Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-26 / nr. 3456
k‘ASUL XV. — Nr. MSS. abonament ,>fluru Romám« ?• «n «a ... so let , o inai ... io • V î^ï pag. ÍV prrmial jv«ru «booA^’or pentiu 6cráií*auie P « on an . . i4 *e* , 0 luni ... >7 * Abonam* m*î» os tac is Ad* mausiispune^ |f-arQ' a., în districte la oi«* uitruc postaie Redacțiunea : 15 atr. Mare V 10 BANI EXEMPLARUL. APARE IN TOATE SILELE DE LUCRU. SAMBATA, 26 SEPTEMBRIE 138T. anaîtcib linia petit Pafiti» IV: 40 bani , III : So . I N S E R fl l' N I ,i RECLAME Pagina III : SîiIjihh La Cronic : i Ici Repejirile *e ut eu rahat însemnat. Scrisori ne.raucai« se retusa.’ — Ariit«»« lie nepubiica'.c »m *• inapoeac. \danaistratîuncâ!: 15. str. Mare. ralQgxazne Aerviciul part. al .Vocn^Covurluiulu»* agenția havas. VIENA. 9 Octombrie. — Jurnalul Die Fresse io aștâptă a vede» Cameriio roaâoe ocupându-se aerio» dv ccstiunea îneheiării mutului d«2 CO mtroiu cu Austria, eâoi vieud a Ui 1 H4 » aicatà cestiune, u’*r ave« c* coLSecintâ o mărire * bunei vo ott din parte» Austriei. BERLIN, la Octombrie. — Dupa Gazeta Crucii, a»r h cife4ut de *cord la Fnedrichsruha reUtiv 1» costiuite» bulgirA si 8i»r ti încheiat un »r&tij^fc&ament relativ U Franci», care a r avea de scop o alianţă solidă şi pieifică * Germaniei, Austriei şi Italiei TANGER, 6 Octombrie. — Se *sigură că sarea sănătăţii sultanulu de Maroc este desperată. VIENA, 6 Octombrie. — Prinţul imperial » primit într’o lungă »« clienţă pe arhimandritul român-mace donén, Doctoral Popesco. Vi EN A, 6 Octombrie. — R*gele Greciei » onor»t cu visiune» pe eosn^elii E’încky. ACENJIA LIB3SÂ MADRID, 6 Octombrie. — Un revirusent s » produs în opiniunea prese! spaniole in privinț» Marocului. Se pare că Scania » voit să întlu enţta* p» Fr»noi» și Angh» pentru * mănținea un sialu-qo în cas de mort* » sultanului. 81 -GALEŞ, 6 Octombrie. — Cocorism socialiştilor ţine »rii şedinţei« •ele Membrii congresului »făcând atitudine» socialiştilor germani, le reproşezi moderaţiune» lor. Şedinţele sunt secrete. SOFIA, 6 Octombrie. — Zaukoviştii »UnKt cuvîntul de ordine di a se »bsţiaea de 1» alegerile pentru Sobisniă. Sa v» face mepţiane pentru orsşe. D. R^dosUvof povăţuesce de «semene pe partisaniî sei de « se abat;ne» pentru » nu mări grija guvernului. AGRAM, 6 Octombrie. — Consiliul municipal va ti dispÎYftt în urm» demonstraţiunilor contra banului. VIENA, 6 Octombrie. — D. Ne« lidoff, ambasadorul Rusiei !» Cons» tantinopole, » sosit »ici şi va st» câteva zîle. A se »«dea ultime «crri telegrafice pag. III. GALAŢI, 25 Septembrie 1887. Când strigam necontenit de ani întregi că Galaţi este în decadenţă, că iubiri mari i - au adus în viaţarea comercială, aşa încât a ajuns mai mult o ruină ilustră decât un oraş activ ce forma altă dată podoba ţerei, oficioşii ne respundeau că facem exagerări şi reclame electorale. Adevărul însă triumfă mai curând sau mai târziu, şi iată că astăzi însuşi organul vecinei noastre, Ziarul urâtiv, vine şi, constatând prosperitatea Brăilei, plânge ruina Galaţilor şi cere mijloace de vindecarea lui. Spre a nu fi acusaţi că exagerăm, vom reproduce textul cuvintelor Ziarului Brăila. Iată ce zice el : ‘Activitatea ce de câtva timp domneşce în portul nostru ne bucură şi ne înveseleşce inima., ‘Operaţiunile, şi mai ales cele de export, se fac pe o scară întinsă., ‘Mulţime de vapore stau înşiruite pe linia portului şi nu apucă ca ele să primească pe deplin caricul de producte şi altele sunt deja sosite şi gata a le ocupa locul. ‘Cantitatea de producte ce în anul acesta s a exportat pănă în present este mult mai mare decât aceea a anilor trecuţi , iar preţurile pe cari aceste producte s’au vîndut şi se vînd in schele au fost asemenea destul de satisfacetore în comparaţiune cu acele de alta dată. «Şi pe când oraşul nostru prosperă din eji în prin mulţimea operaţiunilor comerciale, vecinul oraş Galaţi, care înaintea răpirii Basarabiei de către Rusia se găsia într’o stare cu mult mai infioritate de cât oraşul nostru, prin faptul că acolo erau intrepositele cele mari de tot felul de mărfuri, de unde se aprovisiona aproape întrega ţara şi pe acolo se exportau mai mult produsele agricole ale Moldovei, astăzi acest oraş merge spre o decadenţă şi ruină desăvârşită prin împuţinarea treptată a operaţiunilor comerciale, câc cea mai mare parte din mărfurile acele cari odinioara de obiceiu se descărcaţi şi se depuneau acolo în întreposite, astăzi se descarcă atât în porturile france ale Basarabiei cât şi la no! o mică parte ; iar productele Moldovei, care se exportau pe acolo, actualmente se transportă cu calea ferată în Basarabia în porturile Reni, Ismail etc., şi d’acolo să încarcă în bastimente pentru străinătate. ‘Daca starea de înflorire a oraşului nostru trebue, cu drept cuvînt, sa ne inveseleasca, nu este mai puţin adevărat că trista soarta a Galaţilor nu ne poate fi indiferentă ; din contra dînsa ne măhnesce şi ne umple inima de durere. ‘Am dori din tot sufletul ca Guvernul să se gândescă până mai e timp, ca fie prin scăderea tarifului de transport la caile ferate, pe liniile în legătură cu Galaţii, fie prin alte mijloace, să readucă la vieţă un oraş atât de populat, care asluiji este aproape mort şi care nu presintă privirii străinului visitator decât aspectul unei adevărate ruini. ‘Şi când ţinem acest limbagiu, este o probă că noi nu împărtăşim ideea că reînflorirea şi readucerea la viaţă a oraşului Galaţi poate să fie atât de vătămătore oraşului nostru, pe cât unii voesc a crede, şi probă despre ceea ce susţinem este trecutul prea puţin depărtat., Cronica locala» — La fleala noastra de comerţ ieri ?ora, la orele 4 p. m.« s’a comunicat candidaţilor pentru diploma de capacitate resultatul examenului. Preşedintele juriului, D. Constant, membru la curtea de apel, asistat de întregul cod profesoral şi în presenţa tuturor elevilor secret, a cetit resultatul notelor obţinute de candidaţi, apoi în câteva cuvinte bine simţite alicită tinerii candidaţi pentru succesul obţinut şi le arătă rolul la care sunt chiemaţi in societate. D-nii profesori G Mihailescu şi A. Radu adresară cuvinte de incuragere: 1* cari unii din candidaţi, Dasbovici, r£s* enota ,VOGU COVURLUIULUI' 88 HAPASTEA DECI AMENIDL DHEI LOGODM1CE PARTEA IV. fugarul VI (Urmare) S pnvise valurile gălbui iiiiiotân« du-se. Când se siobori din vapor, picea Ince.*«« puțin. Cădea num»i un fel d« ■^â-lâ. Meritdeik plecă înainte «o j»i'lă. Meriftdeik plecă înainte. Gi.s* de săn&tate era situată pe colina, verde vera, care domină Lor mont, liQhtt* pe vai© marg( drumul de tel de mesâ 4** Peisagiu) .ste superb, dar junele nostru amicu’mve* timpul de a’l contempla. Se grăbi» de a ajunge, și mergea «nte pe drumul noroios. In fine apăru o casă albă, încunjuratft de arbori d* j» lipsiți de frunze sad îngălbeniți. Pe fațadă Meritde» k ceti aceste cuvinte : • Casa de sănătate*. Acolo era. Se îndreptă spre ea. Totul era închis, dar un lanț atârna lângă fora principală. Tuse de el, și QS* se deschise cu an sgomot sec. Meriadei k, întră. Abia făcuse câțiva pași sub boltă, și un om apăru înaintea lui și’l Întrebă brusc : — Ce doresti ? Menadei k care era puțin timid din natură, rămase un moment în ioc .Uof»At«ă printM impiegatului, cel măsura din cap pănă în piciore cu o nuanța de despreț. Cu tete aceste răspunse : — Vin pentru o bolnavă. — O rudă? — Nu, D-le... o amică. — O amică... aceasta e vag... In fine v«4( 1® administrațiune dacă voesc să te lase să intri... Dar astăzi nu e 41 de visite... — Am venit de 1« Bordeaux anume, zise Meriadetk. Nu me veți lăsa să fac o călătoria nefolositoare. Omul repetă : — Ufc4l la administrațiune. Și arătă cu mân» o ușă căptușită cu pele verde, pe care Meriadetk o Împinse. Apoi se opri în loc, mal intimidat de cât tot-d«una, întorcându’el pălăria în mâni, pe care și o luase în mod ««yixtălf In camerA unde pătrundea trei oameni, plecați pe niște binromri, sorad. An4*nd deschîndadu-se ușa, rădicară brusc capul, și privirile lor se îndreptară asupra noului sosit. Acesta, cu totul ros, cu totul confus, nu deschîsese încă gura și nu spusese un cuvînt, nici macar salutase, când fu apostrofat in mod brutal de aceeași întrebare ce’i fusese deja făcută de păzitor : Ce doresei ? — Să văd pe o bolnavă. — Ai o antorisaţiune ? — Nu, D-le, nu scium. — Cine eşci ? — Mă numesc Mmadeck, lucrător brutar. Am venit da la Bordeaux anume... și e pentru un lucru urgent. — Pe cine vrei să vezî ? Pe mam* Tartas, o bătrînă. Impiegatul ce întreb» pe »nucul nostru păru • e*uU iu c*pal seu« s^Xr