Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-28 / nr. 3185
ANUL XIV. Nr. —3.185. 10 BANI EXEMPLARUL. (Galaţi ei Brăila 5 bani). MARȚI, 28 OCTOMBRIE 1886. anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani X . III . 80 . f. IN S E R Ţ I U N I \|i RECLAME Pagina III : Solani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. ' Scrisori nefrancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu s« înapoesc. BONAME NT pentru România un an . . . 20 lei 6 luni . . .iu * pag. IV premiul ^ abonajiier pentru străinătate un an ... 34 6 luni ... 17 * Abonamentel se in Galaţi la Ad.nistrațiunea^aru' ;,In districte la loturile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare I APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. ||| Administrațiunea : 22, str. Mare. Pentru D-uil alegetori. Pentru cunoscința D lor alegetorii punem în vedere urmatoarele disosițiuni a legii electorale comunale : Biuroul electoral va fi presidat de uul din membrii tribunalului tras sorți cu trei 4^« înainte de ale ere Preşedintele va ti «sistat d* ui scrutători şi dout secretari traşi sorţi de preşedintele biuroului din re alegătorii presenţi la d^schiderea olegiului. V« fi numii o secţiune de ot*re în localul primăriei. Oper»ţiunile alegerii durezâ o sinură .J*- Deschiderea colegiului se ace la 9 ore dimiceața, și scrutinul amâne deschis pănă la 5 ore seara ia aceast d 5ră președintele face o ultiă invitare alegătorilor să vină să voteze, dacă încă n’au votat. Dac£ iu răspunde nimene la acest apel, președintele declară scrutinul închis i procedază la despoiarea lui. La case se când se vor mai present» aletori cari n’au votat, scrutinul vota deschis până vor vota și acei aleatori, neputându-se, în tot caşul prelungi votarea peste ora 10 ser.*. Alegerea se face prin liste tipărite, sari vor conţinea numărul candidailor de ales, adecă pentru comuna Iostri 10 la colegiul 1 şi 8 la coleiul II. Aceste liste se vor depune a preşedintele biuroului în diminaţa zile de votare, după deschiderea coegiului, în termen de o ora, de la MO ore, tipărite în atâte exemplare aţi alegători are colegiul Orice aleator sau mai mulţi au dreptul a propune liste de candidaţi. Votare» se face astfel : alegetorul p resintă preşedintelui cartarea de aleator (câci în comunele urbane ale jetorii trebue să posedeze asemeni «fie spre a putea vot»), preşedintele »legetorului un plic şi listele preentate, cu cari, trecând singur în cameră secretă, destinată într’acest cop, introduce în plic una din listele primite, orî-care va voi, îndouită ast-fel ca să potâ fi introdusă, lipsce plicul şi ’i înmânezâ biuroului, care’i depune în urnă. Plicul se va stampila de biurou Candidaţii sau delegaţii lor vor putea adăuga şi ştampila lor. Spre a putea cineva vota, trebue să fie înscris în lista electorală şi să aibă carta de alegător. Cu toate aceste biuroul e dator să primască la vot pe acel ce vor înfățişa o hotărîre definitivă prin care li se recunosce dreptul de alegător. Sunt aleşi la primul scrutin cei ce întrunesc majoritatea absolută a voturilor exprimate şi tot de o dată un număr de voturi egal cu o pătrime a alegătorilor înscrişi. Ne putea nu se obţinea la prima votare majoritatea absolută şi numărul de voturi preveizute mai sus, se va proceda la balotagiu între toţi candidaţii cari n’au isbutit la primul, scrutin. In acest cas alegerea se va face cu majoritate relativă şi orî-care ar fi numărul voturilor. Baîotagiuî va avea loc în cea d’intăi Duminecă viitoare. In cas de paritate la balotagiu, va decide sorţul. Soţul se va trage înJiua alegerii de preşedintele biuroului. tele ce s’»a produs de curând la Sofia »a provocat o nouă crisă perien-; 10să, » care! desvoltare şi, după cum sper, soluţiune pacinică, atrag totfl atenţiunea guvernului meu. Aceste silinţe sunt dirigentes cătră aceasta țintă că pe timpul regularii cestiunii, regulare ce trebue să se efectueze cu concursul puterilor, să se stabileasca o stare legală în principatul autonom. Aceasta stare va trebui să ție seama de dorințele admisibile ale Bulgarilor și să răspundă tot atât de bine tratatelor existente ca şi intereselor Europei. Raporturile excelente ce întreţinem cu toate puterile şi asigurările de intenţiuni pueinice ce primim de la toate guvernele ne lasă să sperăm că, cu toata greaua situaţiune în care se află Orientul, se va reuşi, ocrotind interesele Austro-Ungariei, să conserve monarhiei și Europei bine-facerile păcii. TÂRNOVA, 6 Nouembrie.— Sobrania s’a amânat pentru Luni, fiindcă răspunsul la discursul regenţei nu e încă gata. Alegerea prinţului, la care tot sunt hotărîţi, e deci întârdiată cu 2 sau 3 E îndoiela să se mai iscă vreo încercare de reconciliare. Insurgenții din Burgas par că părăsesc orașul ; trupele guvernului vor întră în oraș probabil astă seara. Se crede că nu va fi nici-o luptă. TARNOVA, 6 Noiembrie, 7 ore 40 seara. Două companii din trupele guvernamentale au întrat în Burgas fără a întîmpina resistenţă. Popii şi ofiţerii aţîţătorî a revoltei au fugit. Muntenegrenii au fost făcuţi prisonieri. Li Filipopole doui supuşi ruşi, după mărturisirea ţerandor, după ce au căutat să rădice populaţiunea de primprejurul oraşului, s au refugiat în casa dragomanului, lângă consulatul Rusiei. Prefectul cerând instrucţiuni pentru a urmări pe cei două supuşi ruşi, i s a răspuns că trebue să roge pe consulul Rusiei să însoţască în casa de care e vorba pentru a proceda la arestarea acestor indivizi. TÂRNOVA, 6 Noiembrie. — Intr’o întrunire secretă ţinută asera, membrii Sobrnieî au hotărît ca răspunsul la discursul regenţei să mulţumească guvernului pentru modul cum a dirigeat afacerile în timpul vacanţei tronului şi să declare că Adunarea va proceda la alegerea prinţului. D. Guesotî, ministrul de finanţe, are de gând să demisioneze. PARIS, 6 Noiembrie.— Se comunica din Viena că discursurile răsboinice ale D-lor Smolka şi Tisza au fost cu totul spontanee şi au nemulţumit pe comtele Kalnoky, care nu voeşte resbelul, şi ar demisiona mai bine decât să cedeze Ungurilor. A se vedea uinisae sciţi telegrafice pag. III. 1 Telegrafade Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. VIENA, 6 Nouembrie—Imperatul, răspunzând la discursul celor două preşedinţi ai Delegaţiunilor, a .}*8 : „Complicaţiunile regretabile ce au început în anul trecut în Bulgaria, prin răsturnarea guvernului din Filipopole, dau loc din nou la seria de Îngrijiri. Siinţele unite ale puterilor au reuşit bine a localiza mişcarea şi au îndrumat situaţiunea spre o stare legală de restabilire. Dar evenimen GALAJ1, 27 Octombrie 1886. Lupta electorală este încinsă în toata puterea ei. In localitatea noastra ea se presintă în urmatorele condiţiuni : De o parte sunt guvernamentalii representaţi prin prefectură şi primăria ; de alta este oposiţiunea conservatorilor liberali ; iar de alta oposiţiunea liberalilor disidenţi. ioliola .VOCII COVURLUIULUP OMUL FATAL “ s A.tr 1ARTIRIUL 11NEI MAME PARTEA ICrima locotenentului. VII (Urmare). Prânzul. Vederea sângelui, vederea cadarului, vederea armei inofensive o uşă armei mele mortale, îndepărtară ^tr’o secundă ameţala spiritului meu lungiră demonul din sufletul meu... Beţi» era sfârşită... nebunia fugi.., ar prea târziu . înţelegeam crima de«.. dar nu mai era timp de a o repara. . Aveam ruşine şi oroare de mine... dar la ce servia remuşcarea ?.. Sângele versat curgea şi nu-l puteam opri !... Găsni în genunchi lângă corpul victimei mele, îmi frânsei mânele, îmi smulsei părul strigând: — Sunt un miserabil ! am ucis pe amicul meu ! .. am meritat moartea.,. voesc să mor !... Ajutor... D-zeul meu !. Ajutor !... moare... Aveți milă de mine.. scăpaţi’! !... Vedeţi că reacțiunea venia teribilă... Eram tot în delir, numai delirul desperării înlocuia delirul furiei şi a urei. Apucăi în braţe corpul comandantului şi me silit a’l rădica şi a’l duce pe pat, dar fără a isbuti, câci nervii mei descordaţi mĕ faceau mai slab de cât un copil. Indouindu’mi sforţările, îndouiam şi strigătele de chiemare în ajutor. Comandantul me auzi. Deschise ochii, fixă asupra mea o privire de o blândeță nespusă, și murmură : — Tac', copilul meu... taci !... Dacă ai fi auzit, sar putea înțelege ceea ce s’a petrecut... și nu vreau sa se înțelegă !... Aceste cuvinte me loviră în inimă, care mi se sdrobi. Isbucnii în lungi suspine... Lacrimele mele cadeau ca pleea pe faţa veneta a aceluia pe care ’1 lovise mâna mea... In momentul de a muri prin mine, acel om më ierta, me plângea, şi în loc de a se gândi la el, nu se gândia decât să me scape !... In analele virtuţii antice cercitaţi ceva mai eroic şi mai sublim ?... A ! D-teu îmi e martor ! Dacă n’ar fi trebuit decât să mă dinvinţa spre a scăpa pe a comandantului, aşi fi primit sacrificiul la moment, şi nu numai fără regret, ci şi cu o bucurie imensă !... Vai ! acel sacrificiu era nefolositor ! Nu puteam decât să plâng, şi la ce’mi serviau lacrimele ?... Toate lacrimele pamântului puteau răscumpăra o singură picătură din acel sânge prețios ce curgea în valuri, ducând cu el un suflet atât de curat și mare, încât nu părea făcut pentru aceasta lume tristă în care trăim ?... Pe când nu ne desperam în zădar lângă el, comandantul se silia a mă consola... dar n’audiam cuvintele sale... n audiam decât murmurul vocii sale ce slăbia din secundă în secundă... Ferestrele camerei dădeau în stradă. Alergă la una din acele ferestre, o deschise, și plecându-mă afară, chiemăi în ajutor de 20 de ori și din toate puterile. Acea chiemare fu aurită... mai multe persoane alergară... Pe când comandantul era dus pe