Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-28 / nr. 3482
ANUL XV. — Nr. 3 482. :___„_ü; BONAMENT pentru Români» ’» un an . . . 20 lei , 6 luni ... io • e«JÎ p»g«.lV premiul iujit aboualilor pen'.ru »trivnatate e un an ... 34 ^e* , o luni ... 17 * .Vbonamentel ** ac in Galați la Adaioijtra punea Si*»»* ^i,in districte la biuirrile postale. Redacțiunea : 15 str. Maro ____ , — -mm- UI I NI ■ ■ -- guvernul bu’g*r c» * x stând de facto BANI EXEMl’LARUL. APARE IN TOATE DILELE DE LUCRU MERCUIU, rs OCTOMBRIE 1887. A N D N C U linia petit Pagina IV : 40 bani , III 80 , I N S K R T I U M ti RECLAME J’rgiv.i I : 80 bani La Cronică : 2 lei Roi serjiriîe se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancat* se relusă. — Articolele nepublicate nu st unapoeac. Vdmim si raţiunea : 15, str. Mare. Telegrama Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. |lj PARIS, 6 Nouembrie. — C»mer* ile puUţilor.—D. Rouvier » combătut »ropunere» de »ncheta, da r iară * latine cesfiune» de încredere. Caders [ adopt»t în urmă propunere» întin\ leid ancheta pănă la 16 Maiu 1187 Senatul va discuta Luni cestiune» lonversiunil. ST -PETERSBURGS, 6 Nouembrie. [ Visita terulnt ia Birlin a’a fix*t fabentrn 16 Nonembrie. Sf • '■ ff BRUXELA, 6 Nouembrie. — Le I Xord constată ci Ruaia a’a hotărî ntr’adever să mănţină politica expirantă în privinţa Bulgariei. Ea nu foesperă acuţă castanele din foc pentra alţii. Garanţia păcii nu este tri- Lla alianţă, ci siguranţa că Rusia stra pronunţa contra ori-cărei puteri pare ar da semnalul de răsbou. LONDRA, 6 Nouembrie. — Auditera a trimis o circulară separați pentru a notifica puterilor conveniunea relativă la canalul de Suez. BERLIN, 6 Nouembrie. — Impertul Wilhelm merge mai bine. Cocvalescența suveranului înainteazâ regulat; starea forțelor sale se îmbunâăţeşte succesiv, dar cere încă mari rutiri. VIENA, 6 Nouembrie. — Comiteul afacenlor străine a Delegaţiuni ungtre a aprobat, după propunerea aportorulu', D. Fak, politica comtlui Klucky, exprimând ministrului a unanimitate recunoşcinţa comte-lu! ; el a adoptat budgetul afacerilor trame. * Comtele Kalucky, rftspunend mai nultor cestiuni In privința Bulgării î, i 4 » că soluțiunea acestei cestiuni ndicată in discursul tronului va găsi ie'gur aprobarea generdă. Orice ntervenire a unei angure puteri In bulgăria trebue sa fie cu totul excusa ; trebue să se considere ca o sbâună îndemnau ca întervenirea străină a fost împedecată pănă acum, fi, cum ae apere, pentru tot d’aunt. Prințul de Coourg a’a dus in Buljari», nu ca candidat al unei oare-care puteri, ci ca candidat al Bulgariei. tratatul de la Berlin as'gura Bulgarilor libera aLgere a prinţulu’, dar cere aprobarea Forţei şi recun0secrea tuturor puterilor. Austro Ungaria a Recunoscut totd’auna dreptul de tragere a prinţului, ea recunosce pi dar nu pote să recunoscă pe prinţul de Coburg ca prinţ legal al Bulgarie! , ea nu poate deci să intreţie cu dlusul legături oficiale. Austro-Ungaria va susţinea tot ceea ce va putea să favoriseze interesele şi bunul ruiu a popoarelor din Balkani ; ea se sileşte cu sârguinţă să câştige amici printre celelalte puteri. Dar cestiunea bulgară nu este unicul motiv de aeliuisce ce domină situaţiunea. Ministrul crede cu toate aceste că Austria şi Germania, cu politica lor de pace urmată de câţîva ani, au făcut o fericită propagandă şi că adesiunea Italiei şi identitatea de scopuri cu Anglitera fâiead să se spere din aceastâ parte asemene sprijinul politicei de pace în Orient, trebue să fie socotite ca o fericită simptomă pentru situaţiunea actuală. Ministrul cată totu’&una să mănţină cu Rusia relaţiuni pe cât se poate de bune. Aceste relaţiuni sunt de sigur amicale &4* El nu va înceta să spere că se va realiza ceea ce a aspirat totdeuna, adecă că Rusia se va apropia mai mult de cât pănă acum de aspiraţiunile pacinice şi conservatoare a puterilor centrale, pentru ca cele două popoare vecine să pot privi viitorul cu linişte. CONSTANTINOPOLE, 6 Nouembrie. (Gale indirectă). — In privinţe Bulgariei situaţiunea nu s’a schimbat. Consiliul de miniştri, după mai multe combinaţiuni, propusese mai cu sema ca locotenentul princiar eventual să fie otoman, cu alăturarea unui comisar rus. Sultanul respinse Acesta propunere şi emise părerea să se invite Rusia, vederile tuturor puterilor fiind acum cunoscute, să propună o soluţiune susceptibilă de a întruni toate sufragiele. Toate aceste par de altmintrele că sunt platonice, pentru că cercurile otomane aşteptă soluţiunea bulgărescă de la o apropiare între Rusia şi Germana, apropiare ce o socoteau ca inevitabilă şi chiar iminentă. Atitudinea pasivă a Lu lui de Nehdorf ar părea că confirmă acesta. Cu toata adesiunea sigură a Germaniei, Rusiei, Austriei şi a Italie1, convenţiunea anglo-francesă în privinţa canalului de Sulz, ea va întîmpina probabil dificultăţi la Constantinopole, ca represalii pentru opunerea Franciei contra ultimei convențiun Wolff. Poarta într’adever impută Franciei că a negociat într’un mod clandestin cu Auglitera fără ca să informze Poarta; dar ateita opunere ar fi mai mult o cal une delator propriu pentru miniștri. Sultanul pare străin de acesta. In orice c«s atitudinea sultanului fsță cu Francia continuă a fi foarte amicală, probă audiența acordată ieri D lui d* Montebello In timp de mxî mult de un cifts. Trebue să ținem seama d aieasta că D. de Montebello avu audiența numai 4 4*le după Int oarcere* aea din congedia. D. de Montebello e de altmintrele personal person» gfrt sa roape lângă sultanul. PERIS 6 Nouembrie. — Țarul va trece prin Berlin, dar data plecări sele alamă de convalescența copiilor sei. COPENHAGA, 6 Nouembrie. - Ț*rul plecă pe la 20 Nouembrie în Rusia, trecend prin Berlin, unde va avea o scurtă întrevedere cu împăratul Wilhelm. BERLIN, 6 Nouembrie. — împăratul a avut o noapte bună ; n’a mai simțit nici-o durere. M. S. s’a arătat la fereastra palatului. SOFIA, 6 Nouembrie. — A41 diminață, la 10 ore, întâia locomotivă a intrat în gara din Sofia ; cu toți că pious, o mulțime compactă asista Un banchet de 400 de tacâmur era presidat de prinț, încunjurat de miniştri ; el avea la stânga sea pe antreprenorul Grozeff. Prințul felicită compania, urându’l isbândă bună In răspunsul sec, D. Grozeff a zip că la sfârşitul anului o maşină va merge pănă la Taribrod. AGENŢIA LIBERA LONDRA, 6 Nouembrie. — Tribunalul a ordonat arestarea deputatului Lex, membru »l L.gel irlandese VIENA, 6 Nouembrie. — In comîsiunea Delegaţiunii ungare, comtele Julia Andrespy a interpelat pe guvern asupra afacerilor bulgare în general şi în particular asupra recunoscerii principelui Ferdinand, Comtele Kálnoky a răspuns că, afară de o singură putere, guvernul bulgar este recunoscut ipso facto. Dar ministrul a adăugat ca „astăzi nu putem recunosce legalitatea alegerii principelui“ LONDRA, 6 Noiembrie. —rimestrie că D. Crispi a fixat la Friederichsruhe cele mai mici detalie a întreitei alianţe, la caşul unei rupturi a păcii în Europ», ţiunea celor trei puteri (Gerojînia, Austria şi Italia) va fi comună. S’ar fi stabilit asemene că modif -ţ'unile teritoriale vor fi fxate înainta de concluderea păcii. VIENA, 6 Nouembrie. — Inventatorul puştii Schulhof acusă pe L^bd că ’i-a luat modelul seu patentat de puşcă cu repetiţîune ce s’a introdus acum în armata francesă. LONDRA, 6 Nouembrie. — Guvernul vrea să Intenteze proces asistenţilor reuniunii ilegale care s’a ţinut la Woodfort, şi printre cari se găsesc trei membri din Parlament, Duil Rowlams, Gill şi Sheedy. BERLIN, 6 Nouembrie. — Imperatul Wilhelm a apărut la fereastra istorică. Mulţimea i-a făcut o ovaţiune. BERLIN, 6 Nouembrie. — Ziarele cer ca Germania să urmeze exemplul Austriei şi să adopteze arma cu calibru mic. PARIS, 6 Noiembrie. — Turcia va ratifica convenţiunea anglo-francesă sub condiţiunea unei neodificaţiuni care precisează şi confirmă drepturile de suzeranitate ale sultanului asupra Egiptului. Din sorgintil oficioasa se desminte că consulul general L^myze Villers s’ar fi amestecat în afacerile interioare «le M&dAgascarului. ATHENA, 6 Nouembrie. — O furtună care a isbucnit pe coastele noastre a causit mari stricăciuni la portul Pireului și în oraș. A se vedea ultime goirî telegrafice pag. III. GAL AII, 27 Octombrie 1887. Galaţul piesă vinicola. In şedinţa de Sâmbătă sera consiliul comunei Galaţi a fost chiemat să se rostesca asupra cererii făcută de un mare comerciant, D. Brunner, prin care solicita de la comună a i se da autorizarea să înfiinţeze un mare întreposit de vinuri cu destinaţiune de a fi exportate, după ce mai întăî în acel laborator vor fi egalisate, preparate şi puse în stare a fi exportate. Cu aceasta ocasiune D. consilier G. Mihailescu cere consiliului să se hotărescă şi cestiunea comercianţilor români cari aduc vinuri spre consumare în oraşul nostru. D-sea arătă că legea pentru perceperea taxelor comunale prevede ca comunele au dreptul să înfiinţeze întreposite , considerând înse că atari întreposite nu s’au înfiinţat încă de comună. D. Mihailescu opineza că administraţiunea comunală să fie autorizată a permite comercianţilor grosişti de vinuri înfiinţarea de întrepozite private sub