Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-25 / nr. 3209
ANUL XIV. — Nr: 8,209. a bonament pentru România Pe un an ... 20 lei . 6 luni ... 16 * VeSb pag. IV premiul dent abonaţii er pentru străinătate Pe un an ... 34 lei . 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţi la Administraţiunea Ziarului, In districte la biururile postale. Redacţiunea: 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. A se vedea ti itise seri telegrafice pag. II. MARTI, 25 NOUEMBRIE 1886. _____ ____________________________... ■■■■■' MJJJMII.1- P —ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , INSERŢIUNI și RECLAME Pagina III : 8obani La Cronică : 2 lei Repeţiile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico* lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE zILELE DE LUCRU. IN Administrațiunea : 22, str. Mare. Xelegra,xrxe Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. BUCURESC1, 4 Decembrie.— As* târ Ji Corpurile legiuitoare s’au întrunit împreună cu membrii Sântului Sinod spre a proceda la alegerea mitropolitului primat. Adunarea a fost presidata de P. S. S. mitropolitul Moldovei, avead la dreapta pe preşedintele Senatului şi la stânga pe preşedintele Camerei Au luat parte la vot 259 membrii din care 13 membri al Sinodului, 91 senatori şi 152 deputaţi. Au întrunit : P. S. S Iosef, episcopul Dunării de Jos, 190 voturi; P. S. S. Melhisedec, episcopul Romanului, 51 voturi; P. S. S. Iosef, mitropolitul Moldovei, 10 voturi ; au fost şi 7 buletine albe. Prin urmare a fost proclamat mitropolit primat P. S. S. episcopul Duuftril de jos Josef. PARIS, 4 Decembrie. — Generalul Pittic, secretarul general al presidenţiei şi şef al casei militare a preşedintelui republicei, a murit. BRUXELA, 4 Decembrie.—Intr’o conrespondenţă adresată din St.« Petersburg Le Nord se spune că Rusia nu voeşce Constantinopolea, cu care nu ştie ce ar face, dar voeşce numai închiderea efectivă a strîmtorilor. Ea voeşce ca sultanul să se facă păzitorul stricătorilor şi să dea garanţii efective de inviolabilitatea lor. Rusia poate fi cel mai credincios aliat şi cel mai sigur sprijin al Turciei, căci nici-o altă combinaţiune nu i-ar oferi aceeaşi siguranţă. PARIS, 4 Decembrie.—D. de Freycinet a confirmat în şedinţa de astăzi demisiunea ministerului şi a rugat Camera să se amâne. Camera s’a amânat pe Luni. Grupurile din stânga cer cabinetului să rămână la putere. D. de Freycinet refusă. BERLIN, 4 Decembrie.—Reichstagul continuând discuțiunea proiectului de lege militar, D. Windhorst declară că centrul nu va da un vot definitiv de cât după ultima lectură. In ori-ce cas el va acorda ceea ce este absolut necesar. Oratorul vede in alianţa cu Austria o garanţie durabilă a păcii europene. D. de Moltke, justificând proiectul, spune că o alianţă cu Francia, care ar fi în stare a garanta pacea Europei, este cu neputinţă cât timp opiniunea publică de acolo va cere energic redarea celor 2 provincii, pe cari suntem ferm hotăriţi , nu le înapoia nici-odată (Aplause). Alianţa ca Austria e preţinsă, dar o putere mare nu se poate bizui decât pe propriele sale forţe. Când e vorba de apărarea ţerii, cestiunea financiară trebue să cedeze pasul. Cererea guvernului a fost rădicată pentru a putea conserva o pace susţinută cu greutate. Respingerea proiectului ar implica răspunderea miseriilor ce ar putea aduce o invasiune străină. Unirea Germaniei ne a costat destul, să o păstram, şi să probăm că suntem uniţi asupra acestei cestiuni. Toata lumea ştie însă că voim să menţinem ceea ce avem, că suntem decişi la aceasta şi că voim să ne apărăm. BERLIN, 4 Decembrie.—Ministrul de resbel se declară gata a da comisiunii explicaţiuni amănunţite, dar foarte confidenţiale. Mărirea forţelor armatei arată că Germania e hotărîtă a nu se lăsa să fie întrecută de vecinii se. Aceasta mărire va împedeca nu numai de a face resbel Germaniei dar va mai avea ca efect să permită Germaniei a exercita o influenţă mai mare pentru mănţinerea păcii. Dacă se recunosce bunele calităţi ale armatei germane, nu trebue să uităm că Francia asemene lucreazâ a’șî perfecționa armata. El respinge serviciul de 2 ani. Proiectul e trimis unei comisiuni speciale de 28 de membri. Luni se va da a doua cetire a proiectului de budget. BELGRAD, 4 Decembrie. — Unul din miniștri, D. Topalovici, a plecat la Atena, unde va representa pe regele Serbiei cu ocasiunea sărbătorilor ce vor avea loc acolo şi va remite prinţului moştenitor ordinul Vulturului alb. GALAJI, 24 Nouembrie 1886. Noutăţile ce neau sosit (ivers aceste din străinătate sunt de natură a produce orecsre nelinişte. Mai întăi este scirea din Paris ce ne anunţă că cabinetul frances a demisionat în urma unui vot ostil a Camerei pentru suprimarea subprefereţilor. Noi nu credem că acest vot al Caerei francese este dorinţa de a încerca o inovaţiune atât de radicală în relegiul administraţiunii, pe cât trebue să fie considerat mai mult ca un vot de neîncredere contra cabinetului actual, a cărui politică de condescendenţă faţă cu Germania produsese multe nemulţumiri. In adevăr lupta se angagease cu ocasiunea votării diferitelor credite coloniale, când cabinetul n’a triumfat de cât numai cu puţine voturi, graţie intereselor mari naţionala ce erau în cestiune. îndată vnse ce lupta s’a pus asupra unei cestiuni ce interesa mai puţin sentimentul naţional, cabinetul a cadut în mnoritate. Acum se presintă alternativa sau a disolvării Camerei, ceea ce e puţin probabil, sui a venirii la putere a unui alt minister. Dar schimbarea ministeriului ar însemna și schimbarea politicei generale, și aceasta schimbare produce tocmai nelinigtea de care vorbiam mai sus. In legătură cu aceasta cri să putem pune șcirițe alarmante ce vin din Berlin» Un proiect s’a propus în Reichstagul german pentru sporirea efectivului armatei germane. Imperatorul, în alocuţiunea adresată biuroului Reichstagului, a spus că aceasta sporire e necesară din cauză că cele ce se petrec în Statele vecine inspiră Îngrijiri pentru tulburarea păcii, şi Germania nu trebue să fie, la un cas dat, pe un picior de inferioritate faţa cu cele l’alte State. Ceea ce dă mai multă gravitate acestui fapt, sunt cuvintele ministrului de resbel german cu care a motivat proiectul. El a scis : „E notoriu că Germania în un timp ce se poate prevedea se va putea găsi angageată într’un resbel. In adever nu e vorba Feliola VOCII » CQVURLUIULUI* 98 COMTESA NEGRA PARTEA II. MESSAUDA XV. (Urmare). T0tă natura de sălbătaciă a Zinei isbucura in aceasta bravadă inutilă. Era așa de sigură de puterea ei asupra colosului, în cât își dădea bucuria crudă de a’i împinge pănă la treme. Montadert nu se putea împedeca de a admira pe strania și abominabila creatură. Ar fi cine-ce că e o domesticitaate care’și biciuesce lcrele. Max tot se târîa la picioarele ei, urlând, suspinând, implorând. — Aide, destul! ordonă Zina , scoalate și înceteaza de a geme. Ar putea să te audă cineva și să vină , destul scandal. Gigantul ascultă, supus ca un copil. Comtesa reluă : — Vei rămânea aci spre a supraveghia plecarea acelui păcătos de vizitiu. Eu plec înapoi. Vino astă seara la 8 ore la mine, vom vorbi... și sper că vei fi mai cuminte. — Atunci mă vei primi... mă vei asculta ?... O ! vei renunța la proiectul tău... Ar fi prea crud... Te voi ruga atât de mult ! — Pe desera ! răspunse mulâtres, plecând. Rămânând singur, marchisul chiemă pe băiat. — O cameră ? întrebă Max. — Numărul 6 e pregătit pentru Domnul. — Bine, mă urc. Ușa camerei de mâncare se închise.1 Mondadort ieși din ascunctetarea mea. După cinci minute afla prin băiat adresa falsului Leon. Se duse la nenorocitul ce servise de instrument Zinel. Timpul zoria. Trebuia a împedeca pe Gaspard de a pleca și a’l decide să se întorcă la Paris, spre a avea la cas de nevoe mărturia mea. Raporterul avea puține momente înaintea lui spre a deschide ochii vizitiului și a’l arăta cu ce bandiți avea a face. Max putea veni dintr’un montent la altul ; pe lângă aceste Montadert nu voia să perda din vedere pe contesă. Trebuia să fie pedepsită înainte de a’șî fi putut pune în executare proiectul seu de plecare. Reporterul u să are îndrasnealà. — Vin din partea femeii D-tele, sirise el vizitiului încremenit. Și în sprijinul afirmațiunii sale arătă la Gaspard scrisoarea ce scrisese cu câteva zile mai înainte. — Eşti victima unor bandiți abominabili, continuă el, cari au făcut din D tea complicele Ură scire a unei crime. Dacă n ași fi sosit la timp spre a te scoate din ghiarele lor, erai în pericol de a te duce să’ți sfârşeşci cjilele la temniță. Și povesti lui Gaspard înspăimîntați toata hama la a cărei răspundere participa și el. Nenorocitul, îngrozit, nu putu decât i să îngâne niște protestațiuni inutile. — Ceea ce trebue să faci acum, e de a, te întoarce acasă și a aștepta în linietce să se invoce mărturia D-tele. Dacă justiția te va chiema, vei spune