Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-28 / nr. 3185

ANUL XIV. Nr. —­3.185. 10 BANI EXEMPLARUL. (Galaţi ei Brăila 5 bani). MARȚI, 28 OCTOMBRIE 1886. anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani X . III . 80 . f. IN S E R Ţ I U N I \|i RECLAME Pagina III : Solani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. ' Scrisori nefrancate se reiasă. — Artico­­lele nepublicate nu s« înapoesc. BONAM­E NT pentru România­­ un an . . . 20 lei 6 luni . . .iu * pag. IV premiul ^ abonajiier pentru străinătate un an ... 34 6 luni ... 17 * Abonamentel se in Galaţi la Ad­­.nistrațiunea­­^aru' ;,In districte la lotu­­rile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare I APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. ||| Administrațiunea : 22, str. Mare. Pentru D-uil alegetori. Pentru cunoscința D lor alegetori­i punem în vedere urmatoarele dis­­osițiuni a legii electorale comunale : Biuroul electoral va fi presidat de uul din membrii tribunalului tras­­ sorți cu trei 4^« înainte de ale ere Preşedintele va ti «sistat d* ui scrutători şi dout secretari traşi sorţi de preşedintele biuroului din re alegătorii presenţi la d^schiderea olegiului. V« fi numii o secţiune de ot*re în localul primăriei. Oper»ţiunile alegerii durezâ o sin­­ură .J*- Deschiderea colegiului se ace la 9 ore dimiceața, și scrutinul amâne deschis pănă la 5 ore seara ia aceast d 5ră președintele face o ul­­ti­ă invitare alegătorilor să vină să voteze, dacă încă n’au votat. Dac£ iu răspunde nimene la acest apel, președintele declară scrutinul închis i procedază la despoiarea lui. La cas­e se când se vor mai present» ale­­tori cari n’au votat, scrutinul vo­ta deschis până vor vota și acei ale­atori, ne­putându-se, în tot caşul prelungi votarea peste ora 10 ser.*. Alegerea se face prin liste tipărite, sari vor conţinea numărul candida­­ilor de ales, adecă pentru comuna Iostri 10 la colegiul 1 şi 8 la cole­­­iul II. Aceste liste se vor depune a preşedintele biuroului în diminaţa zile­ de votare, după desc­hiderea co­­egiului, în termen de o ora, de la MO ore, tipărite în atâte exemplare aţi alegători are colegiul Ori­ce ale­ator sau mai mulţi au dreptul a propune liste de candidaţi. Votare» se face ast­fel : alegetorul p resintă preşedintelui carta­rea de ale­ator (câci în comunele urbane ale jetorii trebue să posedeze asemeni «fie spre a putea vot»), preşedintele­­ »legetorului un plic şi listele pre­entate, cu cari, trecând singur în c­ameră secretă, destinată într’acest cop, introduce în plic una din lis­tele primite, orî-care va voi, îndouită­­ ast-fel ca să potâ fi introdusă, lipsce plicul şi ’i înmânezâ biuroului, care’i­­ depune în urnă. Plicul se va stampila de biurou Candidaţii sau delegaţii lor vor pu­tea adăuga şi ştampila lor. Spre a putea cine­va vota, trebue să fie înscris în lista electorală şi să aibă carta de alegător. Cu toate aceste biuroul e dator să primască la vot pe acel ce vor înfățişa o hotărîre de­finitivă prin care li se recunosce dreptul de alegător. Sunt aleşi la primul scrutin cei ce întrunesc majoritatea absolută a vo­turilor exprimate şi tot de o dată un număr de voturi egal cu o pătrime a alegătorilor înscrişi. Ne putea nu se obţinea la prima votare majoritatea absolută şi numă­rul de voturi preveizute mai sus, se va proceda la balotagiu între toţi candidaţii cari n’au isbutit la primul, scrutin. In acest cas alegerea se va face cu majoritate relativă şi orî-care ar fi numărul voturilor. Baîotagiuî va avea loc în cea d’intăi Duminecă viitoare. In cas de paritate la balotagiu, va decide sorţul. S­oţul se va trage în­­Jiua alegerii de preşedintele biuroului. tele ce s’»a produs de curând la So­­­fia »a provocat o nouă crisă perien-; 10să, » care! desvoltare şi, după cum sper, soluţiune pacinică, atrag totfl atenţiunea guvernului meu. Aceste silinţe sunt dirigentes cătră aceasta țintă că pe timpul regularii cestiunii, regulare ce trebue să se efectueze cu concursul puterilor, să se stabileasca o stare legală în principatul autonom. Aceasta stare va trebui să ție seama de dorințele admisibile ale Bulgarilor și să răspundă tot atât de bine tra­­­tatelor existente ca şi intereselor Eu­ropei. Raporturile excelente ce întreţinem cu toate puterile şi asigurările de in­­tenţiuni pueinice ce primim de la toate guvernele ne lasă să sperăm că, cu toata greaua situaţiune în care se află Orientul, se va reuşi, ocrotind interesele Austro-Ungariei, să con­serve monarhiei și Europei bine-fa­­cerile păcii. TÂRNOVA, 6 Nouembrie.— Sobra­­nia s’a amânat pentru Luni, fiind­că răspunsul la discursul regenţei nu e­ încă gata. Alegerea prinţului, la care tot sunt hotărîţi, e deci întârdiată cu 2 sau 3 E îndoiela să se mai iscă vre­o încercare de reconciliare. Insurgenții din Burgas par că pă­răsesc orașul ; trupele guvernului vor întră în oraș probabil astă seara. Se crede că nu va fi nici-o luptă. TARNOVA, 6 Noiembrie, 7 ore 40 seara. Două companii din trupele gu­vernamentale au întrat în Burgas fără a întîmpina resistenţă. Popii şi ofiţerii aţîţătorî a revoltei au fugit. Muntenegrenii au fost făcuţi prisonieri. Li Filipopole doui supuşi ruşi, după mărturisirea ţerandor, după ce au căutat să rădice populaţiunea de primprejurul oraşului, s au refugiat în casa dragomanului, lângă consulatul Rusiei. Prefectul cerând instrucţiuni pen­tru a urmări pe cei două supuşi ruşi, i s a răspuns că trebue să roge pe consulul Rusiei să­­ însoţască în casa de care e vorba pentru a proceda la arestarea acestor indivizi. TÂRNOVA, 6 Noiembrie. — Intr’o întrunire secretă ţinută a­sera, mem­brii Sobr­nieî au hotărît ca răspun­sul la discursul regenţei să mulţu­­mească guvernului pentru modul cum a dirigeat afacerile în timpul vacan­ţei tronului şi să declare că Aduna­rea va proceda la alegerea prinţului. D. Guesotî, ministrul de finanţe, are de gând să demisioneze. PARIS, 6 Noiembrie.— Se comu­nica din Viena că discursurile răs­­boinice ale D-lor Smolka şi Tisza au fost cu totul spontanee şi au nemul­ţumit pe comtele Kalnoky, care nu voeşte resbelul, şi ar demisiona mai bine de­cât să cedeze Ungurilor. A se vedea uinisae sciţi telegrafice pag. III. 1 Telegrafad­e Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. VIENA, 6 Nouembrie—Imperatul, răspunzând la discursul celor două preşedinţi ai Delegaţiunilor, a .}*8 : „Complicaţiunile regretabile ce au început în anul trecut în Bulgaria, prin răsturnarea guvernului din Fi­­lipopole, da­u loc din nou la seria de Îngrijiri. S­iinţele unite ale puterilor au reuşit bine a localiza mişcarea şi au îndrumat situaţiunea spre o stare legală de restabilire. Dar evenimen GALAJ1, 27 Octombrie 1886. Lupta electorală este încinsă în toata puterea ei. In localitatea noastra ea se presintă în urmatorele condiţiuni : De o parte sunt guvernamentalii representaţi prin prefectură şi primă­ria ; de alta este oposiţiunea conser­vatorilor liberali ; iar de alta oposi­ţiunea liberalilor disidenţi. i­oliola .VOCII COVURLUIULUP OMUL FATAL “ s­ A.tr 1ARTIRIUL 11NEI MAME PARTEA I­Crima locotenentului. VII (Urmare). Prânzul. Vederea sângelui, vederea cada­­rului, vederea armei inofensive o uşă armei mele mortale, îndepărtară ^tr’o secundă ameţala spiritului meu lungiră demonul din sufletul meu... Beţi» era sfârşită... nebunia fugi.., ar prea târz­iu . înţelegeam crima de«.. dar nu mai era timp de a o repara. . Aveam ruşine şi oroare de mine... dar la ce servia remuşcarea ?.. Sângele versat curgea şi nu-l puteam opri !... Găsni în genunchi lângă corpul vic­timei mele, îmi frânsei mânele, îmi smulsei părul strigând: — Sunt un miserabil ! am ucis pe amicul meu ! .. am meritat moartea.,. voesc să mor !... Ajutor... D-z­eul meu !. Ajutor !... moare... Aveți milă de mine.. scăpaţi’! !... Vedeţi că reacțiunea venia teri­bilă... Eram tot în delir, numai deli­rul desperării înlocuia delirul furiei şi a urei. Apucăi în braţe corpul comandan­tului şi me silit a’l rădica şi a’l duce pe pat, dar fără a isbuti, câci nervii mei descordaţi mĕ faceau mai slab de cât un copil. Indouindu’mi sfor­ţările, îndouiam şi strigătele de chie­­mare în ajutor. Comandantul me auz­i. Deschise o­­chii, fixă asupra mea o privire de o blândeță nespusă, și murmură : — Tac', copilul meu... taci !... Dacă ai fi auzit, sar putea înțelege ceea ce s’a petrecut... și nu vreau sa se înțelegă !... Aceste cuvinte me loviră în inimă, care mi se sdrobi. Isbucnii în lungi suspine... Lacrimele mele cadeau ca pleea pe faţa veneta a aceluia pe care ’1 lovise mâna mea... In momentul de a muri prin mine, acel om më ierta, me plângea, şi în loc de a se gândi la el, nu se gândia de­cât să me scape !... In analele virtuţii antice cercit­aţi ce­va mai eroic şi mai sublim ?... A ! D-­teu îmi e martor ! Dacă n’ar fi trebuit de­cât să mă dinvinţa spre a scăpa pe a comandantului, aşi fi primit sacrificiul la moment, şi nu numai fără regret, ci şi cu o bucurie imensă !... Vai ! acel sacrificiu era nefolositor ! Nu puteam de­cât să plâng, şi la ce’mi serviau lacrimele ?... Toate lacrimele pamântului­ puteau răs­­cumpăra o singură picătură din acel sânge prețios ce curgea în valuri, ducând cu el un suflet atât de curat și mare, în­cât nu părea făcut pentru aceasta lume tristă în care trăim ?... Pe când nu ne desperam în zădar lângă el, comandantul se silia a mă consola... dar n’audiam cuvintele sale... n audiam de­cât murmurul vocii sale ce slăbia din secundă în secundă... Ferestrele camerei dădeau în stradă. Alergă­ la una din acele ferestre, o deschise­, și plecându-mă afară, chiemăi în ajutor de 20 de ori și din toate puterile. Acea chiemare fu au­rită... mai multe persoane alergară... Pe când comandantul era dus pe

Next