Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-01 / nr. 3238
— Intro consfătuire intimă, D. Brătianu ar fi declarat cft nu’l rft mâne de cât a Încerca să în^blânjeasc& iritațiunea produsă în \era sau a se retrage. D sea ar fi lăsat să se fnțelâgă ci îmblântjirea situațiunii pecesiteaza sacrificarea câtorva prefecți, între car! întră și polițaiul capitalei, și modificarea cabinetului. In legătura cu acestă versiune st* înlăturarea a patru miniștri și chie marea colonelului Budișteanu la pre(nnf ne# Rnnmrflifilor, 4 'in primenirii cabinetul*'» *ii â* î * aică cum că D Bsă nu ai s mână ministru pre plin, dacă juniiris , a., in c d 1 Cumfră ar primi iiă colaboreze cu dînsul în txecutivâ. Lucrul acesta îdb9 fiind tentat fără succes, D. Brătianu ar conserva pe Domnii Sturdza şi Stătescu şi ar înlocui pe ceial’alţi sfetnici prin generalul Leca la interne, D. St. Sendna la domenii, D. C. Dumirescu la scule, D. Emilia Costinescu la finanţe şi un alt general la răsboi. Natural că nu putem garanta nimic din aceasta combinaţiune. Cetim în Naţiunea : Aflăm că P-ncolonell Dimitrescu - Maicani »a căzut în discreţia D lui prim-ministru. el se zice că D, colonel Maide la flotilă nu va mai fi trimis cum era vorba, ca ataşat milicgiţiunea română din Londra. .. Arat leacu, colonelul de artilerii, va fi iutat în locul colonelului Coslintki la Craiova. Combaterea candidature! D lui Sou pei tru Senat de D nil Maican n’ar fi străină de acestft disgrațiă. Aflăm că scriea răspândită că s’ar fi telegrafist D-lul Ion Ghiea sa vie de la Londra, pentru a intra în minister, este neîntemeiată. D. Ioan Ghiea a declarat ca nici-o dată, și mei cu coma în timpurile actuale, după o așa greșită politică economică a guvernului, nu va întra în minister. — Se face că în consiliul de miniştri ţinut Luni, sub preşedinţia D-lui prim-ministru, D-nul Nacu şi Fenthide »a demisionat irevocabil. La preşedintele consiliului i-a rusă mai păstreze portofoliile lor până la redeschicarea Cumerilor. Lăsăm să se răcescă, luăm argintul redus cu acid azotic și ne rămâne carbon, grafită și nişte cristale foarte strălucitoare, care, după Marsden, nu sunt decât diamante, fiindcă sgârie safirul. Jubileul militar de 80 ani al împăratului Wilhelm — Wilhelm I, împăratul german și regn, al Prusli a serbat la anul nou 1887 jubileul său militar de 80 ani. Un jubileu de 80 ani ! Acesta e un eveniment extraordinar, ba un fenomen chiar şi în viaţa unui monarh, a cărui carieră şi istorie formeaza un lanţ prea larg, rareori întrerupt, de succese minunate şi de caşuri fericite admirabile. In casa Hohenzollern este obiceiu ca prinţii de (recerâ între no oştire şi să pria'es.ă gradul de sub ofiţer. Prinţul Wilhelm, născut h 22 Martie 1797, al douele fiu al regelui Friedrich Wilhem III, a primit, prin excepţiune, de la părintele său decret de ofiţer deja la anul nou 1807. Părintele său i-a : »Fiindcă de nasceril télé nu va fi ocasiune, câct trebue să plecați la Mersei, de aceea te numesc ofițer doj astî v abilitAțî, ftabricarea diamantelor din zahar.— hal^md 1* o temperatură foarte răcită cărbunele provenit din comuniunea zahărului, sVu obținut criste cari sgârie qu»rțul și topazul. aiBden crede că a obţinut diamant net bar intrebunţând urmatoarea predare, comunicată Societăţii regale din Aglia. Se supune la o temperatură înaltă, timp de 10Jile, un amestec de rbune de z*h*r şi de nitrat de argint, VOCEA COVURLUIULUI Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisa). BUCURESCI, 12 Ianuarie, vînfiat-R, Banca Naţională. . . . ,1030 00 V. Societatea de construcţiuni, 148.% V. Dacia-România , . . . , 266.00 Argint și bilete contra aur . 17.60 VIENA, zi Januarie PARIS, ii Januarie. LONDRA, ii Januarie. Consolidatele anglese .... ico.15/16 Acţiunile Băncii României . , 6% BERLIN, i ianuarie Napoleonul. ...........................16.14 Renta română amortisabilă 5%, 93 75 Obligaţiuni române noue 6% , 105 00 împrumutul român 5% , 101 00 împrumutul Oppenheim. , ,108 90 Rubla hârtie, comptant , , , 190.00 Londra 3 luni, ...... 20247, Paris, 2 luni ...... 80.20 Amsterdam. » . . . , 167.90 Renta francesă 478% • * *. 110.15 % boulevard. , , , , , NO.IO Renta română perpetuă 5% , 92.00 » 6% căi ferate „ 110.00 Acțiunile Băncii României , • '• împrumutul elin 1379 , , . 368.75 % 1881, , , . 312 °6 Banca otomană , , , , , . 52375 , boulevard................. , 51875 Datoria turcă, , , , , . . 1475 Lose turce, . 3500 împrumutul egiptean . . . . 279 00 Londra, la vedere , . . 25-37 Amsterdam 3 luni,, , , , . 207.87 Berlin, » , , . , . 123 00 Paris, ] luni 25.57 Berlin, , 2064 Amsterdam, , 12.04 FRANCFORT, 11 Januarie Renta română amortis. 5%. . 93 70. OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. GLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 11 ianuarie 1897, Barometrul redus la 60 şi corectat la nivelul mării In milimetre 8. a. m. .......................................... _ 67.0 *• P* »............................................... '67 3 &■ ...................................................... 684 media. ... ;..................... 767 6 Termometrul la 0U umbră , minima. , , , , , , , t _j ^ maxima ............................................................. a.m. -4-a p.m. 48 o.a, media---------------------------r—- 04 fără apărător.................................... 32 Starea higrometrică relativa. ... 86 Tensiunea vaporilor în miiimetre . . 43 Vintul j fiirecțiunea dominantă . . N.N.E. ( forța (O)calma—L ^uragxn}. 3. B.aporometrul în miiimetre * i.0 Ozonometru (O—21)........................... 10 Fluviometru in miiimetre. . q.q ÎNebuiositate(Oc Se.uiu'— to—Acoperit). g. M'vt’nî Dunării d’aipr* marii Negre ». 3/ 4 Minimum.............................................................. me sem, PARIS, ii ianuarie. — D. Floquet a fost reales președinte al Camerei. Le Jewps laudă răspunsul dat de D. Flourens deputațiuniî bulgare, dar blameazâ limbagiul ținut de Journal des Débats contra Bulgarilor, și angajeaza pe Bulgaria să facă concesiuni Rusiei. HUE, n Januarie —Un detaşament franco-anumit ce asedia un sat fortificat a cătat și a avut 13 morți și 46 răniți. BERLIN, n Januarie.— In Reichstag D. de Moltke a făcut apel la patriotismul representanţilor, recomandând proiectul de lege militar. D. de Bismark a arătat că forţa armată a Germaniei este insuficientă spre a garanta siguranţa imperiului şi a conserva pacea. Deşi era greu în urma tratatului de Francfurt am reuşit în privinţa Austriei, cu care întreţinem relaţiunile mai cordiale decât oricând în timpul confederaţiunii. Pacea este asemene consolidată prin înţelegerea dintre cele trei iruperie. Raporturile noastre sunt bune cu toate puterile, cum şi cu Rusia N’am avut de loc cugetarea unei coaliţiuni între Francia şi Rusia când am presentat proiectul. Relativ la Bulgaria, e indiferent cine va domni acolo, amiciţia Rusiei e mai importantă decât al Bulgariei. Relaţiunile noastre sunt bune şi cu Francia, dar sunt mai greu de mănţinut, şi va trebui mult pănă să se aplaneze toate dificultăţile. Nu vom ataca nicio dată pe Franda, dar trebue să fim armaţi pentru un atac. Am încredere în sentimentele pacifice a guvernului frances şi în a unei părţi a poporului frances ; dar experienţa probeică că pacea e dificil de rabdă cu Francia, câci guvernul e se poate de o dată schimba şi aduce resbelul. Trebue dar să fim armaţi Francia e o putere tare şi validă, cu o armată bravă şi gata ; victoriile Franciei ne ar readuce în timpii de la 1807—1813. Nu putem primi o asemene răspundere nici a compromite opera celor din urmă 30 ani a imperatorului, adecă crearea armatei germane şi a imperiului german. Guvernul va apela mai curând la alegători. D. de Bismark, respingând propunerea D-lui Windhorst pentru trei ani, cere şapte ani,zicând că dacă Reichstagul este însufleţit de patriotismul ce există în Francia şi Italia, unde toate nuanţele şi partidele dispar dinaintea pericolului comun, discuţiunile lungi ar fi nefolositoare. Germania şi Austro-Ungaria merg de acord în cestiunea orientală, dar fiecare are asemene şi interesele sele particulare, în cari trebue să se apere singură. Intr’un resbel eventual cu branda înse nu putem compta pe nescuri va aliaţi. Discuţiunea va continua mâne. B iToliogrrafia. A ieşit de sub presă . PRIMELE NOŢIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN, de I. C. Levesen, op autorizat de ministeriul instrucţiunii publice. Se află de Vincere la autor, în Brăila, cu preţ de 70 bani exemplarul. A apărut în limba francesă : TABIFUL CONVENŢIONAL ROMAN, conţinând toate favorile acordate Germaniei, Rusiei, Angliei, Italiei, Greciei, Olandei şi Belgiei în virtutea convenţiunilor anteriore anului 1885 şi Sviţerei şi Franciei în virtutea convenţiunilor încheinate în OOC. Acest volum conţine textul tratatului încheiat în Main 1886 cu Sviţera şi convenţiunea încheiată la 17 iunie 1886 între România şi Francia. Preţul 1 fr. A se adresa la Biuarul LIndépendance vonmaine, 1, strada Clemenţei, Bucureşci. A ieşit de sub tipar : CALCULATOR SINOPTIC pentru graduirea spirtoaselea constatarea tăriei intrinsece şi a taxei cuvenite, după noua lege, indispensabil oricărui agent fiscal sau comunal, precum şi comerciantului de băuturi spirtoase, lucrare examinată de laboratorul de chimie din Bucureşti şi aprobată de ministerul finanţelor de G. Tocoman, funcţionar la primăria capitale! Preţul un leu. A ieşt de sub presă . MARŞUL LUI HORIA, de Mureşanu, pentru piano. Se află de vindere la tote librăriile principale cu preţ de 1 leu. Societatea talpra fie bine-facere. Duminecă la 4 ianuarie se va târnosi biserica bulgară din Galaţi şi se va oficia sânta liturgia în memoria Sf.-marele mucenic Panteleimon şi păzitorul acestei biserici. Comitetul are onoarea a invita onor. public ca să bine-voască a asista la aceasta sărbare religioasa în ziua sus menționată, la orele 10 dimineața. COMITETUL. Galați, 1 ianuarie 1887N. J. PHILIPPIDIE licențiat în drept, advocat. Locuesce strada Domneascu Nr. 129, lângă casele D-lui colonel Murgescu. MARELE CIRC TH. SIDOLI Astaft și în fiecare fi In călării de înaltă scoilă, dresarea cailor, danţuri pe sîrmă, jocuri ikarice, gimnastică, balet şi pantomime. Deschiderea casei la OVI, începutul 8 ore sera. Tubineca şi sărbătore 2 representaţiuni la 4 fire p m., şi 8 fire sera.