Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)

1887-07-24 / nr. 3404

VOCEA COVURLUIULUI Simpatic U­dafiţ,şare şi accesibil tu­turora, precum şede bine unui func­ţionar superior vorbele sale mi-au produs o bunăt impresiune şi nu’tu determinat sä aştern aici pentru ce­­titorii Vocii din ideile şi sentimen­tele cu part­e. Perije a luat admi­­nistraţiunea judeţului nostru. Constatând marea desorganisare ce ex.8tft !n multe din serviciele jude­ţului şi complecta destrăbălare de pftnft acuma în administraţiunea co­munei Galaţi, D-s^a crede că prici­nile nu pot fi de cât lipsa de stabi­litate !n cârmuirea acestora şi de con­tinuitate în lucrările de Îmbunătăţire începute de cei ce s’au strecurat, după timpuri, pe la comună sau judeţ. Cei mai mulţi dintre aceştia însă, abusând de toleranţa autorităţilor superioare şi de încrederea alegatorilor, au căutat să’şi facă mai mult interesele lor per­sonale cu pagubca intereselor publice. Apoi amestecai politicei în gospodă­ria județului și comunei a pus veri la toate. D-sea nu Înțelege acest ames­tec perpetuu al politicei In aface­rile comunale și județene și e de pă­rere a se lăsa alegătorilor toati liber­tatea și toata respunderea în aceasta privința, căci, (J ce D-sea „alegetorul scie tot-d’a-una mal bine s& alegâ singur. De asemenea D sea s’a decla­rat contra schimbărilor dese şi ne­­justificate în personalul funcționarilor. Aceştia de aceea au cfaijut atât de jos voralicesce şi «a perdut orice sen­timent de demnitate, pentru cft ved că nu capacitatea ori aptitudinile ce posedă sunt un titlu pentru numirea i tnăeținerea lor In slujbe, ci lingu­şirea, serviciele aduse personal vre. Unul puternic al (f1*®1» de al cărui capriciu le atârnă posițiunes. D-sea nu va permite nici-unui funcționar să depa-jeaea atribuţiunile serviciului seu, nici să servască pe un partid mai mult de cât pe cel-l'alt, nici să asculte de persoane cari n’au calitate de a da ordine în vre-un serviciu. Pe ori-ce funcţionar, care va contra­veni ordiail şi legalităţii, il va pe­depsi cu severitate.­ Trece id la altă ordine de lucrur , D-sea a arătat un deosebit interes pentru şculele rurale şi a rămas sur­prins aflând că predecesorii sei au suprimat subvenţiunile ce primiau în­văţătorii de la comune; a făgăduit îmbunătăţirea serviciului medical, care ar lăsa mult de dorit. D-nea a rele­vat o mulțime de alte cestiuni, car dovedesc că este un om cu multă ex­perienţă şi işi ințelege datoria de şef al unui judeţ. Ar fi prea lung să consemnez în­­tr’o scrisoare ca aceata toate declarațiu­­nile D-'ni Pende, multe îmi scapă momentan din minte. Im­­place a crede oa aceatA programă a sea nu va fi călcata pe cât timp va avea onoarea aa fie în mijlocul nostru. Tre­cutul D-lui Peribe, reputat ca om prob și activ, ne autorisâ a crede în sinceritatea declara­țiunilor sele și a spera într’o administrație bdreaptA și nepArtenitoare, departe de luptele po­litice ce despart pe Gălăţeni în amici şi adversari ai guvernului actual. Pe lângă buala de vite, avem şi bele de oameni. Anghina difterică ia­răşi şi-a făcut apariţiunea. La Pechea am avut 1 cas, la Cudalbi 4. La Cu­dalbi şi Smulţi sunt numeroaae caşuri de desenteriă şi diaree mai ales. Pe­lagra face multe victime. Doctorul Caraghiosi­­ de, medicul plftsii, îşi da toate silinţele pentru combaterea reului. Cu recolta stăm râu. Afară de ce­reale, a căror recoltă putem da C8 că a fost mediocră, popuşoiul este com­promis de tot, iemaşurile s’au uscat cu desăvârşire, păringurile abia au răsărit. Poporul şi vitele sunt ame­ninţate de o lipsă îngrozi­­re. Boala şi mortalitate în oameni, boala şi mortalitate în vite, unite cu pers­pectiva sigură a lipsei de hrană atât pentru oameni cât şi pentru vite, iată cum pare că se va închide exerciţiul anului ce cu anevoe străbatem. — Cetim în Lupta . Comisarul BrAiloiu se afla încă în capitală, jj Eate de observat că de când D. Pericli s’a dus la postul aeu, D. BrAi­loiu se află în capitală. Se poate chiar întâmpla ca D. BrAi­loiu să nu se mai ducă ca comisar la Galați. — D. Lupa Costsche, directoru general al penitenţiarelor a sosit as U41 in oraşul nostru. — La 29 August viitor, vor avea loc la Sulina Regatele anuale a lun­trelor cu rame şi a bărcilor cu ra­mete pentru amatori. Duminecă la 30 August vor fi cursele bărcilor cu vâsle. Sera se va da marele bal anual in onoarea oispeţilor veniţi la curse şi a învingătorilor curselor de amatori. Balul se va da în palatul Comisiu­­nei Europene a Dunărei, care a sub­scris şi în anul acesta 500 fr. pen­tru premiul­. — Din Buzeu ni se comunică că un accident fatal s’a întâmplat 4’lele aceste în acel oraş. O domnişoră de familia bună, pe a cărei nume II tă­­cem din causa nenorocirii ce o lo­­vesce, pe când se exercita cu pistolul la tir, din greşalA a împuşcat pe o copilă ce tocmai atunci fatalitatea o făcu să trecA In bătaia armei, şi care a murit pe dată. — Astăzi Joi 23 iulie se va da o singură reprezentaţiune la grădina Universel de cătră celebrul ipnotisa­­tor universal D. Donato, care a se­cerat cele mai mari succese din Eu­ropa şi din ţară. Noi coc. 7T?căldură pe lec­torii noştri a se duce în astă sera , grădina Universel, pentru a petrece o serată din cele mai interesante. OX030.1CA­l33.tQrl0XĂ — Cetim în Epoca: Guvernul a făgăduit D-lui Stolojan că în curând ’i se va încredința din nou un portofoliu. Aceastâ făgăduială care de altmin­teri nu e de loc serioasA, a fost fă­cută fiind-că colectiviștii se temeau ca D. Stolojan să nu treacA în opo­sițiune. In adevăr putem afirma câD. St­­ojan a spus nu de mult, chiar nici amic al nostru din oposiţie că a ziua când D. Radu Mihai va dev ministru de interne, el­­va trece o oposiţie. — La ministerul de resbel se vo­beşce că generalul Anghelescu va rilşi în curând portofoliul ministeru­lui de resbel şi că va fi înlocuit­­ către D. loan Brătianu. 4’ — Marţi D. Gheorge G. Canta­­­zino a fost primit în audienţă de Mr. Regele. Convorbirea între Rege­­,­ fostul seu ministru a fost destul a lunga. M S. a reţinut apoi la dejil pe D. Cantacuzino. — Prinţesa Iosefina de Hohens­­tern, mama Regelui, va sosi la Siam la 3 August viitor. In ajun, Reg­a și Regina se vor duce să primem­ pe A. S. R. la Verciorova. — Ieri a trecut prin Bucure,­ mergând la Vient căpitanul Spel­csif (?) din armata bulgară. Dîm a petrecut intervalul între cele de trenuri la agenția diplomatică aBil­g­ariei. — Agenția Havas, transmite d’ relor străine şoirl destul de grav pe care omite de a le comunica ab naţilor sei din Bucureşci. Ast­fel a făcut şi cu următoarea r regramă din Varşovia pe care und\­­ndance belge o publică în număru­ seu de la 1 August. Varşovia, 30 iulie. — Pe aci toi, lumea crede într’un rasboiu apropiat între Rusia şi Germania. Va fi nu­mai o întârziere de câte­va luni pe tru un motiv sau altul. Sigur es că regimentele de artileria au fo­nduite la frontiera apusană. Garniscoa din Varşovia a fost spo­rită cu 600 oameni. In timpul lun iulie au sosit în Polonia 12 noi r­gimente de cavaleriă şi se anunță si­sirea a 18 regimente de la cazaci cari dau împăratului 74 mii emei de cavaleriă neregulată. Avea o misiune de îndeplinit. Aris­at o aștepta, Ariana căreia trebuia să se ducă Ba’i povs­toui eveninentele­­filei. Uită pe Msh­adjek și începu a merge cu pași răpi­fi spre otelul de Millanges. Noaptea venise ca total, dar erau încă grape numeroate la stride cari perorau împrejurul felinarelor, uitând Ara prânzului, atât erau de vine e­­moțiunea şi curiositatea. Am spus că la otelul de Millanges era la fereastre, pândind sau pe tatăl său sau pe Blueta, dar mai cu serift pe Blueta, căutând a gâci în mulţi­me, în conversaţiunile din cari câte­va cuvinte ajungeau plină la ea, ceea ce se petrecuse în timpul loi, dacă audienţa era sfârşită, sentenţa dată. Căci ea nu ştia nimic. Luisa, pe csre o trimisese de doué si­ da trei ori sa afle noutăţi, se înt Arsese cu informaţiuni atât de bi­zare, atât de contradictorie, în­cât nu serviseră de­cât a o deruta. Ea aştepta dar cu o impacienţă şi o nelinişte ce lesne se pot gâci, cu inima strânsă, câci, în cele câte­va ore a acelor d­e lungi ca nişte se­cole, erau să se decidă viitorul, fe­ricirea, onoarea aceluia pe care-l iu­bia mai mult de­cât pe ea însăși, cum și propria sea fericire. Nenorocita fotA șcia în adevăr că dacă D. de Cordouan era condam­nat, ea nu va mai putea lupta mult contra îndeletniciei tatălui său. Nu va mai avea nici un motiv de dat. Edgar condamnat, recunoscut culpa­bil, nu va mai putea acusa ra apar în minte pe omul pe care î l ţinea drept autorul principal al crimei, instiga­torul, trădătorul, unul pe care voia să i i dea de soţ. Ce va face ea ? Ce arme va mai avea spre a se apăra? Va putea, e adevărat, să spună că nu sa mărită, că va întră în o monaatire, că va muri. Dar avea-va ouragiul de a otrăvi prin asemeni dureri ultimele d^8 * tatălui seu care o crescuse cu atâta iubire şi îngrijire, a tatălui sett care o iubia atât de mult şi pe oare şi ea ’l iubia atâta ? Apoi putea-va lăsa să se presupună de toţi că rămânea fidelă unui om inferat, condamnat, că se sacrifice memorie! séie ? Ea se mai gândia mai cu seamă la suferințele lui Edgar, și comparân­­du-le cu ale sale, tatâ inima’i sân­­gera. Ast­fel era­u cugetările «ele la acea fereastrâ de unde urma ca într’un vis, aproape inconstientâ, impresiunile m­ul­țimil ce se mișca dedesubtul el. Când vădu­se Blueta apărând d­ P»sul seu iute în alee, la colțul stri­­­dai comediei, nu fa stăpână pe pri­­na sea mișcare. Trăveraă apartamentul, «coborî mi- rea sălă a otelului, și sosi In vestii sul chiar în momentul când juna lor^ era să întrebe pe portar dacâ D-ș­i de Millangee era apacă. Ariana singură răspunse: — Da, da, D sorâ... Urcă-te d'1­ 1 ee, te aștept. I Se aruncă pe scară, și Blueta si urcă după ea, lăsând pe portar în cri menit, cu gura căscată... Ce lesemnel* acesta ? Bravul om părea lovit îo impor tanța sea, și Işl promise de a­lampt Acel mister la prima opasiune cu D­ora Luisa. Se întrebă chiar daca nu trebui

Next