Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)

1887-01-28 / nr. 3259

*NÜL XV. — Nr. 8,259. ^ -ION AME NT paatru Romania on an . . . 20 leï 6 luni ... io ‘ 41 pag. IV premiul rit »bonajilor teatru străin arate un an . . . 34 I®I 6 luni ... 17 * Abonamentel­­e in Galaţi la Ad­­mistrațiunea Staru­­ri distincte la bru* tale postale u. uo f-----­Redacțiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. [i APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. nLkKUUtti, ne jainuajujl« ApoI A NUN CIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , !v I NSE R T IU N I ' \ ji RECLAME Pagina III : Subam ;* La Cronică : 2 lei X' Repejirile se fac cu­­grabat însemnat. / Scrisori neb­ancat» se reiusă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Administrațiunea : 22, str. Mare. X siegiatris Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. BUCURESCÎ, 7 Februarie. — In dinţa de astăzi a Senatului D. Au­­n­th anunţă o interpelare asupra căriî unei companii române de na­raţiune pe Dunăre. 'f1 Se voteazâ proiectul pentru stabi­lirea impositului asupra petroleului I rut.­­ Camera s’a ocupat cu indige­­rate. AGENȚIA LI32RA. PARIS, 7 Februarie. — Scrii cari osesc din Germania semnaleazâ că locialiștii germani sunt forte bine dis­­iplinați și cred că vor reuși. BERLIN, 7 Februarie. — Usina K­^£­p a primit comande foarte în- ^ etîaa&te pentru artileriă de campaniă. Toate aceste comande trebue predate n luna lui Martie. PARIS, 7 Februarie. — Ieri mi­­liștrii s’au întrunit în consiliu sub p reședința D-lui Grévy. S’a discutat mai cu seama despre gomolele false de resbel ce s a r­ăspândit de cătră oamenii interesaţi. Consiliul de miniştri a constatat că relaţiunile Franciei cu puterile străine sunt din cele mai bune, şi că elaţiunile diplomatice n’au fost nicî­­­-ână turburate. PETERSBURG, 7 Februarie. —­piarul­­Cupou Vreuna acasă pe Ser­bia de a favorisa propaganda bul­gară în Macedonia. PARIS, 7 Februarie.— Ziarul Its Jjéhu­­s de aici dimineața se ocupă cu scrisoarea cardinalului Jacobini cătră nunciul papei la München, și crede că ea va avea o mare înrîurire asu­pra alegerilor în Germania. Francia, adaogă les Débats, nu simte nici-o părere de râu pentru aceasta scrisoare. Din contra ea doresce ca septenatul să fie votat de Reichstag, câci alt­fel agitațiunea va urma în Germania și aceasta agitațiune nu poate să fie de cât pagubitoare inte­reselor tuturor puterilor. VIENA, 7 Februarie. — piarele d’aici comenteaza cu vioiciune răspun­sul D-lui Ziemikalkowsky. Fie găsesc în general că, cu toate declarațiunile pacifice făcute de guvern, situațiunea nu este mai puțin gravă. BERLIN, 7 Februarie. —In urma asigurărilor de pace venite din toate părțile, cursurile bursei d’aci s’au ră­dicat în mod însemnat. BERLIN, 7 Februarie. —­ piarul Germania, organ clerical, apreciând situaţiunea partidelor în perioada elec­torală ce este deschisă acum, z­ice că, cu toate sfaturile papei, Centrul va păstra neatinsă situaţiunea sea şi că nu ’şi va schimba atitudinea față cu proiectul cancelarului. VIENA, 7 Februarie. — Articolul din urmă al D-lui Ratkoff este foarte mult discutat de presa d’aci Gazetele susțin că acest articol pre­­ciseaza atitudinea ce va păstra opiniu­­nea publică în Rusia în cașul unui conflict franco-german. A eue jetit tresse constată cu mul­ţumire că D. Ratkoff în articolul său nu cruţă mai mult pe Germania de­cât Austria, ziarul vienes vede în acest fapt dovada că există o înţe­legere între aceste doue puteri. ATENA, 7 Februarie. — Opera­ţiunile de recrutare au fost amânate pe luna lui iunie. Se z zice că manevre mari vor avea loc în curând. BERLIN, 7 Februarie. — Ga­zeta Germania di Mord desminte cuvin­tele ce se z­ice că principele imperial­­e ar fi rostit la balul curţii. ROMA, 7 Februarie. — Scrisoarea cardinalului Jacobini cătră nunciul din München provoca o viuă nemulţu­mire în Italia. MOSCOVA, 7 Februarie. — Pan­­slaviştii nu primesc ideea ca Rusia să păstreze neutralitatea în caşul unui resbel între Francia şi Germania fără a fi dobândit mai înainte concesiuni considerabile în Orient. PARIS, 7 Februarie. — Ziarul le temps găseste că e de prisos ca Franc’a să reînoițeascâ mereu asigu­rării^, de de pace. METZ, 7 Februarie. — Ieri seara s’a dat un mare bal la care a asis­tat principele de Hohenlohe {Statt fialn­), guvernatorul Alsaciei și Lo­rénel. Pentru prima oara o ast-fel de săr­­batoare a avut loc în orașul nostru. MULHOUSE, 7 Februarie. — La 1 Aprilie casarma Neuf-Brisacii, care era destinată scoalei proiectate pen­tru sub-ofţeri, va primi a doua sec­ţiune a regimentului de artilerie Kades Nr. 20. Administraţiunea militară cumpără tote localurile disponibile putând ser­vi la casarmarea trupelor. PARIS, 7 Februarie. — Se scrie din Roma că guvernul a fost infor­mat că Italianii au lăsat în mâna Abisinienilor doue tunuri de munte şi doue mitrailese. Societatea navigazione generale a pus la disposiţiunea guvernului ita­lian 14 vapoare pentru transportul tru­pelor in marea Roşia. BERLIN, 7 Februarie. — Ziarul Mo­lik­ao kji Viedomosti, organul D-lui Katkow, atrage atențiunea guvernu­lui rus asupra relei stări a baterielor montate, cari sunt inferioare celor germane și austriace, cu toate spu­sele D-lui de Molke. BERLIN, 7 Februarie.—Limbagiul (fiarelor ruseșci produce aci o impre­­siune foarte neplăcută. De aceea toate protestațiunile pa­cifice făcute de guvernul țarului sunt primite sub toata reserva, precum și asigurările ce le dă Journal de Saint- Petersborg. □tonica locală*. — Ni se comunică din Bucurescî că prefect al județului nostru se va numi D. Pandi, actualul director al prefecture! poliţiei capitalei, iar D. Lupu Costachi va rămânea definitiv U Botoșani. — Asera a sosit cu trenul de Ro­­man D. general Vantili. — Asera a plecat la Bucurescî D. Bonachi, senator, iar cnii diminuţi s’a întors D, deputat P. Boţan,­ ­oficia .VOCII COVURLUIULUI­OMUL FATAL ! MARTIRIUL DINEI MAME PARTEA III. Blanca de Presles XIII. (Urmare) Ce este întro butilcă de fum. Servitorul ieși (jh^adu’și în sine: — Are sa se îmbete cu ușile in­ch­se !... O! stăpânii!... Dacă un ne­norocit servitor ar face acest», ar fi aruncat pe poart#. Gontrsn, tamânând aÎDgur, d stupă (U ,Uín V ulte p*h*re, — Mi se pare că e destul, 4186 el. a*n in# înșel, satt peste cinci minute voi fi beat și voi dormi în un somn grett. I Se aruncă pe pet, cu fața afundată in perine, și se­ sili a nu se mal gândi. Trecu o ora. Gontran se sculă de o dată. — Mă înșelasem,­­zise el, closa era insuficientă... beția nu vine... Am să mai beau.. Se sculă, aprinse luminările, căci noaptea venise, și le puse pe cămin. Implu apoi pi­harul și’i goli de două ori. —­ Nu !... e prea încet ast­fel... Gontran apucă butilia și o duse la gură, bâi d­­de dușcă. Butilia îl căr­a din mână, versându-se restul conținutului seu. — A ! astă dată cred că cosa e euftolemă. Cred că am să dorm... Făcu câți­va pași șovăind. Fața i se înroși ca și cum un val de sânge i-ar fi năvălit de la inimă la cap. Puse mâțele la frunte și scose un strigăt surd. Ochii sei se injectară. Se întoarse în jurul seu, căută în ză­dar ași relua echilibrul, cătru jos, se sculă pe jumătate şi se agăţă de o mică mobilă Ludovic XV ce se afla alăture cu el. Mobila căz­u şi se sdrobi. Gontran cătru alăture şi nu mai făcu nici o mişcare. Nu se deşteptă de­cât pe la 7 ore a doua­­Ji. Pe Up­et era împrăștiat conținutul sertarelor mobilei stricate. — Unde sunt? ,Jiae el. Ca s’a pe­trecut? Membrele ’mi sunt sdrobite... capul îmi ardj.„ sufer. Se sculă pe jumătate pe cot și a­­runcă o^privire vagă asupra obiectelor ce’l încunjurau. — A ! îmi aduc aminte... Ieri am voit să scap de gândurile mele... am voit să alung pentru o oră amintirile mele... am voit să dorm... am băut... am găsit acel somn grefl asemene cu moartea... In timpul unei nopți nam suferit... Aide, beția e­ un bun lucru... Apoi gândindu-se : — Dar cum se face că m­ă trezesc întins pe acest tapet... în mijlocul a­­cestei desordini. Căută. — Da... așa e... gâcesc; am apucat butilia cu rum... mai am golit’o... și beția a venit ca o lovitură de trăs­­t­et.. Atunci mânele mele s’au agățat ca acele­a unul înecat de ce le a ie­șit înainte. . Regret distrugerea aces­tei mobile, dar un lucrător abil va putea repara răul... Gontran se sculă cu greutate. — înainte de *­ate voi încerca a șterge urmele a ceea ce s’a petrecut 76

Next