Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)
1887-08-01 / nr. 3411
VOOBA COVORLTOULUI Bursa de ciic»U din SO Julie MARFUR I. 18B7. Grâu, 2,500 hect, lbr., 12.50 lei, sl. Secară St.-Nelene, 1,000 hect., 60 lbr., 7.05 lei, mag. si 2,200 hect, 59l/1 lbr., 7 lei, m. , 2,000 hect., 583/4lbr.,6.95 l.,m. SCHIMB : ‘ Argint si bilete contra aur . 1445-14.30°/(r Tu invasiunea barbarilor însă, multe lurî au perit şi de sigur şi institutiunile de dit, cari, mai cu seamâ nu erau bine destate, câci este sciut că barbarii nu aveau I o dată nevoe de bănci, pentru că nu au ce face cu ele. îndată însă după ce dele sălbatice se împrăştiară, parte din isele ducându-se, iar parte creştinisânduau rămas în Europa, ştiinţele, artele, terciul şi agricultura încep a înflori cu tote pedicele ce se puneau comerciui industriei în veacul de mijloc totuşi prin aprinderile cruciaţilor în continentul asta. Europa intră în schimbul mărfurilor cu Ja şi comerciul luă un având însemnat. H ajunse pe timpul acela la o înflorire froială până atunci necunoscută. ,Dacă Italia a fost ţara unde era centrul terţului în evul mediu, era lucru firesc ; tot Italia să fie ţară unde s’a înfiinţat una Bancă. a adever, la anul 1171 se fundă în Vetat centrul comerciului medieval un fel , bancă care se numea Monti sau Bianchiare, era dispusă să deschisă credite prin comerciant, numai pentru scopul de îlesni plăţile şi circulaţiunea. Lucru de marcat este, că banca nu cerea nici-un pt de comisiune şi nici nu plătia dorji deposanţilor. Când cineva depunea î în acestă bancă, primia un fel de certite, cari coprindeau suma ce depositarul e pus la Bancă, aceste certificate erau ca biletele de bancă de affi, adecă cir- L iu întocmai ca numerariul. O condiţiune »je raţionabilă era în acestâ bancă şi aflL} ;Banca nu era responsabilă pentru depuşi la ea spre conservare, de cât a tat pentru valorea intrensecă a vione* adecă pentru valorea metalului fin ce [ţine acea monedă» în cât ea nu era sultă la perderile mari ce resultau din altertunile monetare. ote legile şi statutele după care aceasta că a fost condusă, au făcut’o ca să uneascâ în scurt timp. De aceea fu imitată n alte părți. U doilea oraș care imită pe Veneția înstă privință a fost Florența care mal fiu întrecu Regina Adriaticeî în aceastâ eprindere. Ea se întinsese în operațiuni, 5pe cu totă lumea. •enia de asemenea centru însemnat de terciu din evul mediu, fundă renumita că a Sfântului Gheorghe, care, există p ănă astăzi. ie timpul înflorire! comerciulul Olandes indiile Orientale, se fundă la Amsterdam mul 1609 prima bancă Olandesă numită •ca de Amsterdam analogă cu cele din 14aa și cea Veneția, aceasta bancă nu pri- I I banii depuși cu adevărata lor valoare, i ^ tot-d’a-una cu o scădere de s70, în ori ce comerciant avea la bancă un cal' 1 mal mare cu 5°/0 de cât acela trecut ' registrele băncei. Ducatul (galbenul) cel I e al Olandei, care era de 63 stuberi , , lei.), nu se primea la bancă de cât cu 1c stuberi. Aceasta o făcea banca numai « tru a'şi asigura mai bine creditul. entru a face să încetele nesiguranţa e prevalorea titlurilor comerciale, pron de mulţimea monedelor străine şi talufarea lor cea deasă, se decretă printr’o .j ., ca toate polițele, cari, Jîntreceau suma j ' t 600 florini trase asupra Amsterdamului subscrise în acest oraş să se plateascâ ' monedă de bancă. Igr pe aceleaşi base se fundă la 1612 M ca de la Rotterdam. lai terțjiu se vede în Barcelona banca grețiană imitată în totul, j .1 urma înființărei acestor bănci, din cari Ue au durat mult iar parte sau desfiina Anglia nu rămase pe jos și fundă prima flacă Englesă în anul 1694. Aceasta bancă , ■ vedem stabilită pe nişce principii mogne. C 'hiar de la început, ea a fost însărcinată guvern a negocia efectele de comerciu, ■ rimi în deposit capitaluri şi chiar măr- 1 Şi asupra valorilor acestora depositarul jtea lua prin anticipaţiune un numerariu 1 i care; a împrumuta Statul, în fine a e- 1 1 e bilete la purtător şi plătibile a insta jt; vedere). I tanca acesta ar fi mers foate bine, dacă I emul nu punea pedică creditului ei, refl jându’i venitul cu 21, mil. lire str. ; obli- , d’a al da sub titlul de credit întregul ,port al fondului și in schimb să‘î dea ea fel de dobândă, 96.000 lire str. şi alte 30 lire str. indemnisarea cheltueliior de finistraţiune a afacerilor de visterie înaintate băncei. Ast-fel aceasta bancă, alipsită de capital disp itv, silită a emite bilete, Garanţia acestor bilete fiiind mică valoarea lor scătiu cu 20°/Oi până ce un act al Parlamentului, opri pe cele-l’alte bănci private a emite bilete, bănci care ’i faceau concurenţă şi le siliră a se uni prin solidaritate cu banca cea mare. Cu toate acestea banca nu putu progresa, din cauză că Statil luă venitul şi astfel biletele o dată se urcau prea tare, iar câte o dată scădeau enorm, ba se întâmpla de multe ori că se suspendau şi plăţile. O altă bancă fu creată în Scoţia la 1695 pe base cu totul diferite, apoi banca regală din Edimburg. La anul 1783 Secţia număra 14 bănci cu 382 sucursale. In anul 1789 se proclamă în Francia libertatea muncei şi a comerciului interior, atunci se fundară mai multe bănci, insă nu merseră bine din cauză că : Napoleon Bonaparte, care, pe atunci era tot putinte, vroia să conducă banca ca un batalion de soldaţi. Pentru el banca nu era decât o maşină a creditului. Căpitanul seu de fond nu era decât a bate monedă, cum z face D. Guyot. Băncile de Franţa au fost în general nenorocite mai cu semă cu venirea lui Law, care aduse crisa in Franţa. De la un timp incoace, mai toate Statele, cari au ajuns la un oarecare grad de desvoltare comercială şi industrială, au înfiinţat bănci. Scopul comercialui de bancă este : 1) De a regula şi echilibra în lumea comercială şi pe toate târgurile, preţul monedelor şi al metalelor preţiose. II) . De a servi ca intermediar între capitalele, cari caută întrebuinţare şi muncă care caută capitaluri, de a crea prin urmare un târg public şi un preţ curent stabilit, care tinde a aduce la un curs uniform contractele particulare. III) . De a transfera şi de a schimba între comercianţi diversele titluri de proprietate, de capitaluri mobiliare sau evaluate în monedă, de a iconomisi prin compensaţiuni în urma vinderilor făcute de comerciul mărfurilor, transporturile efective de monedă. Prin acestă din urmă funcţiune comercial de bancă, inlesneşte transportul banilor şi a altor valori spre locurile productive. Prin primele două funcţiuni, comerţul de bancă procură capitalurilor un interes constant, în acelaş timp în care acest comerciu depărteză de la dînsele şansa de a perde ; el produce numai credit, stabilind operaţiunile în condiţiuni regulate şi uniforme. Asemenea acţiunea băncei tinde necontenit a adăuga la suma capitalurilor plasate şi interesul perceput, la profitul lor şi a reduce în acelaş timp cursul proporţional al interesului ; ea pune capitalele în concurenţă, astfel ca să le facă să lucreze toate prin mijlocul unei remuneraţiuni regulate. Succesul în bănci ca şi în oricare alte alte ramuri de comerciu atârnă de întrebuinţarea repede şi înţeleptă a capitalului. Nelucrarea capitalului este pedepsită prin lipsa de interese precum trăndăvia omului, prn lipsa de salariu. Un viu sentiment de aceste legi ale muncei, care dă timpului aşa mare preţ, caracterisezâ întot d’auna pe omul de afaceri dar inteligent şi pe bancheri mai mult decât pe ori-care alţii.“ Time is money, (timpul este bani) se țjice in limbagiul comerciului, dar acesta este și mai adeverat în bănci ca in toate părțile. Ori unde omul perde, fie material fie intelectual, dacă lasâ ca timpul să treacâ fără ca să aseze de dînsul ; dar în materie de bancă, o oră perdută în timpul afacerilor, trebue să se socotescă ca perdută o sumă însemnată de bani. Obiectul băncei este moneda şi valorile de hârtie ca : bonuri pentru imobile, rentă perpetuă, acţiuni ale societăţilor comerciale şi industriale, poliţe, bonuri de tesaur etc. Insă cele mai principale din valorile de hârtie sunt biletele de pancu. Acestea sunt titlurile cari fac să se materialiseze nişte operaţiuni abstracte şi delicate. Operaţiunile băncilor sunt forte variate. Cele mai principale şi generale după cum le imparte V. Courcelle Seneuille sunt : I). Comerciul metalelor preţiose. Deşi asemenea operațiuni se practică în toate băncile principale ele nu formeză insă o ramură însemnata a operațiunilor de bancă. Specula cu metalele nobile se face când , banca primesce metalele preţiose dând pentru ele bani. Pentru păstrarea metalelor reţine anumită provisiune. II). Schimbul monedelor. Acesta este cea mai veche dintre toate operaţiunile de bancă cunoscute pănă acum. Din cea mai adîncă anticitate se cunosc zarafi sau după cum se numeau atunci argintari, cari şedeau la câte o masă în piaţă şi schimbări diferite monede naţionale şi străine. După aceste, ei s’au dedat succesiv şi la alte operaţiuni ale băncei. Aceşti argintari aveau o forte mare însemnătate la Roma şi mai cu seama pe timpul evului mediu. Schimbul monedelor cum se practică atii în centrurile mari de comerciu ale Europei, este direct şi indirect. Se schimbă franci în bani, livrele în schilingi sau livrele cu franci şi mărcile în florini ; se mai schimbă şi moneda de aur contra monedei de argint, cum şi moneda de aur contra biletelor de bancă. Pentru toate aceste servicii aduse de bancher el ia un comision. Adesea ori profită şi la diferenţa de agio, adecă la diferenţa ce există între valoarea nominală şi efectivă a monedei. (Va urma). SAVA J. SABOVICI. Ojeralieli cerealelor portoloi Brăila. Grâu, 8,500 hect., 623/4 lbr., 11.80 lei, c. Grâu, 2,130 hect., 623/4 lbr., 11.35 lei, sl. Grâu, 3,000 hect., 621/2 lbr., 11.45 lei, c. Grâu, 4,300 hect., 623/4 lbr., 11.55 lei, sl. Grâu, 1,290 hect., 62l/2 lbr., 10.80 lei, c. Grâu, 4,200 hect., 63 lbr., 12 lei, caic. Grâu, 2,025 hect., 629 lbr., 11.65 lei, caic. Grâu, 1,200 hect., 63 lbr., 12.131/8 lei, m. Grâu, 1,100 hect., 621/2 lbr., 11.35 lei, m. Grâu, 400 hect., Gol/a lbr., 10.70 lei, m Grâu, 1,100 hect., Gol/8 lbr., 10 lei, mag. Porum, 2,050 hect., 61 lbr., 6.70 lei, șlep. Porumb, 5,400 hect., 58 lbr., 6.40 lei, șlep. Porumb, 760 hect., 61 lbr., 6.52x/2 lei, m. Porumb, 2,100 hect., 591/4 lbr., 6.45 lei, s Orz, 1,120 hect., 471/8 lbr., 4.80 lei, slep. Orz, 1,500 hect., 50 lbr., 5.30 lei, mag. Secară, 1,000 hect., 581/8 lbr., 6.40 lei, m. Athanasie M. Thanu. AGENȚIA HAVAS. PETERSbURG, 12 August.—Journal de St .-Ettersburg tjUgo că voului punițului deJoburg couaritue nu in* jident regretabil ce se ndauga ps lânga iata actiitiH în «Ara ietoria diu urra^ i principatului Bulgariei este atât de mgătă și ci na apropie eoîuțiaac* dia nici un punct de vedere. A^oi adaoga c& ar li iodt cu mult m&i biae d*ca aa astepta cursul eveuimeatclgr. BERLIN, 12 August.— Prințul da B.ScUfcrk -A sosit aaera. VIENA, 12 Auguat, Ministrul Kaiuoki va merge L^âiue la Ischl, unde va râaaâaea câtc*Vâ SALTZBURG, 12 August. — Imperatul Wilhelm a plecat at}i la Oelsberg, starea săvâUțil sele este buna. VIDIN, 12 August. — Prințul de Coburg a sosit aci. D. Sumbuloft ia numele guvernului i»a dorit bana-venire. Prinţul a ţinut un discurs, la care aşa că işi va consacra viaţa pentru prosperitatea, mărirea şi fericirea Bulgariei. OPERAŢIUNILE BANCILOR, 28 iulie 1887. Telet. ________ (Reproducţiunes intern«*!, BUCURESCI, 12 August. R, Banca Naţională ioiooo U5 Societatea de construcţiuni. ioioo V. Daria.HAMA«!« --V. Dacia-România , , , , Argint şi bilete contra an? VIENA, li August Napoleonul , , . , GaibcMUÎ , , , , Pol imperiale , , , Lira turcă , , , , Argint contra pârtift . Rubla hârtiă , , , Acţiuni Anstalt , « Renta asetalică S la enti Renta hârtiă , » , , Renta aut?» , , * , Lose turce , , , * Londra, la . « Fad*, « e « Berniâ, s . » Aaastcrdfts». » . . BERLIN, li August. PARIS, ii August REANO URL, 11 August. ,5 à fmorto» VU* * 94 15 LONDRA ii August. Consolidatele angle*« ActnjtjjiO Băncii Rosi-taidl . Psrîs, S îuvii t . * , • Bsrhn, R , . ‘O1 7« 6V» 25 47 20.522.v 3 Absolvent al scolei comerciale din Galați. 008AMîârUdaL dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. fsiăîțma« (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 35 metre. BSL2TI* ATMOSFERIC. GALA'fî, 11 August 1887 ■b 'QTZttvrh redai RO ’ și corectat la civetal »«riter sulmetra ... .... 7518 .... 538 fermometra. Minima mindivta media ură apărător........ Stare» higrometrica relativa. Tensiunea vaporilor în «bitimetx-t . . . » direcțiunea dominantă . . 1 } iorţa (O "calma—6 "Ufagaa) D e vînzare ,i d, închiriat DOUE FRAVIALIi, din cari una este brutăria și mai multe camere în dos, situate pe strada Brăilei, alâturi cu casele decedatului I. Mârza.. Doritorii se vor adresa la proprietarul lor I. MAARACHI, legător de cărți,strada Domnescu.