Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)

1887-07-31 / nr. 3410

-----— — ----m-‘*m*j*s* fÜŰlA ÜUVÜKLUÏULÜ! .......... — Marți searâ » trecut pria Bucu­­rescî mergead­e Orșova, înaintea prințului de Coburg, locotenentul co­lonel din armata bulgari, Dimitrieff. — Ni fle spune că încă de Marți sera guvernul a telegrafiat prefectu­lui de Mehedinți sa facA prinţului de Coburg,­­ trecerea sa* prin T -Se­verin, o primire cuviinciosä evitând înse tot ce ar putea da aceste pri­miri un caracter oficial. — Emigraţiunea populaţiunii din Dobrogia a început în sfârşit să pre­ocupe pe guvern. D. Radu­l Lui a hotărît ca, îndată ce împrejurările ac­tuale îl vor permite, să meargă în ju­deţele Tulcea şi Constanţa pentru a cerceta prin el însuşi căuşele acelei emigraţiuni. — Sa vorbesce din nod despre a­­propiata sosire in Bucuresc! a gene­ralului Bnalmont. — Ni se spune că prinţesa de Ho­­heczodern nu va mai întră în ţara prin Vârciorov*, ci prin Predeal unde R­aele şi Regina vor merge înainte» A. S. R. — Iată numele persoanelor care însoţesc pe reidzgenmeisterul baron Schoenfeld, comandantul trupelor aus­­tro-ungare din Transilvania, în visita ce face Regelui României la Sinaia . Prinţ Loi­ko W­­z, comandant de di­­visiune 1* Cluj­u, colonel Glaubrecht, director al artileriei, colonel Pok­y, comandant de brigadă la Brașov și căpitan conte Hugu din statul major general. — Ieri după »méz* D. loan Bri­­tianu a lucrat mai multe ore d’a rân­dul la ministerul de resbel. Persoane care au avut a face cu d­usul ne spun că părea foarte preocupat. — D. Fer­k,dc, ministrul afaceri­lor străine se va intoarce de la Cons­tantinopole in Bucuresci Duminecs viitoare. Se crede că D sea va relua Îndată exercițiul funcțiunilor reale re­nunțând d’a se mal duce la A­x its* bains. — Se dice că D. Alex. Exere a fost consul general al României la Con­­stantinopole va fi numit agent diplo­matie U Sofia. D. Al. Beldiman actual agent di­plomatic în Bulgaria ar ocupa func­ţiunile de director general U minis­terul de externe, iar D. Gr­gore Chi­ca represintant al Ro­mâniei in corni­­siunea dunăreană va fi numit minis­tru plenipotenţ^ar U Viena. Ia orf­­e ces aceste nominaţioml nu vor fi oficiale până la temni. — Noul secretar al Camerei de comercid şi industriei din Bucureşci, D. Nicolae Basilescu, a plecat îa Aus­tria, Germania şi Franci» pentru a studia ini­­ţ onarea camerelor de co­­merciu în acele țări. Hotărîrea luată de D. Basilescu este cu atât mai me­ritoriu cu cât dînsul, lucru nepome­nit la funcţionarii regimului actual calatoresce pe socotela se». — Cetim în Lupta : Ex­stă temeri seriose în­cercările guvernamentale ca venirea principe­lui de Coburg In Bulgaria să nu faca ca Rusia să ia o parte activă în Ges­tiunea bulgară, ceea ce ar face ce situaţiune» să devie cu totul critică. — Este probabil că din causa u­­nor evenimente ce se vor putea în­tâmpla în Bulgaria, nici un regiment din cele cari se află in garniecul în Dobrogea, să nu ia parte la marele manevre din acest an. Din contră se vorbeşte încă de o întărire a garniecaei din Dobrogea . Ni se comunică că Luci noap­tea prefectul din Rusciok a somat pe doi străini cari îi părera suspecţi de a părăsi oraşul, plecând din Bulgaria Cu tote protestările acestora ei au trebuit sa părăsască oraşul de dimi­­nuţie. — Studiul pentru construirea liniei Focşan! Odobesci este aproape termi­nat de către inginerii însârcinaţi cu aiastă lucrare. Cu mult într’o lună planul acestei linii va fi gata şi chiar la începutul primăverei anului viitor se va începe construirea acestei Unit.­oara este mult cerută de administraţia­ oraşului Foc­şani. — Dualitatea austro ungară se pare că n’are multă consistenţă, cel puţin în Bucureşci. Mai mulţi unguri membrii »I c«­­sinulul austro-ungar au cerut ca ma­nifesta­ţiune a elementului unguresc în Bucureşci să se cânte în grădina pasiunlui câte două ciardaşe pe fie­­căre seră. (Ja numer îndoit de aus­­triaci­­eu făcut o petiţiune cerând la rândul lor sa nu se cânte de cât bu­căţi clasice şi câte două cântece ro­­mâneşci o» condescendenţă pentru a­­cel de a căror ospitalitate se bucură. De aci s’a ivit o certă care era să degenereze în mare scandal. Uogurii au ameninţat cu retrage­rea, austriacii de asemene. In urma acestora preşedintele s’a retras şi a­­cuma se vorbeşte că clubul se va desfiinţa. — Se vorbeşce că în cas dacă nişte evenimente mai grave s’ar Întâmpla, miniştrii cari se află în concediu vor fi invitaţi de a reîntra în }era. — Ni se comunică din Sinaia că corpul diplomatic al căruia represen­ting se află mai toţi acolo urmăresc cu mare activitate evenimentele ce se desfăşură în Bulgaria. Ni sa mai spune că cu tată că mi­nistrul Rusiei D. Hitrovo pare că nu se interesezi de loc de cestiunea bul­gară când este în convorbire cu ci­­ne­va, dar totuși în fie­care lu­­creaza mai mult timp în particular, cu secretarul său D­­ilamov. — A început iar să se vorbesefi cu insistență, că D. Kogalnicean va întră cât de curând în cabinetul D-lul I. C. Brătianu. Se­c!Ce chier că se așteptă numai sosirea D-lui Kogălnicanu din Paris, pentru ca acest fapt să devie o rea­litate. — D. Teodorof, agentul bulgar din capitală a plecat ieri sert la Rusoiui pentru a asista la sosirea principelu de Coburg. D. Stiefler, antreprenorul hotelulo Union, a fost însărcinat cu aranjare banchetului ce se va da la Ruscic cu opasiunea sosirea principelui. — D-nul Poteca, prefectul judeţul­­ui Vlaşca, a primit ordin din parte, guvernului de a merge astăzi la Hm ciu­c, spre a raporta despre soţ, principelui de Coburg. — Cetim în Naţiunea : D. Lupa Costeke, director generi al penitenciarelor, a inspectat a-i’alti ieri penitenciarul de la Bucovetz, unci un­­ multe bântite printre­­­restaţi. — Se z­ice că numirea D-lui coli­nel Ocedeanu în postul de inspecte al creditelor sincole, nu tste tocmi așa ogreată de guvern. D. Radu Mihaid ar avea o alt, pereona pe care ar vrea s’o Găg0­­escâ cu aceasta funcțiuna. — D. Sturză, ministrul instrucț^ publice, va cere septed­âna viitor avisul consiliului seu permanent aai pra transformare! gimnastului ret din Brăila în liceu clasic, acesta e începerea viitorului an «colas. — Precum ne comunică corespot­dental noatra din Constanţa, cu­­ casiunea unei descrieri amănunţite oraşului Constanţa, desvălirea «t«tul lui Ovidiu din acel oraş va avea hi Duminecă la 9 August. — Miniştrii vor merge *etă4l­e mâne la Sinaia, spre a se întruni î consiliu sub președinta Regelui. Acest consiliu se va ocupa numi cu cestiuni. exteriore. — După unii rem»diarea minilt rial» se va face ihiar înainte de coi vocarea corpurilor legiuitdre. Acesta remaniare ar fi cerută i 4'ce pentru reîncepere» negocierile convenţiei comerciale cu Austria, craţiune şi de ordre, ce ar fi bleste­­mat timp de mai multe genere ţ uri. Se vedea în tine scororând trepteie catedralei din Borde«i­x ă\eed ia braţ pe A una, mai frunasa de cât tot­­a’a­ uni, îmbrăcată în alb, încununata cu fiori de portocal In mijlocul entu­­siastuului și admiri­ţiunel oralului în­treg, in parfumul tarnaiei și a llpnilor sau urmând singur, desprețuit, urmă­rit de hu­duituri și de blesteme, cu lorile în mană, între doue rândur* de gtndirm), arum­ul îl tam dtj* per­onia de Edgar de Cordouau. Ast-fel tr»U cele doue perspective ce se desch deau i­aitea Ini. Avea­m ce se gândi. Și se sculă brusc, în preda unor sguduiri febrile, și măsor» camera cu pașii sei. Ora nu mergea. Acul cadranului părea nemișcat. Cu tóté aceste Bordeaux dormi» du mult. Pc ( ht ti nu m&i trece» nimine Luminile de 1» case erau stinse ; câte­va stele num^I, IqcqidI de la visele ce manevrta, gâmnîn din timp în timp umbra oprea ce înfăşură gaso­­u­­ şi nu se mflau^iă alt sgoroot în *6îă acea parte a oraşului de cât câte­­va şuierături ascuţite, cari pareta semnele de unire a doue bande ce’ şi răspund, şi Ctrl facetu tăcerea mai solemnă şi mai lugubră... Şi privind cheul devenit deşert iRtisda ce dormi» în depărtare, şi pe care solnteutt iocă eâtt-v» rari lumiul Eurio Soulac repeta frasa sea eternă ateutA frasâ ce­­ ţinea gâtul strâns ca într’un cleşce : — Ce voia cu el Tartas ? In fine sunarâ două ore. Era momentul f'Xat. Negociantul închise fereastra, părăsi camera și se scoborî cu paşi de lup Nimine nu­ locui» cais, care au cât ţine» de cât biurourile, cele două apartamente » tRlâlul Poa și a unchiu­lui »tu, îa acel moment absenți a­­mlndouâ, și el Gen ; dar er» ast­fel de înspăimântat­, ast­fel de febril, în­cât se temea chiar de umbra sea, chiar de sgomotul ce f&ceaa paşii sei, el pe care l’am v6z­ut în ijunul crimei atât de hotărît şi de energic. Aşa e adese. Inainte de acţiune sceleraţii id tote îndrisnelile, dar când lovitura e făcută, când se tem de con­­secvențele crimei lor, când îl cuprinde frica, tot curagiul lor cade și se perd singurl. Earic Sonlao traversa în acel mo­ment acea crimă, și se temea de ea pentru Tartas, ceea ce sporia încă neliniştele cele. Când junele sosi la poifta de în­trare ce dădea pe cheu, o desch­se cu precaițiune și privi 1» drepți și 1» stânga. Nimic, nimene. Pe toti calea garonel tăcere și^v brA. U Tartas putea întră fără frică de ii ve4ut. Dar unde era ? Nu’l au4*a. Era si se Intorci fncet, lăsând pur întredeschisă, când acese an strigl O ambră lungă, pe care n’o v 4use venind, se rădicase Înaintea . Umbra îl apucă răpide brațul. — Tat ! Eurio recunoscu pe Tartas. — D-tea esol ? 4*Be •! mirat. — Sunt efl Să întrăm. Și cel doul oameni se strecursrâ i lăuntru. Când port» fu închisă și se afl« în afară de priviri și de surprinde TartfS 4iae : w — Ai o cameră unde să pud vorbi fără a fi au4,ţ1, unde sl

Next