Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)

1887-08-01 / nr. 3411

VOOBA COVORLTO­ULUI Bursa de ciic»U din SO Julie MARFUR I. 18B7. Grâu, 2,500 hect, lbr., 12.50 lei, sl. Secară St.-N­elene, 1,000 hect., 60 lbr., 7.05 lei, mag. s­i 2,200 hect, 59l/1 lbr., 7 lei, m. ,­­ 2,000 hect., 583/4lbr.,6.95 l.,m. SCHIMB : ‘ Argint si bilete contra aur . 1445-14.30°/(r Tu invasiunea barbarilor însă, multe lu­­rî au perit şi de sigur şi institutiunile de dit, cari, mai cu seamâ nu erau bine des­­­­tate, câci este sciut că barbarii nu aveau I o dată nevoe de bănci, pentru că nu au ce face cu ele. îndată însă după ce dele sălbatice se împrăştiară, parte din isele ducându-se, iar parte creştinisându­­au rămas în Europa, ştiinţele, artele, terciul şi agricultura încep a înflori c­u tote pedicele ce se puneau comerciu­­i industriei în veacul de mijloc totuşi prin aprinderile cruciaţilor în continentul asta­­. Europa intră în schimbul mărfurilor cu Ja şi comerciul luă un având însemnat. H ajunse pe timpul acela la o înflorire froială până atunci necunoscută. ,Dacă Italia a fost ţara unde era centrul­­ terţului în evul mediu, era lucru firesc ; tot Italia să fie ţară unde s’a înfiinţat u­na Bancă. a adever, la anul 1171 se fundă în Ve­­t­at centrul comerciului medieval un fel , bancă care se numea Monti sau Bianchi­­are, era dispusă să deschisă credite pri­­n­ comerciant, numai pentru scopul de îlesni plăţile şi circulaţiunea. Lucru de marcat este, că banca nu cerea nici-un pt de comisiune şi nici nu plătia do­­rji deposanţilor. Când cine­va depunea î în acestă bancă, primia un fel de certi­­te, cari coprindeau suma ce depositarul e pus la Bancă, aceste certificate erau­­ ca biletele de bancă de affi, adecă cir- L­ iu întocmai ca numerariul. O condiţiune »je raţionabilă era în acestâ bancă şi a­­flL} ;­­Banca nu era responsabilă pentru depuşi la ea spre conservare, de cât a tat pentru valorea intrensecă a vione­­* adecă pentru valorea metalului fin ce [ţine acea monedă» în cât ea nu era su­lt­ă la perderile mari ce resultau din alte­rt­unile monetare. ote legile şi statutele după care aceasta că a fost condusă, au făcut’o ca să un­­eascâ în scurt timp. De aceea fu imitată n alte părți. U doilea oraș care imită pe Veneția în­stă privință a fost Florența care mal fiu întrecu Regina Adriaticeî în aceastâ eprindere. Ea se întinsese în operațiuni, 5pe cu totă lumea. •enia de asemenea centru însemnat de terciu din evul mediu, fundă renumita că a Sfântului Gheorghe, care, există p ănă astăzi. ie timpul înflorire! comerciulul Olandes indiile Orientale, se fundă la Amsterdam mul 1609 prima bancă Olandesă numită •ca de Amsterdam analogă cu cele din 14a­a și cea Veneția, aceasta bancă nu pri- I I banii depuși cu adevărata lor valoare, i ^ tot-d’a-una cu o scădere de s70, în­­ ori­ ce comerciant avea la bancă un ca­l' 1 mal mare cu 5°/0 de cât acela trecut ' r­egistrele băncei. Ducatul (galbenul) cel I e al Olandei, care era de 63 stuberi , , lei.), nu se primea la bancă de cât cu 1­c stuberi. Aceasta o făcea banca numai « tru a'şi asigura mai bine creditul. entru a face să încetele nesiguranţa e pre­valorea titlurilor comerciale, pro­n­ de mulţimea monedelor străine şi tal­uf­area lor cea deasă, se decretă printr’o .j ., ca toate polițele, cari, Jîntreceau suma j ' t 600 florini trase asupra Amsterdamului­­ sub­scrise în acest oraş să se plateascâ ' m­onedă de bancă. Igr pe aceleaşi base se fundă la 1612 M ca de la Rotterdam. lai terțjiu se vede în Barcelona banca g­rețiană imitată în totul, j .1 urma înființărei acestor bănci, din cari U­­e au durat mult iar parte sau desfiin­­a Anglia nu rămase pe jos și fundă prima flacă Englesă în anul 1694. Aceasta bancă , ■ vedem stabilită pe nişce principii mo­­g­ne. C 'hiar de la început, ea a fost însărcinată guvern a negocia efectele de comerciu, ■ rimi în deposit capitaluri şi chiar măr- 1 Şi asupra valorilor acestora depositarul jt­ea lua prin anticipaţiune un numerariu 1 i care; a împrumuta Statul, în fine a e- 1 1 e bilete la purtător şi plătibile a insta jt; vedere). I tanca acesta ar fi mers foate bine, dacă I emul nu punea pedică creditului ei, re­fl­ j­ându’i venitul cu 21­, mil. lire str. ; obli- , d’a al da sub titlul de credit întregul ,­port al fondului și in schimb să‘î dea ea­­ fel de dobândă, 96.000 lire str. şi alte­­­ 30 lire str. indemnisarea cheltueliior de finistraţiune a afacerilor de visterie în­­aintate băncei. Ast-fel aceasta bancă, a­lipsită de capital dis­p itv, silită a emite bilete, Garanţia acestor bilete fiiind mică valoa­­rea lor scătiu cu 20°/Oi până ce un act al Parlamentului, opri pe cele-l’alte bănci pri­vate a emite bilete, bănci care ’i faceau concurenţă şi le siliră a se uni prin solida­ritate cu banca cea mare. Cu toate acestea banca nu putu progresa, din cauză că Sta­t­il luă venitul şi ast­fel biletele o dată se urcau prea tare, iar câte o dată scădeau­ enorm, ba se întâmpla de multe ori că se suspendau şi plăţile. O altă bancă fu creată în Scoţia la 1695 pe base cu totul diferite, apoi banca regală din Edimburg. La anul 1783 Sec­ţia nu­măra 14 bănci cu 382 sucursale. In anul 1789 se proclamă în Francia liber­tatea muncei şi a comerciului interior, a­­tunci se fundară mai multe bănci, insă nu merseră bine din cauză că : Napoleon Bona­parte, care, pe atunci era tot putinte, vroia să conducă banca ca un batalion de sol­daţi. Pentru el banca nu era de­cât o ma­şină a creditului. Căpitanul seu de fond nu era de­cât a bate monedă, cum z face D. Guyot. Băncile de Franţa au fost în general ne­norocite mai cu sem­ă cu venirea lui Law, care aduse crisa in Franţa. De la un timp incoace, mai toate Statele, cari au ajuns la un oare­care grad de des­­voltare comercială şi industrială, au înfiin­ţat bănci. Scopul comercialui de bancă este : 1) De a regula şi echilibra în lumea co­mercială şi pe toate târgurile, preţul mone­delor şi al metalelor preţiose. II) . De a servi ca intermediar între capi­talele, cari­ caută întrebuinţare şi muncă care caută capitaluri, de a crea prin ur­mare un târg public şi un preţ curent sta­bilit, care tinde a aduce la un curs uniform contractele particulare. III) . De a transfera şi de a schimba între comercianţi diversele titluri de proprietate, de capitaluri mobiliare sau evaluate în mo­nedă, de a iconomisi prin compensaţiuni în urma vinderilor făcute de comerciul mărfu­rilor, transporturile efective de monedă. Prin acestă din urmă funcţiune comer­cial de bancă, inlesneşte transportul bani­lor şi a altor valori spre locurile productive. Prin primele două funcţiuni, comerţul de bancă procură capitalurilor un interes con­stant, în acelaş timp în care acest comerciu depărteză de la dînsele şansa de a perde ; el produce numai credit, stabilind opera­ţiunile în condiţiuni regulate şi uniforme. Asemenea acţiunea băncei tinde necon­tenit a adăuga la suma capitalurilor plasate şi interesul perceput, la profitul lor şi a re­duce în acelaş timp cursul proporţional al interesului ; ea pune capitalele în concu­renţă, ast­fel ca să le facă să lucreze toate prin mijlocul unei remuneraţiuni regulate. Succesul în bănci ca şi în ori­care alte­­ alte ramuri de comerciu atârnă de între­buinţarea repede şi înţeleptă a capitalului. Nelucrarea capitalului este pedepsită prin lipsa de interese precum trăndăvia omului, prn lipsa de salariu. Un viu sentiment de aceste legi ale mun­­­cei, care dă timpului aşa mare preţ, carac­­­­terisezâ în­tot­ d’a­una pe omul de afaceri dar inteligent şi pe bancheri mai mult de­­­cât pe ori-care alţii.“ Time is money, (timpul este bani) se țjice in limbagiul comerciului, dar acesta este și mai adeverat în bănci ca in toate părțile. Ori unde omul perde, fie material fie inte­lectual, dacă lasâ ca timpul să treacâ fără ca să aseze de dînsul ; dar în materie de bancă, o oră perdută în timpul afacerilor, trebue să se socotescă ca perdută o sumă însemnată de bani. Obiectul băncei este moneda şi valorile de hârtie ca : bonuri pentru imobile, rentă perpetuă, acţiuni ale societăţilor comerciale şi industriale, poliţe, bonuri de tesaur etc. Insă cele mai princi­pale din valorile de hârtie sunt biletele de pancu. Acestea sunt titlurile cari fac să se ma­­terialiseze nişte operaţiuni abstracte şi de­licate. Operaţiunile băncilor sunt forte variate.­­ Cele mai principale şi generale după cum le imparte V. Courcelle Seneuille sunt : I). Comerciul metalelor preţiose. De­şi asemenea operațiuni se practică în toate băncile principale ele nu formeză insă o ramură însemnata a operațiunilor de bancă. Specula cu metalele nobile se face când , banca primesce metalele preţiose dând pen­­t­­ru ele bani. Pentru păstrarea metalelor reţine anu­mită provisiune. II). Schimbul mo­ne­de­lor. Acesta este cea mai veche dintre toate operaţiunile de bancă cunoscute pănă acum. Din cea mai adîncă anticitate se cunosc zarafi sau după cum se numeau atunci argintari, cari şedeau la câte o masă în piaţă şi schimbări diferite monede naţionale şi străine. După aceste, ei s’au dedat succesiv şi la alte operaţiuni ale băncei. Aceşti argintari aveau o forte mare însemnătate la Roma şi mai cu seama pe timpul evului mediu. Schimbul monedelor cum se practică atii în centrurile mari de comerciu ale Europei, este direct şi indirect. Se schimbă franci în bani, livrele în schilingi sau livrele cu franci şi mărcile în florini ; se mai schimbă şi mo­­­­neda de aur contra monedei de argint, cum şi moneda de aur contra biletelor de bancă. Pentru toate aceste servicii aduse de ban­cher el ia un comision. Adesea ori profită şi la diferenţa de agio, adecă la diferenţa ce există între valoarea nominală şi efectivă a monedei. (Va urma). SAVA J. SABOVICI. Ojeral­ieli cerealelor portoloi Brăila. Grâu, 8,500 hect., 623/4 lbr., 11.80 lei, c. Grâu, 2,130 hect., 623/4 lbr., 11.35 lei, sl. Grâu, 3,000 hect., 621/2 lbr., 11.45 lei, c. Grâu, 4,3­00 hect., 623/4 lbr., 11.55 lei, sl. Grâu, 1,290 hect., 62l/2 lbr., 10.80 lei, c. Grâu, 4,200 hect., 63 lbr., 12 lei, caic. Grâu, 2,025 hect., 62­9 lbr., 11.65 lei, caic. Grâu, 1,200 hect., 63 lbr., 12.131/8 lei, m. Grâu, 1,100 hect., 621/2 lbr., 11.35 lei, m. Grâu, 400 hect., Gol/a lbr., 10.70 lei, m Grâu, 1,100 hect., Gol/8 lbr., 10 lei, mag. Porum, 2,050 hect., 61 lbr., 6.70 lei, șlep. Porumb, 5,400 hect., 58 lbr., 6.40 lei, șlep. Porumb, 760 hect., 61 lbr., 6.52x/2 lei, m. Porumb, 2,100 hect., 591/4 lbr., 6.45 lei, s Orz, 1,120 hect., 471/8 lbr., 4.80 lei, slep. Orz, 1,500 hect., 50 lbr., 5.30 lei, mag. Secară, 1,000 hect., 581/8 lbr., 6.40 lei, m. Athanasie M. Thanu. AGENȚIA HAVAS. PETERSbURG, 12 August.—Jour­nal de St .-Ettersburg tjUgo că voului punițului de­­Joburg couaritue nu in* jident regreta­bil ce se ndauga ps lânga iata actiitiH în «Ara ietoria diu urra^ i principatului Bulgariei este atât de mgătă și ci na apropie eoîuțiaac* dia nici un punct de vedere. A^oi a­­daoga c& ar li iodt cu mult m&i biae d*ca aa astepta cursul eveuimeatclgr. BERLIN, 12 August.— Prințul da B.ScUfcrk -A sosit aaera. VIENA, 12 Auguat, Ministrul Kaiuoki va merge L^âiue la Ischl, unde va râaaâaea câtc*Vâ SALTZBURG, 12 August. — Im­­peratul Wilhelm a plecat at}i la Oelsberg, starea săvâUțil sele este buna. VIDIN, 12 August. — Prințul de Coburg a sosit aci. D. Sumbuloft ia numele guvernului i»a dorit bana-ve­­nire. Prinţul a ţinut un discurs, la care a­ş­a că işi va consacra viaţa pentru prosperitatea, mărirea şi feri­cirea Bulgariei. OPERAŢIUNILE BANCILOR, 28 iulie 1887. Telet.­­ ________ (Reproducţiunes intern­«*!, BUCURESCI, 12 August. R, Banca Naţională ioiooo U5 Societatea de construcţiuni. ioi­oo V. Daria.HAMA«!« --­V. Dacia-România , , , , Argint şi bilete contra an? VIENA, li August Napoleonul , , . , GaibcMUÎ , ,­­ , , Pol imperial­e , , , Lira turcă , , , , Argint contra pârtift . Rubla hârtiă , , , Acţiuni Anstalt , « Renta asetalică S la enti Renta hârtiă , » , , Renta aut?» , , * , Lose turce , , , * Londra, la . « Fad*, « e « Berniâ, s . » Aaastcrdfts». » . . BERLIN, li August. PARIS, ii August RE­ANO URL, 11 August. ,5 à fmorto» VU* * 94 15 LONDRA ii August. Consolidatele angle*« ActnjtjjiO Băncii Rosi-taidl . Psrîs, S îuvii t . * , • Bsrhn, R , . ‘O1 7« 6V» 25 47 20.52­­2.v 3 Absolvent al scolei comerciale din Galați. 008AMîârUdaL dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. fsiăîțma« (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 35 metre. BS­L2TI* ATMOSFERIC. GALA'fî, 11 August 1887 ■b 'QTZttvrh redai R­O ’ și corectat la civetal »«rit­er sul­metra ... .... 7518 .... 538 fermometra. Minima mindivta media ură apărător........ Stare» higrometrica relativa. Tensiunea vaporilor în «bitimetx-t . . . » direcțiunea dominantă . . 1 } iorţa (O "calma—6 "Ufagaa) D e vînzare ,i d, închiriat DOUE FRAVIALIi, din cari una este brutăria și mai multe camere în dos, situate pe strada Brăilei, alâturi cu casele decedatului I. Mârza.. Doritorii se vor adresa la proprietarul lor I. M­AARACHI, legător de cărți,­strada Domnescu.

Next