Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)

1887-02-01 / nr. 3263

! B ' 1 m 6­ 1| 51« I iro­l ier ilorldij itrt| 4 iUi y k: )bt Ol VVÎUUA UUŸUJSL.U1ULUI 4#U colegiul II de Senat se cere un venit fonciar de la 800 lei în sus sau a fi paten­­tat de cl. I și II. La colegiul I pentru comună se cere un venit fonciar de la 600 lei în sus. La colegiul II de comună se cere plata 1 -unul imposit de ori­ce natură cătră Stat de cel puţin 20 lei. Dispensele de cens sunt următorele : I. la colegiul I de Senat : a) Foştii şi actualii preşedinţi sau vice­preşedinţi ai vre­uneia din Adunările legiui­­toare ; b) Foştii şi actualii deputaţi şi senatori cari au luat parte din două legislaturi ; c) Generalii şi colonelii şi acei cari au grad asimilat cu acela de general sau colonel;­­ d) Foştii şi actualii miniştri sau represen­tant diplomatici ai ţerei ; e) Foştii şi actualii membri sau preşedinţi de­ curte, procurori generali pe lângă Cur­de apel, preşedinţii, membrii sau pro­curorii la Curtea de casaţiune ; f) Acei cari au diplomă de doctor sau licenţiat în ori­ce specialitate şi cari vor fi exercitat profesiunea lor în timp de 6 ani ; g) Membrii Academiei române. II. La colegiul II de Senat : a) . Acei cari posed o diplomă de doctor de ori­ce specialitate, sau un alt titlu echi­valent cu acela de doctor emanat de la şcoli speciale superioare ; b) . Licenţiaaţii în drept, în litere, filosofii sau ştiinţe ; c) . Foştii şi actualii magistraţi cari au funcţionat în timp de 6 ani. d) . Inginerii, architecţii, farmac­­ii şi me­dicii veterinari cu diplomă ; r). Profesorii sculelor din orașe ale Sta­tului sau a sculelor secundare recunoscute de Stat (aci intră și institutorii de la scu­­lele Statului sau a comunelor) ; i). Pensionarii cari primesc o pensiune exanum de 1.000 lei anual. III. La colegiul II Cameră : a) . Acei cu profesiuni libere ; b) . Ofiţerii in retragere ; c) . Pensionarii Statului ; b­­). Cei ce au absolvit cel puţin inveţă­­mîntul primar. IV. La colegiul I pentru consiliul co­m­i­nal : a) . Acei cu profesiuni libere ; b) . Ofiţerii în retragere; c) . Pensionarii Statului şi d) . Cei ce au absolvit o şcală de învăţă­­mînt secundar. V La colegiul II pentru consiliul comunal : Cei ce au absolvit cel puţin inviţămintul primar, cu condiţiune de a plăti contribu­­tiunea căilor de comunicaţiune sau a fi le­­galmente scutiţi de plata acestor dări. 'M --------------------— VIENA, ii Februarie Renta română assortis, *%■ -• 0o­­0 Napoleonul. ...... . IO.I2 Galbenul . 5 99 Pol imperial ...... . 1043 Lira turca........................... . ii 47 Argint contra hârtii. .­­ . . IOO.OU Rubla hârtia . . . . 115.25 Acțiuni Anstalt . . 271 80 Renta metalică S la , 80.20 Renta hârtia 78 IO Renta aur , 109.70 Lose turce. . , , , * 1550 Londra, L vederi .... , 12860 Pirir, , . . , . . 50 50 Berii«, , , . . . . r2 90 Amsterdam, f . 105.90 BERLfN, ii Februarie Napoleonul, ,,,,,,, 1612 Renta română asaortisabilă 5a/s 91 25 Obligațiuni române noue 6°/b . 10150 împrumutul român 5&/s . 9P 80 împrumutul Oppenheim 106 90 Rubîa hârtii, comptant . (?) 181 80 Londra 3 luni, 20.24 Parii?, 2 luni ,,,,,, 79.90 Amsterdam® » . . , r 167 00 leaprumut ssumcioai B­ucuresc? 84, 91 75 PARIS, ii Februarie Fenta francesi 4* 1/tu/D . ,106 80 t boulevard.......................... 106.25 Re­gia »osaană perpetuă 5% . 81.50 » 6°/g câi ferate no.00 Acțiunile Băncii Kocaanisi , ..— întpruaautui elin 28/9 . , ,352 50 * * . .291 00 Banca otomană . ,480 00 , boulevard 481.25 L'atoria turcă. . , . . . . 13 IO Losjî turce, 3050 Isaprun&utul egiptea» , . . ,356.00 Londra, .a vedere . „ . , . 25­ 39 Amsterdam 3 lus!, r , , ,208 12 Berii»., * . . . ,123 37 LONDRAj ii Februarie. Consolidatele angrese . . , , Acțiunile Băncii Rosaâ&ie? , , 7 00 Pâri«, 1 luni . , , , s . 25.60 BcrHnc 20.59 Asse!-fcrtTd*ss, # 12 04 FRANCFORT, 11 Februarie. t de et tel d­i ffl U du Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). BUCURESCI, 12 Februarie. R, Banca Naţională, . . . . U, Societatea de construcţiuni, V. Dacia-România . , Argint şi bilete contra aur Viadal 980.00 132 00 253­ 7* 18.30 Cronometru (C—21) ...... Pluviometru in mili­ssetre .... Nebulositate(0 ia rSi n:a—10—Acoperit). Niw*l»î I^m­ării dStupra mărfi N©.^rt 1 mMiaimu......................................................... 100 0.0 10. 202­­8 o OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. laSItime* (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 25 metre. B’JLETIH ATMOSFERIC. GALATI, n­ Februarie 1887 3»rcm«trtll redus­­a 0° |i corec­ tat U nivelul mării în milimetre Termometrul la 0° umbră : minima. ....................................................8.4 maxima .................................................... —1 8 min.+8. a.m.-4-2 p.m.+8 p.m. media--------------------------------------------—50 4 țară apărător........ —18 Starea higrometrică relativ*. ... 73 Tensiunea vaporilor in milimetre . . 2 b Vîntul | direcțiunea dominantă . . E.­­ forţa (O = calma—6=-i:r»gan). 2 0 Evaporometrul in milimetre. ... 0 0 XTl tira.® eciri. _________y BERLIN, ii Februarie. — Consi­liul federal a luat hotărîrea de a pro­clama mica stare de asediu la Ofen­bach (Hessa-Darmstadt). PESTA, ii Februarie. — (Camera deputaţilor). Se reia discuţiunea bud­getului ministerului de comerciu. D. Horvath (liberal) insistă mult pentru încheiarea unui tratat de co­merț cu România, spunând că sunt destule motive de ordine politică și economică care pledează în favoarea în­­cheierii unui ast­fel de tratat. Româ­nia, spune oratorul, e încurajeată în pretenţiunile sale de exemplul Rusiei, în ceea ce priveşte politica de pro­­tecţiune exercitată de aceasta din ur­mă putere, in privinţa productelor sale brute. D. Zay (Sas) manifestă dorinţa de a vedea Ungaria că nu creeză di­ficultăţi României. Comtele Aponyi face să se observe că cestiunile industriale sunt de na­tură pur locală, pe câtă vreme ces­tiunile agricole, și mai cu seama cres­­terea vitelor, intereseaza mai multe milioane de locuitori în Ungaria. Gu­vernul nu trebue să se mulțumescă de a găsi bune măsurile veterinare luate de România, ci trebue să in­siste ca aceste măsuri să fie recunos­cute ca atari și de Statele din Oc­cident unde se transportă viteie din Ungaria. Numai niște tratate de comerciu favorabile pot să facă ma­i mare pres­tigiul monarchiei. Ministrul de comerciu, comtele Szé­chényi, protesteaza contra spuselor a­­celora ce au vorbit despre vexaţiuni ce s’ar fi comis în paguba României. El afirmă că e în totul de acord cu comtele Aponyi în ceea ce acesta a spus relativ la măsurile veterinare, şi declară că guvernul consideră ca prima mea datoriă de a căuta să ob­ţină deschiderea graniţelor germane şi francese vitelor de provenienţă un­gară. Şedinţa continuă. SOFIA, n­ Februarie. — întreve­derea de ieri între marele vizir şi D. Vulkovici a fost fără resultat. D. Zankoff insistă asupra necesităţii de a încredinţa ministeriul de resbel unul general rus. Guvernul a respins a­­cestă pretențiune. Cele-alte puncte n’au fost discutate. CONSTATINOPOLE, 9 Februa­rie (Cale indirectă).— Poarta voind­ să examineze propunerile ce i-a supus sir Wolf, data viitoarei ședințe n’a fost fixată. Se crede în genere că aceste negociări vor dura mult timp, mai cu seama dacă, cum pare a se confirma, Porta va insistă să se fixeze mai în­tâi de Anglia data evacuării. De altă parte se dice că Anglia ar căuta îna­inte de toate să eterniseze negocia­nte spre a câștiga timp. LONDRA, 1 F­ebruarie. — D. La­­bouchère întrebând în Camera co­munelor guvernul asupra hotărîrilor eventuale ce va lua în privinţa afa­cerilor din Bulgaria, sir Fergusson răspunde că conducerea afacerilor ex­teriore ar fi imposibilă dacă ori­ce demarsă importantă ar trebui să fie obiectul discuţiunii Parlamentului. A­­cesta e o cestiune de încredere în cabinet. Dar Camera cunosce po­litica guvernului, care consistă în a in­terveni numai în limita datoriilor și intereselor Angliei și a angajjamen­­telor sale. U L T I MU A li A. BERLIN, 12 Februarie. — După Gazeta Crucii, situațiunea este foarte gravă din clusa atitudinii Rusiei LONDdA, 12 Februarie. — După cinci 4*1® de discut­uție, Camera co­­nupelor a respins cu 352 voturi con­­tra 246, amend*me?ntu! D-lui Parnell ce blama politic* g a duetului Sd’s* bury Ltft cu Irh­ad». Telegramele 4*are^or «nglese sunt în genere resboinice, și acnsă mai cu semft pe Rusia de pregătirile rele. După Daily News, Rusia ar visa nu numai Bulgaria, ci chiar Cons­­tantinopole, Dr. J. PHILIL'PIDK licexxțiat în drept, advocat. Locuesce strada Domnescă Nr. 129, lângă casei« D-liu colonel Murgescu, utili «d­ pe peptul meu, și acesta cu e­a fals ! pîf Diana scoae un strigăt surd. E* use amândoue manele la inimă, pol oft^u răsturnata ca trăsnită și ră­­u cunoscința. , jp Casai era prévaut I murmura I rontran scotead din posunar un fia* on pliu cu sarmn anglese de o pro­­’gi08ă energia și apropiându’l de țările contractate a surorei sale; a­­e»m sigur^nț* leşinului, şi mi~am recurat antidotul... Totul merge bi­­e • Feste câte­va minute scumpa mea ora îşi­ va reveni în sine, şi atunci iu vom lipăi a ne înţelege de mi­­une.. nlj ®0Qtr»n nu se înşelase. Dupa câte­­loi* 8®cunde o contracţ une a trăsătu­­rti­­lor Dianel indica ca nenorocita fe l0|iee îşi reveni* în sine şi la senti fSMul realitaţii. Deschise ochii, şi privirea sea, fi­­xându-se asupra fratela sta, txprimâ spaid­a şi aproape groz*. — Scumpa mea Diana, îi dise ju­nele apucându 7 mânele, eu tétà re­­s stesta sea, spre a o ajuta să se scó­le, aşi fi despUt de a vedea iscân­­du-se între noi o neînţelegere seriosa când nu sunt animat de­cât de cele mai bune şi mai binevoitoare inten­­ţiuni... Ce dracu ! un frate şi o soră nu pot deveni inimici de moarte pen­tru o copoiană.. Iţi propun deci a ne absţinea amindoui de la ori­ce re­­criminaţiune şi de a vorbi de aface­rile și de interesele noastre comune cum trebue să facfi niște bani amici.. Diana, susținută de Contrau, se pusese pe o bancă de verdiță ; voi să vorbeascâ, dar vocea i se Înăduși în gât și­­ expiră pe buze. — Văd că ești forte mișcată și tul­burată, continuă vicomtele, dar liniș­tesce-te... nimic nu ne zoreşte... Dacă vrei, să lăsăm pe ^măne urmarea a ex^licsţiunii noastre de astădb.* D-na Herbert făcu un gest negativ. — Preferi să sfârșim la moment chiar, 4’*8® Gontran, și ai dreptate .. Nu e nimic mai bun de cât situa­țiunile lămurite... cd puțin scie cine­va cum stă și evită superanțe nesi­­gurabței... Ei bine, mă pun la ordi­nele tele... Îndată ce’ți va plăcea a reîncepe... și fii convinsă, scumpa mea Diana, că vei găsi U mine toate for­mele și toate mențsgeamentele ce do­­resc... Adm.oare cu marea mea pă­rere de reu a trebuit să mă explic ce­va mai aspru, dar și tu te ai ară­tat prea aspră pentru mine, și poate era necesar a-ți arăta cât de necesară­­ indulgența pentru alții când are cine­va o greşeala grea în trecutul săt. Fata Diane! se î­ncurpură. — De oare­ce cunosci tristul secret a vieței mele, Îngână ea, știi bine că n am fost culpa­­tă. — Scid bine că, în narațiunea tea despre noaptea din 10 Ma­i 1830, po­sezi în victimă nenorocită a unei cri­me la care n’ai fost complice și pe a cărei autor nu mai cunoscut nici-o­­dată. Acest mod de a explica lu­crurile nu e nici prea nou nici prea de cred­it... dar e comod... Cu un a- semene punct de plecare s au făcut multe romane şi drame, şi se vor mai face multe.. . lui de victimă este unul din acele­a cari nu lipsesc nici la o­dată interesul şi simpatia. (la urma)

Next