Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)
1887-07-31 / nr. 3410
-----— — ----m-‘*m*j*s* fÜŰlA ÜUVÜKLUÏULÜ! .......... — Marți searâ » trecut pria Bucurescî mergeade Orșova, înaintea prințului de Coburg, locotenentul colonel din armata bulgari, Dimitrieff. — Ni fle spune că încă de Marți sera guvernul a telegrafiat prefectului de Mehedinți sa facA prinţului de Coburg, trecerea sa* prin T -Severin, o primire cuviinciosä evitând înse tot ce ar putea da aceste primiri un caracter oficial. — Emigraţiunea populaţiunii din Dobrogia a început în sfârşit să preocupe pe guvern. D. Radul Lui a hotărît ca, îndată ce împrejurările actuale îl vor permite, să meargă în judeţele Tulcea şi Constanţa pentru a cerceta prin el însuşi căuşele acelei emigraţiuni. — Sa vorbesce din nod despre apropiata sosire in Bucuresc! a generalului Bnalmont. — Ni se spune că prinţesa de Hoheczodern nu va mai întră în ţara prin Vârciorov*, ci prin Predeal unde Raele şi Regina vor merge înainte» A. S. R. — Iată numele persoanelor care însoţesc pe reidzgenmeisterul baron Schoenfeld, comandantul trupelor austro-ungare din Transilvania, în visita ce face Regelui României la Sinaia . Prinţ Loiko Wz, comandant de divisiune 1* Cluju, colonel Glaubrecht, director al artileriei, colonel Poky, comandant de brigadă la Brașov și căpitan conte Hugu din statul major general. — Ieri după »méz* D. loan Britianu a lucrat mai multe ore d’a rândul la ministerul de resbel. Persoane care au avut a face cu dusul ne spun că părea foarte preocupat. — D. Ferk,dc, ministrul afacerilor străine se va intoarce de la Constantinopole in Bucuresci Duminecs viitoare. Se crede că D sea va relua Îndată exercițiul funcțiunilor reale renunțând d’a se mal duce la Ax its* bains. — Se dice că D. Alex. Exere a fost consul general al României la Constantinopole va fi numit agent diplomatie U Sofia. D. Al. Beldiman actual agent diplomatic în Bulgaria ar ocupa funcţiunile de director general U ministerul de externe, iar D. Grgore Chica represintant al României in cornisiunea dunăreană va fi numit ministru plenipotenţ^ar U Viena. Ia orfe ces aceste nominaţioml nu vor fi oficiale până la temni. — Noul secretar al Camerei de comercid şi industriei din Bucureşci, D. Nicolae Basilescu, a plecat îa Austria, Germania şi Franci» pentru a studia iniţ onarea camerelor de comerciu în acele țări. Hotărîrea luată de D. Basilescu este cu atât mai meritoriu cu cât dînsul, lucru nepomenit la funcţionarii regimului actual calatoresce pe socotela se». — Cetim în Lupta : Exstă temeri seriose încercările guvernamentale ca venirea principelui de Coburg In Bulgaria să nu faca ca Rusia să ia o parte activă în Gestiunea bulgară, ceea ce ar face ce situaţiune» să devie cu totul critică. — Este probabil că din causa unor evenimente ce se vor putea întâmpla în Bulgaria, nici un regiment din cele cari se află in garniecul în Dobrogea, să nu ia parte la marele manevre din acest an. Din contră se vorbeşte încă de o întărire a garniecaei din Dobrogea . Ni se comunică că Luci noaptea prefectul din Rusciok a somat pe doi străini cari îi părera suspecţi de a părăsi oraşul, plecând din Bulgaria Cu tote protestările acestora ei au trebuit sa părăsască oraşul de diminuţie. — Studiul pentru construirea liniei Focşan! Odobesci este aproape terminat de către inginerii însârcinaţi cu aiastă lucrare. Cu mult într’o lună planul acestei linii va fi gata şi chiar la începutul primăverei anului viitor se va începe construirea acestei Unit.oara este mult cerută de administraţia oraşului Focşani. — Dualitatea austro ungară se pare că n’are multă consistenţă, cel puţin în Bucureşci. Mai mulţi unguri membrii »I c«sinulul austro-ungar au cerut ca manifestaţiune a elementului unguresc în Bucureşci să se cânte în grădina pasiunlui câte două ciardaşe pe fiecăre seră. (Ja numer îndoit de austriacieu făcut o petiţiune cerând la rândul lor sa nu se cânte de cât bucăţi clasice şi câte două cântece româneşci o» condescendenţă pentru acel de a căror ospitalitate se bucură. De aci s’a ivit o certă care era să degenereze în mare scandal. Uogurii au ameninţat cu retragerea, austriacii de asemene. In urma acestora preşedintele s’a retras şi acuma se vorbeşte că clubul se va desfiinţa. — Se vorbeşce că în cas dacă nişte evenimente mai grave s’ar Întâmpla, miniştrii cari se află în concediu vor fi invitaţi de a reîntra în }era. — Ni se comunică din Sinaia că corpul diplomatic al căruia representing se află mai toţi acolo urmăresc cu mare activitate evenimentele ce se desfăşură în Bulgaria. Ni sa mai spune că cu tată că ministrul Rusiei D. Hitrovo pare că nu se interesezi de loc de cestiunea bulgară când este în convorbire cu cineva, dar totuși în fiecare lucreaza mai mult timp în particular, cu secretarul său Dilamov. — A început iar să se vorbesefi cu insistență, că D. Kogalnicean va întră cât de curând în cabinetul D-lul I. C. Brătianu. Sec!Ce chier că se așteptă numai sosirea D-lui Kogălnicanu din Paris, pentru ca acest fapt să devie o realitate. — D. Teodorof, agentul bulgar din capitală a plecat ieri sert la Rusoiui pentru a asista la sosirea principelu de Coburg. D. Stiefler, antreprenorul hotelulo Union, a fost însărcinat cu aranjare banchetului ce se va da la Ruscic cu opasiunea sosirea principelui. — D-nul Poteca, prefectul judeţului Vlaşca, a primit ordin din parte, guvernului de a merge astăzi la Hm ciuc, spre a raporta despre soţ, principelui de Coburg. — Cetim în Naţiunea : D. Lupa Costeke, director generi al penitenciarelor, a inspectat a-i’alti ieri penitenciarul de la Bucovetz, unci un multe bântite printrerestaţi. — Se zice că numirea D-lui colinel Ocedeanu în postul de inspecte al creditelor sincole, nu tste tocmi așa ogreată de guvern. D. Radu Mihaid ar avea o alt, pereona pe care ar vrea s’o Găg0escâ cu aceasta funcțiuna. — D. Sturză, ministrul instrucț^ publice, va cere septedâna viitor avisul consiliului seu permanent aai pra transformare! gimnastului ret din Brăila în liceu clasic, acesta e începerea viitorului an «colas. — Precum ne comunică corespotdental noatra din Constanţa, cu casiunea unei descrieri amănunţite oraşului Constanţa, desvălirea «t«tul lui Ovidiu din acel oraş va avea hi Duminecă la 9 August. — Miniştrii vor merge *etă4le mâne la Sinaia, spre a se întruni î consiliu sub președinta Regelui. Acest consiliu se va ocupa numi cu cestiuni. exteriore. — După unii rem»diarea minilt rial» se va face ihiar înainte de coi vocarea corpurilor legiuitdre. Acesta remaniare ar fi cerută i 4'ce pentru reîncepere» negocierile convenţiei comerciale cu Austria, craţiune şi de ordre, ce ar fi blestemat timp de mai multe genere ţ uri. Se vedea în tine scororând trepteie catedralei din Borde«ix ă\eed ia braţ pe A una, mai frunasa de cât tota’a uni, îmbrăcată în alb, încununata cu fiori de portocal In mijlocul entusiastuului și admiriţiunel oralului întreg, in parfumul tarnaiei și a llpnilor sau urmând singur, desprețuit, urmărit de huduituri și de blesteme, cu lorile în mană, între doue rândur* de gtndirm), arumul îl tam dtj* peronia de Edgar de Cordouau. Ast-fel tr»U cele doue perspective ce se desch deau iaitea Ini. Aveam ce se gândi. Și se sculă brusc, în preda unor sguduiri febrile, și măsor» camera cu pașii sei. Ora nu mergea. Acul cadranului părea nemișcat. Cu tóté aceste Bordeaux dormi» du mult. Pc ( ht ti nu m&i trece» nimine Luminile de 1» case erau stinse ; câteva stele num^I, IqcqidI de la visele ce manevrta, gâmnîn din timp în timp umbra oprea ce înfăşură gasou şi nu se mflau^iă alt sgoroot în *6îă acea parte a oraşului de cât câteva şuierături ascuţite, cari pareta semnele de unire a doue bande ce’ şi răspund, şi Ctrl facetu tăcerea mai solemnă şi mai lugubră... Şi privind cheul devenit deşert iRtisda ce dormi» în depărtare, şi pe care solnteutt iocă eâtt-v» rari lumiul Eurio Soulac repeta frasa sea eternă ateutA frasâ ce ţinea gâtul strâns ca într’un cleşce : — Ce voia cu el Tartas ? In fine sunarâ două ore. Era momentul f'Xat. Negociantul închise fereastra, părăsi camera și se scoborî cu paşi de lup Nimine nu locui» cais, care au cât ţine» de cât biurourile, cele două apartamente » tRlâlul Poa și a unchiului »tu, îa acel moment absenți amlndouâ, și el Gen ; dar er» astfel de înspăimântat, astfel de febril, încât se temea chiar de umbra sea, chiar de sgomotul ce f&ceaa paşii sei, el pe care l’am v6zut în ijunul crimei atât de hotărît şi de energic. Aşa e adese. Inainte de acţiune sceleraţii id tote îndrisnelile, dar când lovitura e făcută, când se tem de consecvențele crimei lor, când îl cuprinde frica, tot curagiul lor cade și se perd singurl. Earic Sonlao traversa în acel moment acea crimă, și se temea de ea pentru Tartas, ceea ce sporia încă neliniştele cele. Când junele sosi la poifta de întrare ce dădea pe cheu, o deschse cu precaițiune și privi 1» drepți și 1» stânga. Nimic, nimene. Pe toti calea garonel tăcere și^v brA. U Tartas putea întră fără frică de ii ve4ut. Dar unde era ? Nu’l au4*a. Era si se Intorci fncet, lăsând pur întredeschisă, când acese an strigl O ambră lungă, pe care n’o v 4use venind, se rădicase Înaintea . Umbra îl apucă răpide brațul. — Tat ! Eurio recunoscu pe Tartas. — D-tea esol ? 4*Be •! mirat. — Sunt efl Să întrăm. Și cel doul oameni se strecursrâ i lăuntru. Când port» fu închisă și se afl« în afară de priviri și de surprinde TartfS 4iae : w — Ai o cameră unde să pud vorbi fără a fi au4,ţ1, unde sl