Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-26 / nr. 3184

a­bonament pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni ... 10 • Vezi pag- IV premiul atent abonatilor­­ pentru strainatate Pe un an ... 34 iei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac In Cialaji la Ad­ministra punea­­jiaru­­lui, in districte la biu­rurile postate. ANUL XIV. Nr. 1­3.1 34. 18 BANI EXEMPLARUL. (G«l»tî ei Biiil» 5 bani). DUMINECA, 26 OCTOMBRIE 1886. ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 » INSERTII'NI fi RECLAME Pagina III : Sobauii La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se -eiusa. — Articu­­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN T­OATE PILELE D­E LUCRU. I Administraţiunea : 22, str. Mare. Redacţiunea : 22 str. Mare Pentru D-nii alegatori. Pentru cunoscinţa­­ lor alegetori le punem în vedere urmatoarele dis­­posiţiuni a leg­i electorale comunale : triuroul electoral va fi presidat de unul din membrii tribunalului tras U sorţi cu trei­­file Înainte de ale­­gere Preşedintele va fi asistat U doui scrutători şi doui secretari traşi sorţi de preşedintele biuroului din­tre alegatorii presenţi la deschiderea colegiului. Va fi numai o secţiune de votare în localul primăriei. Operaţiunile alegerii durezi o sin­gură z zi. Deschiderea colegiului se face U 9 oare diminața, și scrutinul rămâne deschis pănă la 5 ore acra La aces­t ora președintele face o ul­timă invitare alegătorilor să vină să voteze, dacă încă n’au votat. Dacă nu răspunde nimene la acest apel, președintele declară scrutinul închis şi procedezi la despo’srea Iul La cas îpse când se vor mal présenta ale- Ifÿjtorl cari n’du votat, scrutinul va sla deschis pănă vor vota şi acel ale- I getori, ne puteodu-se în tot casu prelungi votare» peste ora 10 sers. Alegerea se face prin liste tipărite, cari vor conţinea nuo­erul candida­ţilor de ales, adecă pentru comuna neatru 10 la colegiul 1 şi 8 la cole­giul II. A­ceste liste se vor depune la preşedintele biuroului în dimineţ­a z zilei de votare, după deschiderea co­legiului, în termen de 6 ore, de la 9-10 ore, tipărite în atâte exemplare câţi alegetori are colegiul Ori-ce ale­­getor sau mai mulţi au dreptul » propune liste de candidaţi. « Votarea se face ast­fel : alegetorul presinte preşedintelui carta­rea de ale­­getor («aci în comunele urbane ale­gerorii trebue să posedeze a semeni care spre a putea vota), preşedintele di alegătorului un plic şi listele pre­sentate, cu cari, trecead singur în o cameră secretă, destinată într’acest scop, introduce în plic una din lis­tele primite, ori­ care va voi, îndouită ast-fel ca să poata fi introdusă, lipsee plicul şi ’i îamâneza biuroului, care’l depune în urnă. Plicul se va stampila de biurou CLudtdţițil Sî­iî delegații lor vor pu­tea adăoga și stampila lor. Spre a putea cine­va vota, trebue să fie înscris în lista electorală și să aibă carta de alegător. Cu toate aceste biuroul e dstor să primeasca­n vot pe acel ce vor înfățișa o hotărâre de­finitivă prin care li se recunosce dreptul de alegător. Sunt aleşi la primul scrutin cei ce întrunesc majoritatea absolută a vo­turilor exprimate şi tot de o dată un num­ăr de voturi egal cu o pătrime a alegătorilor înscrişi. Ne putefi nu se obţinea­u prima votare majoritatea absolută şi numă­rul de voturi prev­ejute mal sus, se va proceda la balotagiu între toţi candidaţii cari n’au isbutit la primul scrutin. In acest cas alegerea se va face cu majoritate relativă şi ori­ care ar fi numărul voturilor. Balotagiul va avea loc în cea d’intăi Duminecă viitoare. In cas de paritate la balotagiu, va decide sorţul. S­itul se va trage în­­Jiua alegerii de preşedintele biuroului. Xel©grxa,32Q.e Serviciul part. al ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. TÂRNOVA, 5 Nouembrie. — Ne nfundăm din ce în ce mai mult în chaos. Ier! părea că primii paşi erau fă­cuţi pentru o reconciliere cu partidul zackovist, ceea ce ar face pe Rusia să înceteze cu ostilitatea ei. Astăzi pare că trebue renunţat la o ast­fel de eventualitate. Depeşa mea de ieri ve informa că şefiu început între vorbiri între depu­taţii za­kovişti şi şef ai lor ce se sflă la Sofia Raspunsul D-­ul Zinkoll se poate resuma ast-fel : Demisiunea re­genţei şi a ministerului, disolvarea Camerei şi formaţiunea unui minister, fără regenţă, sub anopidiele genera­lului Kaulbara.. Pe de altă parte se ştie că mem­brii guvernului doresc foarte mult să ajungă la o înţelegere, dar după dînşii, ei nu pot face acesta de cât ocrotind cât se pote mai mult inde­­penienţa ţerii. O altă liniă de conduită n ar face alt de cât să rădice contra lor, die el, o oposiţiune formidabilă, fără re­sultat practic din punctul de vedere al soluţiunii. După opiniunea ce o profeseza mai mult, guvernul, făcend abnegaţuue de el însuşi, sar retrage, dar puterea ce i-ar succeda va trebui să fie compusă dintr’o regenţă şi dintr’un minister, pentru a se bucura de o forţă de acţiune suficientă în ţară, şi nu numai dintr’un minister după părerea D Iui Zankoff. Afară de asta Adunarea ar trebui să fie lăsată stăpână de a constitui acest guvern care putea fi compus din tote par­tidele. Adunarea apoi sar disolva, fără a proceda la alegerea prințului. Acesta pare a fi maximul conce­siunilor ce se pote face, dar acordul nu e încă complect între membrii acestui partid asupra tuturor acestor puncte. De altmintrile, cu tote că membrii partidului z­ad ho­vist ai de gând să se retragă din Adunare, dacă acesta ar proceda la alegerea unui prinţ, chiar aceşti membri consideră ca puţin excesiv programul D-lui Zankof şi stăruesc pe lângă acest din urmă pentru a’l face să accepte modul de a vedea al partidului guverna­mental. Ajunge vor ore­­a o înţelegere ? In ultimul moment D. Z­­okoff răspunde că menţine programul seu. Se vede neapărat în opiniunea emisă de D. Zuikott’ opiniunea generalului K­ul­­bars chiar. Deputaţii spun că Rusia trebue as­­tâefi să uşureze isprăvirea crisei, fără a lăsa în urmă germeni de oposiţiune şi fără a crea o antipatia care n ar fi făcută, spun ei, spre a consolida in­fluenţa sau în viitor. »Pentru ce,­­fie el, Rusia nu se explică sincer asupra mijioacelor pacifice spre a ieşi din greutăţile de faţă ?­ Şi e acasă că voeşce să urmăresc­c cu ori­ce preţ o ocupaţiune a ţerii. Iată pai­e­­ile cari circulă printre gru­puri şi sentimentele ce se observă în întrunirile deputaţilor. Aşteptând, Adunarea termină veri­ficarea puterilor, şi după răspunsul la discursul regenţei, dacă nu se iveşte nimic pentru a reînoui între­­vorbirile în vedererea unei înţelegeri, ordinea zilei va aduce alegerea prin­ţului. VIENA, 5 Noiembrie. — Ziarul Die Fresse, apreciând discursurile pronunţate ieri de comtele Tisza şi D. Smolka, constată că acest din ur­mă a voit numai să indice o liniă de conduită Delegaţiunii, in faţa di­ficultăţilor actuale, fără a face să ne presimtă că pacea Europei e într’un pericol iminent. Freue Jugblatt crede că D. Smolka, în pledoaria sea patriotică în favoarea cererilor ministrului de resbel, a exa­gerat situațiunea, cu gândul că mi­nistrul afăcerilor străine va fi în stare Felicla .VOCII COVURLUIULUI* C1TJL FATAL S­A.XI Crima locotenentului. VII {Urmare). 12 MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA I. Pr 111 z­il l. — Abia ’mi ieșiră din gură aceste cuvinte, și veciui pe comandant de­venind foarte palid ; mâna sea drepta I s ® rădică ca spre a începe un gest de ameninţare. Dar atât de mare era imperiul a­supra Iui şi forţa de voinţa a acelui nou, în­cât îşi domină teribila sea e­moţiune, şi facend două paşi sprej mine şi încrucişându’şi braţele pe pept, să întrebă aproape cu b­uişce : J — Ia fine nu fără motiv vii să­­ me insulţi ast­fel acasă la mine, sur- I mane copile !... Şi vedem, ce vrei ? .. . — Vreau să’ţi iau viaţa sul să’ţi I dau pe a mea... — Aşa dar me ureşcl, Marcel ? ! — Din tot sufletul !... — Pentru ce ?... — Pentru că te uresc !... Situaţiunea era mai mult de cât gra*­i­vă, era oribilă, şi cu tote aceste coman-­­ dantul, auzind acest răspuns, nu se * putu împedeca de a zimbi... laţele­gea bine că nu eu vorbiam, că ra­­­ţiunea, inima, voinţa şi chiar instinc­tul îmi lipsise !... I După o foarte scurtă tăcere îmi s­crise :­­ — Ast­fel îți trebue un duel ?...­­ — Da, un duel de morte... — Ei bine, fie după voința D-tele... Un de martori pe căpitanul Verner și pe locotenentul Paul de Cernay... trimite-le martorii D-tele și trimite de­­misiunea D-tele colonelului... ne vom bate mâne... — A ! strigă­ ea lovind din picior, nu înţeleg ast­fel ! Nu sunt din acel ce cred că se pote lăsa să se răcesca răsbunarea ! Şi afară de aceste, dacă mi-aşi trimite demisiunea, dacă sar afla amestecaţi martori, ştii ca şi mine că s’ar face duelul imposibil. Voeşd­ să’ţi adăpostesci laşitatea !... Comandantul nu observă nici aceasta nouă insultă. — Voeşcl viața mea, c zise el cu cel mai mare sârge rece, voeşcl sa'ți sa­turi răsbunarea prin un duel de morte, şi fefu­l de a te bate mâne ! .. Din momentul când ai intrat la mine, te am înțeles rău, dar acum mărturisesc că nu te înțeleg de loc !... Dacă ştii şi D­­ea, spune’mi ce aştepţi de­­ mine... — O luptă imediată, chiar aci, şi fără martori... — Dacă mal ucide, ai trece că m’ai asasinat... — Ce’ţi importă !... Primeşci ? — Nu­, refus... — Dar atunci... atunci .. strigăi eu cu furiă, eşci de o sută de ori mal laş de cât credeam, şi trebue să te pălmuesc spre a te sili să te bați ? .. Sărisem pănă la comandant, rădi­casem mâna spre a’l lovi în față. Dar mâna nu căciu ; el îmi apucase brațul în sbor, ca într’un cleşce de fer. — Nenorocit copil, murmură el apoi respingându mă cu o forță atât de neresistibilă, în­cât mă dădui în­

Next