Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)
1887-02-01 / nr. 3263
! B ' 1 m 6 1| 51« I irol ier ilorldij itrt| 4 iUi y k: )bt Ol VVÎUUA UUŸUJSL.U1ULUI 4#U colegiul II de Senat se cere un venit fonciar de la 800 lei în sus sau a fi patentat de cl. I și II. La colegiul I pentru comună se cere un venit fonciar de la 600 lei în sus. La colegiul II de comună se cere plata 1 -unul imposit de orice natură cătră Stat de cel puţin 20 lei. Dispensele de cens sunt următorele : I. la colegiul I de Senat : a) Foştii şi actualii preşedinţi sau vicepreşedinţi ai vreuneia din Adunările legiuitoare ; b) Foştii şi actualii deputaţi şi senatori cari au luat parte din două legislaturi ; c) Generalii şi colonelii şi acei cari au grad asimilat cu acela de general sau colonel; d) Foştii şi actualii miniştri sau representant diplomatici ai ţerei ; e) Foştii şi actualii membri sau preşedinţi de curte, procurori generali pe lângă Curde apel, preşedinţii, membrii sau procurorii la Curtea de casaţiune ; f) Acei cari au diplomă de doctor sau licenţiat în orice specialitate şi cari vor fi exercitat profesiunea lor în timp de 6 ani ; g) Membrii Academiei române. II. La colegiul II de Senat : a) . Acei cari posed o diplomă de doctor de orice specialitate, sau un alt titlu echivalent cu acela de doctor emanat de la şcoli speciale superioare ; b) . Licenţiaaţii în drept, în litere, filosofii sau ştiinţe ; c) . Foştii şi actualii magistraţi cari au funcţionat în timp de 6 ani. d) . Inginerii, architecţii, farmacii şi medicii veterinari cu diplomă ; r). Profesorii sculelor din orașe ale Statului sau a sculelor secundare recunoscute de Stat (aci intră și institutorii de la sculele Statului sau a comunelor) ; i). Pensionarii cari primesc o pensiune exanum de 1.000 lei anual. III. La colegiul II Cameră : a) . Acei cu profesiuni libere ; b) . Ofiţerii in retragere ; c) . Pensionarii Statului ; b). Cei ce au absolvit cel puţin inveţămîntul primar. IV. La colegiul I pentru consiliul cominal : a) . Acei cu profesiuni libere ; b) . Ofiţerii în retragere; c) . Pensionarii Statului şi d) . Cei ce au absolvit o şcală de învăţămînt secundar. V La colegiul II pentru consiliul comunal : Cei ce au absolvit cel puţin inviţămintul primar, cu condiţiune de a plăti contributiunea căilor de comunicaţiune sau a fi legalmente scutiţi de plata acestor dări. 'M --------------------— VIENA, ii Februarie Renta română assortis, *%■ -• 0o0 Napoleonul. ...... . IO.I2 Galbenul . 5 99 Pol imperial ...... . 1043 Lira turca........................... . ii 47 Argint contra hârtii. . . . IOO.OU Rubla hârtia . . . . 115.25 Acțiuni Anstalt . . 271 80 Renta metalică S la , 80.20 Renta hârtia 78 IO Renta aur , 109.70 Lose turce. . , , , * 1550 Londra, L vederi .... , 12860 Pirir, , . . , . . 50 50 Berii«, , , . . . . r2 90 Amsterdam, f . 105.90 BERLfN, ii Februarie Napoleonul, ,,,,,,, 1612 Renta română asaortisabilă 5a/s 91 25 Obligațiuni române noue 6°/b . 10150 împrumutul român 5&/s . 9P 80 împrumutul Oppenheim 106 90 Rubîa hârtii, comptant . (?) 181 80 Londra 3 luni, 20.24 Parii?, 2 luni ,,,,,, 79.90 Amsterdam® » . . , r 167 00 leaprumut ssumcioai Bucuresc? 84, 91 75 PARIS, ii Februarie Fenta francesi 4* 1/tu/D . ,106 80 t boulevard.......................... 106.25 Regia »osaană perpetuă 5% . 81.50 » 6°/g câi ferate no.00 Acțiunile Băncii Kocaanisi , ..— întpruaautui elin 28/9 . , ,352 50 * * . .291 00 Banca otomană . ,480 00 , boulevard 481.25 L'atoria turcă. . , . . . . 13 IO Losjî turce, 3050 Isaprun&utul egiptea» , . . ,356.00 Londra, .a vedere . „ . , . 25 39 Amsterdam 3 lus!, r , , ,208 12 Berii»., * . . . ,123 37 LONDRAj ii Februarie. Consolidatele angrese . . , , Acțiunile Băncii Rosaâ&ie? , , 7 00 Pâri«, 1 luni . , , , s . 25.60 BcrHnc 20.59 Asse!-fcrtTd*ss, # 12 04 FRANCFORT, 11 Februarie. t de et tel di ffl U du Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). BUCURESCI, 12 Februarie. R, Banca Naţională, . . . . U, Societatea de construcţiuni, V. Dacia-România . , Argint şi bilete contra aur Viadal 980.00 132 00 253 7* 18.30 Cronometru (C—21) ...... Pluviometru in milissetre .... Nebulositate(0 ia rSi n:a—10—Acoperit). Niw*l»î I^mării dStupra mărfi N©.^rt 1 mMiaimu......................................................... 100 0.0 10. 2028 o OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. laSItime* (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 25 metre. B’JLETIH ATMOSFERIC. GALATI, n Februarie 1887 3»rcm«trtll redusa 0° |i corec tat U nivelul mării în milimetre Termometrul la 0° umbră : minima. ....................................................8.4 maxima .................................................... —1 8 min.+8. a.m.-4-2 p.m.+8 p.m. media--------------------------------------------—50 4 țară apărător........ —18 Starea higrometrică relativ*. ... 73 Tensiunea vaporilor in milimetre . . 2 b Vîntul | direcțiunea dominantă . . E. forţa (O = calma—6=-i:r»gan). 2 0 Evaporometrul in milimetre. ... 0 0 XTl tira.® eciri. _________y BERLIN, ii Februarie. — Consiliul federal a luat hotărîrea de a proclama mica stare de asediu la Ofenbach (Hessa-Darmstadt). PESTA, ii Februarie. — (Camera deputaţilor). Se reia discuţiunea budgetului ministerului de comerciu. D. Horvath (liberal) insistă mult pentru încheiarea unui tratat de comerț cu România, spunând că sunt destule motive de ordine politică și economică care pledează în favoarea încheierii unui astfel de tratat. România, spune oratorul, e încurajeată în pretenţiunile sale de exemplul Rusiei, în ceea ce priveşte politica de protecţiune exercitată de aceasta din urmă putere, in privinţa productelor sale brute. D. Zay (Sas) manifestă dorinţa de a vedea Ungaria că nu creeză dificultăţi României. Comtele Aponyi face să se observe că cestiunile industriale sunt de natură pur locală, pe câtă vreme cestiunile agricole, și mai cu seama cresterea vitelor, intereseaza mai multe milioane de locuitori în Ungaria. Guvernul nu trebue să se mulțumescă de a găsi bune măsurile veterinare luate de România, ci trebue să insiste ca aceste măsuri să fie recunoscute ca atari și de Statele din Occident unde se transportă viteie din Ungaria. Numai niște tratate de comerciu favorabile pot să facă mai mare prestigiul monarchiei. Ministrul de comerciu, comtele Széchényi, protesteaza contra spuselor acelora ce au vorbit despre vexaţiuni ce s’ar fi comis în paguba României. El afirmă că e în totul de acord cu comtele Aponyi în ceea ce acesta a spus relativ la măsurile veterinare, şi declară că guvernul consideră ca prima mea datoriă de a căuta să obţină deschiderea graniţelor germane şi francese vitelor de provenienţă ungară. Şedinţa continuă. SOFIA, n Februarie. — întrevederea de ieri între marele vizir şi D. Vulkovici a fost fără resultat. D. Zankoff insistă asupra necesităţii de a încredinţa ministeriul de resbel unul general rus. Guvernul a respins acestă pretențiune. Cele-alte puncte n’au fost discutate. CONSTATINOPOLE, 9 Februarie (Cale indirectă).— Poarta voind să examineze propunerile ce i-a supus sir Wolf, data viitoarei ședințe n’a fost fixată. Se crede în genere că aceste negociări vor dura mult timp, mai cu seama dacă, cum pare a se confirma, Porta va insistă să se fixeze mai întâi de Anglia data evacuării. De altă parte se dice că Anglia ar căuta înainte de toate să eterniseze negociante spre a câștiga timp. LONDRA, 1 Februarie. — D. Labouchère întrebând în Camera comunelor guvernul asupra hotărîrilor eventuale ce va lua în privinţa afacerilor din Bulgaria, sir Fergusson răspunde că conducerea afacerilor exteriore ar fi imposibilă dacă orice demarsă importantă ar trebui să fie obiectul discuţiunii Parlamentului. Acesta e o cestiune de încredere în cabinet. Dar Camera cunosce politica guvernului, care consistă în a interveni numai în limita datoriilor și intereselor Angliei și a angajjamentelor sale. U L T I MU A li A. BERLIN, 12 Februarie. — După Gazeta Crucii, situațiunea este foarte gravă din clusa atitudinii Rusiei LONDdA, 12 Februarie. — După cinci 4*1® de discutuție, Camera conupelor a respins cu 352 voturi contra 246, amend*me?ntu! D-lui Parnell ce blama politic* g a duetului Sd’s* bury Ltft cu Irhad». Telegramele 4*are^or «nglese sunt în genere resboinice, și acnsă mai cu semft pe Rusia de pregătirile rele. După Daily News, Rusia ar visa nu numai Bulgaria, ci chiar Constantinopole, Dr. J. PHILIL'PIDK licexxțiat în drept, advocat. Locuesce strada Domnescă Nr. 129, lângă casei« D-liu colonel Murgescu, utili «d pe peptul meu, și acesta cu ea fals ! pîf Diana scoae un strigăt surd. E* use amândoue manele la inimă, pol oft^u răsturnata ca trăsnită și rău cunoscința. , jp Casai era prévaut I murmura I rontran scotead din posunar un fia* on pliu cu sarmn anglese de o pro’gi08ă energia și apropiându’l de țările contractate a surorei sale; ae»m sigur^nț* leşinului, şi mi~am recurat antidotul... Totul merge bie • Feste câteva minute scumpa mea ora îşi va reveni în sine, şi atunci iu vom lipăi a ne înţelege de miune.. nlj ®0Qtr»n nu se înşelase. Dupa câteloi* 8®cunde o contracţ une a trăsăturtilor Dianel indica ca nenorocita fe l0|iee îşi reveni* în sine şi la senti fSMul realitaţii. Deschise ochii, şi privirea sea, fixându-se asupra fratela sta, txprimâ spaida şi aproape groz*. — Scumpa mea Diana, îi dise junele apucându 7 mânele, eu tétà res stesta sea, spre a o ajuta să se scóle, aşi fi despUt de a vedea iscându-se între noi o neînţelegere seriosa când nu sunt animat decât de cele mai bune şi mai binevoitoare intenţiuni... Ce dracu ! un frate şi o soră nu pot deveni inimici de moarte pentru o copoiană.. Iţi propun deci a ne absţinea amindoui de la orice recriminaţiune şi de a vorbi de afacerile și de interesele noastre comune cum trebue să facfi niște bani amici.. Diana, susținută de Contrau, se pusese pe o bancă de verdiță ; voi să vorbeascâ, dar vocea i se Înăduși în gât și expiră pe buze. — Văd că ești forte mișcată și tulburată, continuă vicomtele, dar liniștesce-te... nimic nu ne zoreşte... Dacă vrei, să lăsăm pe ^măne urmarea a ex^licsţiunii noastre de astădb.* D-na Herbert făcu un gest negativ. — Preferi să sfârșim la moment chiar, 4’*8® Gontran, și ai dreptate .. Nu e nimic mai bun de cât situațiunile lămurite... cd puțin scie cineva cum stă și evită superanțe nesigurabței... Ei bine, mă pun la ordinele tele... Îndată ce’ți va plăcea a reîncepe... și fii convinsă, scumpa mea Diana, că vei găsi U mine toate formele și toate mențsgeamentele ce doresc... Adm.oare cu marea mea părere de reu a trebuit să mă explic ceva mai aspru, dar și tu te ai arătat prea aspră pentru mine, și poate era necesar a-ți arăta cât de necesară indulgența pentru alții când are cineva o greşeala grea în trecutul săt. Fata Diane! se încurpură. — De oarece cunosci tristul secret a vieței mele, Îngână ea, știi bine că n am fost culpată. — Scid bine că, în narațiunea tea despre noaptea din 10 Mai 1830, posezi în victimă nenorocită a unei crime la care n’ai fost complice și pe a cărei autor nu mai cunoscut nici-odată. Acest mod de a explica lucrurile nu e nici prea nou nici prea de credit... dar e comod... Cu un a- semene punct de plecare s au făcut multe romane şi drame, şi se vor mai face multe.. . lui de victimă este unul din acelea cari nu lipsesc nici la odată interesul şi simpatia. (la urma)