Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-28 / nr. 3259
*NÜL XV. — Nr. 8,259. ^ -ION AME NT paatru Romania on an . . . 20 leï 6 luni ... io ‘ 41 pag. IV premiul rit »bonajilor teatru străin arate un an . . . 34 I®I 6 luni ... 17 * Abonamentele in Galaţi la Admistrațiunea Staruri distincte la bru* tale postale u. uo f-----Redacțiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. [i APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. nLkKUUtti, ne jainuajujl« ApoI A NUN CIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , !v I NSE R T IU N I ' \ ji RECLAME Pagina III : Subam ;* La Cronică : 2 lei X' Repejirile se fac cugrabat însemnat. / Scrisori nebancat» se reiusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Administrațiunea : 22, str. Mare. X siegiatris Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. BUCURESCÎ, 7 Februarie. — In dinţa de astăzi a Senatului D. Aunth anunţă o interpelare asupra căriî unei companii române de naraţiune pe Dunăre. 'f1 Se voteazâ proiectul pentru stabilirea impositului asupra petroleului I rut. Camera s’a ocupat cu indigerate. AGENȚIA LI32RA. PARIS, 7 Februarie. — Scrii cari osesc din Germania semnaleazâ că locialiștii germani sunt forte bine disiplinați și cred că vor reuși. BERLIN, 7 Februarie. — Usina K^£p a primit comande foarte în- ^ etîaa&te pentru artileriă de campaniă. Toate aceste comande trebue predate n luna lui Martie. PARIS, 7 Februarie. — Ieri miliștrii s’au întrunit în consiliu sub p reședința D-lui Grévy. S’a discutat mai cu seama despre gomolele false de resbel ce s a răspândit de cătră oamenii interesaţi. Consiliul de miniştri a constatat că relaţiunile Franciei cu puterile străine sunt din cele mai bune, şi că elaţiunile diplomatice n’au fost nicî-ână turburate. PETERSBURG, 7 Februarie. —piarulCupou Vreuna acasă pe Serbia de a favorisa propaganda bulgară în Macedonia. PARIS, 7 Februarie.— Ziarul Its Jjéhus de aici dimineața se ocupă cu scrisoarea cardinalului Jacobini cătră nunciul papei la München, și crede că ea va avea o mare înrîurire asupra alegerilor în Germania. Francia, adaogă les Débats, nu simte nici-o părere de râu pentru aceasta scrisoare. Din contra ea doresce ca septenatul să fie votat de Reichstag, câci altfel agitațiunea va urma în Germania și aceasta agitațiune nu poate să fie de cât pagubitoare intereselor tuturor puterilor. VIENA, 7 Februarie. — piarele d’aici comenteaza cu vioiciune răspunsul D-lui Ziemikalkowsky. Fie găsesc în general că, cu toate declarațiunile pacifice făcute de guvern, situațiunea nu este mai puțin gravă. BERLIN, 7 Februarie. —In urma asigurărilor de pace venite din toate părțile, cursurile bursei d’aci s’au rădicat în mod însemnat. BERLIN, 7 Februarie. — piarul Germania, organ clerical, apreciând situaţiunea partidelor în perioada electorală ce este deschisă acum, zice că, cu toate sfaturile papei, Centrul va păstra neatinsă situaţiunea sea şi că nu ’şi va schimba atitudinea față cu proiectul cancelarului. VIENA, 7 Februarie. — Articolul din urmă al D-lui Ratkoff este foarte mult discutat de presa d’aci Gazetele susțin că acest articol preciseaza atitudinea ce va păstra opiniunea publică în Rusia în cașul unui conflict franco-german. A eue jetit tresse constată cu mulţumire că D. Ratkoff în articolul său nu cruţă mai mult pe Germania decât Austria, ziarul vienes vede în acest fapt dovada că există o înţelegere între aceste doue puteri. ATENA, 7 Februarie. — Operaţiunile de recrutare au fost amânate pe luna lui iunie. Se z zice că manevre mari vor avea loc în curând. BERLIN, 7 Februarie. — Gazeta Germania di Mord desminte cuvintele ce se zice că principele imperiale ar fi rostit la balul curţii. ROMA, 7 Februarie. — Scrisoarea cardinalului Jacobini cătră nunciul din München provoca o viuă nemulţumire în Italia. MOSCOVA, 7 Februarie. — Panslaviştii nu primesc ideea ca Rusia să păstreze neutralitatea în caşul unui resbel între Francia şi Germania fără a fi dobândit mai înainte concesiuni considerabile în Orient. PARIS, 7 Februarie. — Ziarul le temps găseste că e de prisos ca Franc’a să reînoițeascâ mereu asigurării^, de de pace. METZ, 7 Februarie. — Ieri seara s’a dat un mare bal la care a asistat principele de Hohenlohe {Statt fialn), guvernatorul Alsaciei și Lorénel. Pentru prima oara o ast-fel de sărbatoare a avut loc în orașul nostru. MULHOUSE, 7 Februarie. — La 1 Aprilie casarma Neuf-Brisacii, care era destinată scoalei proiectate pentru sub-ofţeri, va primi a doua secţiune a regimentului de artilerie Kades Nr. 20. Administraţiunea militară cumpără tote localurile disponibile putând servi la casarmarea trupelor. PARIS, 7 Februarie. — Se scrie din Roma că guvernul a fost informat că Italianii au lăsat în mâna Abisinienilor doue tunuri de munte şi doue mitrailese. Societatea navigazione generale a pus la disposiţiunea guvernului italian 14 vapoare pentru transportul trupelor in marea Roşia. BERLIN, 7 Februarie. — Ziarul Molikao kji Viedomosti, organul D-lui Katkow, atrage atențiunea guvernului rus asupra relei stări a baterielor montate, cari sunt inferioare celor germane și austriace, cu toate spusele D-lui de Molke. BERLIN, 7 Februarie.—Limbagiul (fiarelor ruseșci produce aci o impresiune foarte neplăcută. De aceea toate protestațiunile pacifice făcute de guvernul țarului sunt primite sub toata reserva, precum și asigurările ce le dă Journal de Saint- Petersborg. □tonica locală*. — Ni se comunică din Bucurescî că prefect al județului nostru se va numi D. Pandi, actualul director al prefecture! poliţiei capitalei, iar D. Lupu Costachi va rămânea definitiv U Botoșani. — Asera a sosit cu trenul de Roman D. general Vantili. — Asera a plecat la Bucurescî D. Bonachi, senator, iar cnii diminuţi s’a întors D, deputat P. Boţan, oficia .VOCII COVURLUIULUIOMUL FATAL ! MARTIRIUL DINEI MAME PARTEA III. Blanca de Presles XIII. (Urmare) Ce este întro butilcă de fum. Servitorul ieși (jh^adu’și în sine: — Are sa se îmbete cu ușile inchse !... O! stăpânii!... Dacă un nenorocit servitor ar face acest», ar fi aruncat pe poart#. Gontrsn, tamânând aÎDgur, d stupă (U ,Uín V ulte p*h*re, — Mi se pare că e destul, 4186 el. a*n in# înșel, satt peste cinci minute voi fi beat și voi dormi în un somn grett. I Se aruncă pe pet, cu fața afundată in perine, și se sili a nu se mal gândi. Trecu o ora. Gontran se sculă de o dată. — Mă înșelasem,zise el, closa era insuficientă... beția nu vine... Am să mai beau.. Se sculă, aprinse luminările, căci noaptea venise, și le puse pe cămin. Implu apoi piharul și’i goli de două ori. — Nu !... e prea încet astfel... Gontran apucă butilia și o duse la gură, bâi dde dușcă. Butilia îl căra din mână, versându-se restul conținutului seu. — A ! astă dată cred că cosa e euftolemă. Cred că am să dorm... Făcu câțiva pași șovăind. Fața i se înroși ca și cum un val de sânge i-ar fi năvălit de la inimă la cap. Puse mâțele la frunte și scose un strigăt surd. Ochii sei se injectară. Se întoarse în jurul seu, căută în zădar ași relua echilibrul, cătru jos, se sculă pe jumătate şi se agăţă de o mică mobilă Ludovic XV ce se afla alăture cu el. Mobila căzu şi se sdrobi. Gontran cătru alăture şi nu mai făcu nici o mişcare. Nu se deşteptă decât pe la 7 ore a douaJi. Pe Upet era împrăștiat conținutul sertarelor mobilei stricate. — Unde sunt? ,Jiae el. Ca s’a petrecut? Membrele ’mi sunt sdrobite... capul îmi ardj.„ sufer. Se sculă pe jumătate pe cot și aruncă o^privire vagă asupra obiectelor ce’l încunjurau. — A ! îmi aduc aminte... Ieri am voit să scap de gândurile mele... am voit să alung pentru o oră amintirile mele... am voit să dorm... am băut... am găsit acel somn grefl asemene cu moartea... In timpul unei nopți nam suferit... Aide, beția e un bun lucru... Apoi gândindu-se : — Dar cum se face că mă trezesc întins pe acest tapet... în mijlocul acestei desordini. Căută. — Da... așa e... gâcesc; am apucat butilia cu rum... mai am golit’o... și beția a venit ca o lovitură de trăstet.. Atunci mânele mele s’au agățat ca acelea unul înecat de ce le a ieșit înainte. . Regret distrugerea acestei mobile, dar un lucrător abil va putea repara răul... Gontran se sculă cu greutate. — înainte de *ate voi încerca a șterge urmele a ceea ce s’a petrecut 76