Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-26 / nr. 3210
— Cetim în România : Comisiunea pentru delimitarea grațelor dintre Austro-Ungaria și Ropnia, care se întrunise la Pesta, n’a uns la nici un resultat practic din ușa neînțelegerilor ivite între deleții celor două Sute. Din aceast ușă delegații români s’au întors în pitalit. — Se asigură că mai toate consine comunale, dacă nu chiar toate, cari oposițiunea are majoritate, vor disolvate. VOCEA COVURLUIULUI Merlatti — MerUtti a îatrat în 3 a (fi a postului sta; el n’a isprăt încă și nu vrea sa se opreasca cu d-un preț până la 50 a (fi. El * ist fxamin&t din nou de doctorul ud’houu care nu face parte din colisiunea medicală de supraveghere d apâ o examinare minuţiosă, acesta redigeat urmtorul buletin: „La cererea comitetului de supraeghiare a postitorului Merlatti, am xaminat starea sănătăţii acestuia şi ’au constatat nimic îngrijitor, «tariate de slăbirea torţelor. Toate orga ele funcţionezi bine ; inima bate cu vergift şi foarte regulat. Pulsul e cam Itic şi încet. Organele digestive ş lomahul în special sunt ca şi în stara lor normală. In aceste condiţiunii cred că Merlatti poate fi autoriza ă’şi continue experienţa.“ Postitorul afirmă din parte că stimte bine . ».re numai din când îi aud dureri uşdire de cap şi se pariă vederea i-a cam slăbit. El spune că’şi va reîncepe postul iacă medicii n’ar voi să’i lase să tontinue. Dacă înse’i vor lasa sa’şi sîâfescâ experienţa, nu va mai posti nici o duâ şi se va apuca iar de picură. Experienţa no face de cât penru că voeşce sa şcie şi ei câta vreme poate sa stea fără să mănânce. * * # Succi,— Succi şi-a început postul L 7 Nouembrie toptea la 12 o e. O mulţime de medici şi representaiţi ai tuturorfiarelor din Paris asist&n r& inaugurarea experienţei. Experienţa s’a început prin ex - t nnarea medicală a postitorului ; apo «’«a cetit condiţiunile postului, pe c»n Succi şi comisiunea de supraveghisr lefu sex.nat. Succi va posti 30 defile. In ace« timp nu va bea de cât apă rece, caldura minerala. Ia decursul postulu va face în fie carefi gimnastică si preumblări obositora. pe jos şi călare Când va ajunge lafiu* a 20-a * postului, va îoghi jumătate din conţinutul unei sticluţe în care se află *1 douele fel de lichd de?scoperiî de el; ceea-l’altă jumătate se va da medicilor, cari vor putea s’o analistze. După ce se cetiră condiţiunile postulm, Succi scose dsu o giantă mică un flacon cocţicead olieare roşia închişi, pe care o beu dintr’o înghitură. Era faimosul elexi. Bursa de Galaţi Cota paietala din 22 Nouembrie ÎSti6 MĂRFURI. Grâu, 300 hect., S7l/% Ihr., 11 Iei, mag. Cincuantină veche, 2,800 hect., 6374 lbr., 7.80 lei, mag. Cincuantină veche, 5,500 hect., 9174 lbr., 7.75 lei, mag. Popușoî vechi, 1,900 hect., 6ol/2 lbr., 7.60 Popușoî noi, 1,700 hect., 573/a, lbr. 520 lei, mag. Popușoî noî, 400 hect., 58 lbr., 5.50 leî, m. Orz, 500 hect., 44 lbr., 4.,6 leî, mag. lei, șlep. Djterapoiile cerealelor gortuim Brăila. Grâu, 6,945 hect., 5974 lbr., 11.30 leî, sl. Grâu, 1,600 hect., 57 lbr., 9.80 leî, șlep. Grâu, 3,600 hect., 567* lbr., 9.80 leî, calc. Grâu, 1,700 hect., 597* lbr., 11.40 leî, m. Grâu, 7,400 hect., 597, lbr, 11.477* lei, m. Grâu, 3,500 hect., 59 lbr., 11.30 lei, calc. Grâu, 5,700 hect., 58 lbr., 10.75 leî, șlep. Grâu, 4,200 hect., 567* lbr., 9.70 leî, m. Grâu, 1,100 hect., 587 lbr., 11.55 leî, m. Grâu, 1,100 hect., 597* lbr., 11.50 leî, m. Porumb, 3,200 hect., 58 lbr, 7.55 leî, c. Porumb nou, 1.ooo hect., 597* lbr., 6.50 l.,n. 20 NOIEMBRIE 1886. Grâü, 4,700 hect., 60 lbr, 1170 leî, mag. Grâü, 900 hect., 57 lbr., 10.35 leî, mag. Grâü, 3,500 hect., 5874 lbr., 10.777* leî, c. Grâü, boo hect., 577* lbr., 10 lei, șlep. Grâü, 1,100 hect., 57 lbr., 10.15 leî, mag. Grâü, 700 hect, 557* lbr., 9.25 leî, mag. Grâu, 3,5000 hect., 58 lbr., 10.50 leî, caic. 19 Noiembrie 1836. Grâu, 2,100 hect., 57 lbr, 10.10 leî, caic. Porumb vechi, 2,700 hect., 597* lbr., 7.60 l.,m. » 2,000 hect, 58 lbr., 7.10 leî, m. » » ?, 500 hect., 59 lbr., 7.60 leî, c. , , 3,000 hect., 59 lbr., 7.55 lei, c. » 4.000 hect., 577* lbr , 7.40 1., c. » 1100, 2,000 hect, 607* lbr., 6.30 1., m. » » 1,000 hect., 58 lbr., 5.80 leî, m. Orz, 1,750 hect., 417* lbr., 3.95 leî, calc. Secară, 1,000 hect., 59 lbr., 680 leî, m. Fasole, 50,000 chilo., °/0'chilo., 11.90 leî, m Fasole, 35,000 chilo., °/0 chilo. 12.15 leî, m. Oves, 600,000 chilo., °/0 chilo., 8.30 leî, m. Athanasie M. Thanu. Telegrame financiare Asissterdasa, , ..... . 12x4 FRANCFORT, 6 Decembrie. Renta română asaprisa, 5%, , 94,30, (Reproducțiunea interzisă). Vindut. .1024 CO , I45.OO . 267 OO . 17 30 . 9.97 • 593 . 10.30 OBSERVATORUL METEOROLOGIC D. J, S. VLASSOPULO. laaljimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul marii: 25 metre. 3 ILERIU ATMOSFERIC. GALATI, 6 Decembrie 1886. Barometrul redus la 60 §i corectat la nivelul naadî In milimetre media----------------------------------------------------4 7 4 (ară apărător ........ 16 o Starea higrometrică relativa. . 67 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 4 6 Vint 1 | direcțiunea dominantă . . W. I forta (O‘—calma—n 'ttr.gan). 2-Evaporometrul in minometru. . . . 2.0 Ozone.metru (O—21) ...... 9- wTltlxa.© fôcixi. ______________ ■ $ PARIS, 6 Decensfifiti, — D. Ghé".y 'a conferit cu președinții Camerei și Semitului, cum și cu alte notabilități politice. C rculă sgomotuî că D. Fuquet ar pruni misiunea de a forosa cabinetul, daca D. Gréfy ar ii sista. Principele de LUitenberg a sosit aci. BELGRAD, 6 Decembrie.— Regele a primit deputaț unea bulgară »(frandeza. Ricepțiunea » fost foarte cor,dialâ. Sunt lipsite de fundament toate sgoanj tele că deputațiunea ar fi oferit regelui Milan candidatura la tronul Bulgariei, dirigent de 8. a. m. . ....... 61 . Z. p. Oh. . . .... 615 S. p. ca. . . » 63 I media. .... ..... 762 I Termomateral l* O" umbrii ; nsimma. .................................................................2.2 maxima ... ........ 112 min.-4*8. a.s». + tp«.+8 p.m, Pluviometru in milimetre. .... 0.0 Trebulositate(0—Senin—10—Acoperit). 5 Nivelul Dunării deasupr»atării Negre b» 1.99 Minus................................................................................26 ULTI MA O A ii A. PARIS. 7 Decembrie. — Prințul de Bisttemberg a plecat la Londra, durându-se sa asiste la bonzul nepotului StU. LONDRA, 7 Decembrie. - Ilimes constată că ctstiunea bulgară nu progreseaza. Acestfi»r nu admite candidatura prințului de Mingrdlia, d&r decorâ absurd sgomotul ce Anglia ar intriga pentru restaurarea prințului de Battenberg. — Ni se spune, d&r o dam sub tara I esei va, ea D. Lupu Kost* ke, prefectul județului nesuu,’și a trimis 8âU(}: demisiune». ia îndouitft în patru, cu totul îngăl bcnită, cu totul usată pe margini, » jipi cu pasiune acea hârtiă de buze, pol o întinse lui Marcel. Acest din urmă o desfăcu îndată i recunoscu de la prima aruncătură a ochi scrisoarea comandantului, de liniile ce avea sub ochi fuseseră rase de o mâna slăbită, pe a cărei mișcări le paralisa deja moartea spre* ■iată. Era scrisoarea scrisă femeii cele de omtele Raul expirând. După cum am auifit pe Marcel spund D-lui de Labardès, sărutările maiei și a fiului aproape șterseseră fieare cuvânt... In mijlocul primei toaini se vedea o peta de un roș în bis, o peta de sânge. — Ceteșce, murmură junele, ceeșee... Marcel sfâșiă acea scrisoare sublimă și atingătoare, iu care murindul se uita pe sine spre a nu se gândi decât la femeea cea mult iubită, unde, ln toate irusele, în toate liniile, în toate cuvintele, respira un amor înfocat, unde palpitau ultimele bătăi a unei inimi nobile ce în curând era să înghiețe. Acea scrisoare sfârșia astfel. „Pentru tine și pentru fiul meu, scumpă Hnrieta, făcusem portretul meu... lertăți-me amândoui că un vil trimit. Nici-unul din voi n’aveți nevoe de o imagină mută spre a nu me uita nici-odată. Medalionul ce ve destinam are locul seu aiure. II voi da unul june bun și nobil, care mă iubia din tot sufletul, și care stă lângă mine plângând.. Marcel de Labardes îmi închide ochii... Şi el are nevoe de consorţiune, cad cunosc inima se», şi ştia că moartea mea îi va face foarte nenorocit „Iată că forţa mi se duce... iar că ultima oara se apropie .. Voi chiema un preot spre a mă prepara sa mă înfăţişez dinaintea judecătorului meu suprem... Nu simt în acest moment aici turburată nici spaimă... ci numai o mâhnire amară de a ve părăsi fără a ve fi vertut... „Adio, Hiurieta mea iubită !.. Adio, fiul meu mult iubit. . nu adio .. ci la revedere... me due să vă aștept...* Când M reel termină aceatâ lectură, făținea semeua cu o mască de marmură albă.. două rânduri de lacrimi curgeau pe obr*jU sei.. — Copilul meu, îngână el, tatăl D-rele spunea adaverAt... moartea sea m’a făcut foarte nenorocit... Da, îl iu* biata din tot sufletul meu,, di, ași fi voit sâ’l urmez în mormânt... Și idrose încet: — Voiam aceasta... și &r fi trebuit s’o fac... După un moment Raul întrebă : — Imi vei arăta, nu e așa, acel portret prețios, acel portret al tatălui meu pe care’l as .. . Sărutându’l, îmi va părea că sărut pe însuși sărmanul meu tată .. Marcel tresări, și un fior rapide îi percurse vinele. ( Va urma)