Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)

1887-10-28 / nr. 3482

ANUL XV. — Nr. 3 482. :___„_ü; BONAMENT pentru Români» ’» un an . . . 20 lei , 6 luni ... io • e«JÎ p»g«.lV premiul iujit aboualilor pen'.ru »trivnatate e un an ... 34 ^e* , o luni ... 17 * .Vbonamentel ** ac in Galați la Ad­aioijtra punea Si*»»* ^i,in districte la biu­­irrile postale.­­ Redacțiunea : 15 str. Maro ____ , — -mm- UI I NI ■ ■ --­ guvernul bu’g*r c» * x stând de facto BANI EXEMl’LARUL. APARE IN TOATE DILELE DE LUCRU MERCUIU, rs OCTOMBRIE 1887. A N D N C­­ U linia petit Pagina IV : 40 bani , III 80 , I N S K R T I U M ti RECLAME J’rgiv.i I : 80 bani La Cronică : 2 lei Roi serjiriîe se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancat* se relusă. — Artico­­lele nepublicate nu st unapoeac. Vdmim si raţiunea : 15, str. Mare. Telegrama Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. |lj PARIS, 6 Nouembrie. — C»mer* ile puUţilor.—D. Rouvier » combătut »ropunere» de »ncheta, da r iară * latine cesfiune» de încredere. Cad­ers [ adopt»t în urmă propunere» întin­­\ leid ancheta pănă la 16 Maiu 1187 Senatul va discuta Luni cestiune» lonversiunil. ST -PETERSBURGS, 6 Nouembrie. [­ Visita terulnt ia Birlin a’a fix*t fabentrn 16 Nonembrie. Sf • '■ ff BRUXELA, 6 Nouembrie. — Le I Xord constată ci Ruaia a’a hotărî ntr’adever să mănţină politica expir­­antă în privinţa Bulgariei. Ea nu foespe­ră acuţă castanele din foc pen­­tra alţii. Garanţia păcii nu este tri- Lla alianţă, ci siguranţa că Rusia st­­ra pronunţa contra ori-cărei puteri pare ar da semnalul de răsbo­u. LONDRA, 6 Nouembrie. — Au­ditera a trimis o circulară separați pentru a notifica puterilor conven­­iunea relativă la canalul de Suez. BERLIN, 6 Nouembrie. — Im­pe­rtul Wilhelm merge mai bine. Coc­­valescența suveranului înainteazâ re­gulat; starea forțelor sale se îmbunâ­ăţeşte succesiv, dar cere încă mari rutiri. VIENA, 6 Nouembrie. — Com­ite­­ul afacenlor străine a Delegaţiuni ungtre a aprobat, după propunerea aportorulu', D. Fa­k, politica comtl­­ui K­lucky, exprimând ministrului a unanimitate recunoşcinţa comte-l­u! ; el a adoptat budgetul afacerilor trame. * Comtele Kalucky, rftspun­end mai nultor cestiuni In privința Bulgării î, i 4 » că soluțiunea acestei cestiuni ndicată in discursul tronului va găsi ie­­'gur aprobarea generdă. Ori­ce ntervenire a unei a­ngure puteri In bulgăria trebue sa fie cu totul ex­cusa ; trebue să se considere ca o sbâună îndemnau ca întervenirea străină a fost împedecată pănă acum, fi, cum ae apere, pentru tot d’a­unt. Prințul de Coourg a’a dus in Bul­­jari», nu ca candidat al unei oare-care puteri, ci ca candidat al Bulgariei. tratatul de la Berlin as'gura Bul­garilor libera aLgere a pr­inţulu’, dar cere aprobarea Forţei şi recun0secrea tuturor puterilor. Austro Ungaria a Recunoscut tot­d’a­una dreptul de tr­agere a prinţului, ea recunosce pi dar nu pote să recunoscă pe prinţul de Coburg ca prinţ legal al Bulga­rie! , ea nu poate deci să intreţie cu dlusul legături oficiale. Austro-Un­­garia va susţinea tot ceea ce va pu­tea să favoriseze interesele şi bunul ruiu a popoarelor din Balkani ; ea se sileşte cu sârguinţă să câştige amici printre cele­l­alte puteri. Dar cestiu­­nea bulgară nu este unicul motiv de aeliuisce ce domină situaţiunea. Ministrul crede cu toate aceste că Austria şi Germania, cu politica lor de pace urmată de câţî­va ani, au făcut o fericită propagandă şi că a­desiunea Italiei şi identitatea de sco­puri cu Anglitera fâiead să se spere din aceastâ parte asemene sprijinul politicei de pace în Orient, trebue să fie socotite ca o fericită simptomă pentru situaţiunea actuală. Ministrul cată tot­u’&­una să măn­­ţină cu Rusia relaţiuni pe cât se poate de bune. Aceste relaţiuni sunt de si­gur amicale &4* El nu va înceta să spere că se va realiza ceea ce a as­pirat tot­deuna, adecă că Rusia se va apropia mai mult de cât pănă a­­cum de aspiraţiunile pacinice şi con­­servatoare a puterilor centrale, pen­tru ca cele două popoare vecine să po­t privi viitorul cu linişte. CONSTANTINOPOLE, 6 Nouem­brie. (Gale indirectă). — In privinţe Bulgariei situaţiunea nu s’a schim­bat. Consiliul de miniştri, după mai multe combinaţiuni, propusese mai cu sema ca locotenentul princiar e­­ventual să fie otoman, cu alăturarea unui comisar rus. Sultanul respinse Acesta propunere şi emise părerea să se invite Rusia, vederile tuturor pu­terilor fiind acum cunoscute, să pro­pună o soluţiune susceptibilă de a întruni toate sufragiele. Toate aceste par de altmintrele că sunt platonice, pentru că cercurile otomane aşteptă soluţiunea bulgărescă de la o apro­­piare între Rusia şi German­a, apro­­piare ce o socoteau ca inevitabilă şi chiar iminentă. Atitudinea pasivă a Lu lui de Nehdorf ar părea că con­firmă acesta. Cu toata adesiunea sigură a Ger­maniei, Rusiei, Austriei şi a Italie­­1, convenţiunea anglo-francesă în pri­vinţa canalului de Sulz, ea va în­­tîmpina probabil dificultăţi la Cons­tantinopole, ca represalii pentru o­punerea Franciei contra ultimei con­vențiun­ Wolff. Poarta într’adever im­pută Franciei că a negociat într’un mod clandestin cu Auglitera fără ca să inform­ze Poarta; dar ateita opu­nere ar fi mai mult o c­al une del­ator propriu pentru miniștri. Sulta­nul pare străin de acesta. In ori­ce c«s atitudinea sultanului fsță cu Francia continuă a fi foarte amicală, probă a­udiența acordată ieri D lui d* Montebello In timp de mxî mult de un cifts. Trebue să ținem seama d aieasta că D. de Montebello avu au­diența numai 4 4*le după Int oarcere* aea din congedia. D. de Montebello e de altmintrele personal person» gfrt sa roape lângă sultanul. PERIS 6 Nouembrie. — Țarul va­ trece prin Berlin, dar data plecări sele alamă de convalescența copiilor sei. COPENHAGA, 6 Nouembrie. - Ț*rul plecă pe la 20 Nouembrie în Rusia, trecend prin Berlin, unde va avea o scurtă întrevedere cu împă­­ratul Wilhelm. BERLIN, 6 Nouembrie. — împă­ratul a avut o noapte bună ; n’a mai simțit nici-o durere. M. S. s’a arătat la fereastra palatului. SOFIA, 6 Nouembrie. — A41 di­minață, la 10 ore, întâia locomotivă a intrat în gara din Sofia ; cu toți că pious, o mulțime compactă asista Un banchet de 400 de tacâmur era presidat de prinț, încunjurat de miniştri ; el avea la stânga sea pe antreprenorul Grozeff. Prințul feli­cită compania, urându’l isbândă bună In răspunsul sec, D. Grozeff a zip că la sfârşitul anului o maşină va merge pănă la Taribrod. AG­ENŢIA LIBERA LONDRA, 6 Nouembrie. — Tri­bunalul a ordonat arestarea deputa­tului Lex, membru »l L.gel irlandese VIENA, 6 Nouembrie. — In co­­mîsiunea Delegaţiunii ungare, comtele Julia Andrespy a interpelat pe guvern asupra afacerilor bulgare în general şi în particular asupra recunoscerii principelui Ferdinand, Comtele Kálnoky a răspuns că, a­­fară de o singură putere, guvernu­l bulgar este recunoscut ipso facto. Dar ministrul a adăugat ca „astăzi nu pu­tem recunosce legalitatea alegerii prin­cipelui“ LONDRA, 6 Noiembrie. —­rimes­trie că D. Crispi a fixat la Friede­­richsruhe cele mai mici detalie a în­­treitei alianţe, la caşul unei rupturi a păcii în Europ», ţiunea celor trei puteri (Gerojînia, Austria şi Italia) va fi comună. S’ar fi stabilit asemene că modif -­ţ'unile teritoriale vor fi f­xate înainta de concluderea păcii. VIENA, 6 Nouembrie. — Inventa­torul puştii Schulhof acusă pe L^bd­ că ’i-a luat modelul seu patentat de puşcă cu repetiţîune ce s’a introdus acum în armata francesă. LONDRA, 6 Nouembrie. — Gu­vernul vrea să Intenteze proces asis­tenţilor reuniunii ilegale care s’a ţi­nut la Woodfort, şi printre cari se gă­sesc trei membri din Parlament, D­uil Rowlams, Gill şi Sheedy. BERLIN, 6 Nouembrie. — Impe­­ratul Wilhelm a apărut la fereastra is­torică. Mulţimea i-a făcut o ovaţiune. BERLIN, 6 Nouembrie. — Z­iarele cer ca Germania să urmeze exemplul Austriei şi să adopteze arma cu cali­bru mic. PARIS, 6 Noiembrie. — Turcia va ratifica convenţiunea anglo-f­ra­n­­cesă sub condiţiunea unei neodifica­­ţiuni care precisează şi confirmă drep­turile de suzeranitate ale sultanului asupra Egiptului. Din sorgintil oficioasa se desminte că consulul general L^myze Villers s’ar fi amestecat în afacerile interioare «le M&dAgascarului. ATHENA, 6 Nouembrie. — O fur­tună care a isbucnit pe coastele noastre a causit mari stricăciuni la portul Pireului și în oraș. A se vedea ultime goirî telegrafice pag. III. G­AL AII, 27 Octombrie 1887. Galaţul piesă vinicola. In şedinţa de Sâmbătă sera con­siliul comunei Galaţi a fost chiemat să se rostesca asupra cererii făcută de un mare comerciant, D. Brunner, prin care solicita de la comună a i se da autorizarea să înfiinţeze un mare întreposit de vinuri cu destina­­ţiune de a fi exportate, după ce mai întăî în acel laborator vor fi egalisa­­te, preparate şi puse în stare a fi exportate. Cu aceasta ocasiune D. consilier G. Mihailescu cere consiliului să se h­o­­tărescă şi cestiunea comercianţilor români cari aduc vinuri spre consu­mare în oraşul nostru. D-sea arătă că legea pentru perceperea taxelor comunale prevede ca comunele au­ dreptul să înfiinţeze întreposite , con­siderând înse că atari întreposite nu s’au înfiinţat încă de comună. D. Mi­hailescu opineza că administraţiunea comunală să fie autorizată a permite comercianţilor grosişti de vinuri în­fiinţarea de întrepozite private sub

Next