Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)

1887-11-01 / nr. 3486

D-lul procuror, și Hum Iancovici poate aft ma­­stâl­escu și pe alții, fără grijă de parchet, numai sft bage seama sft na fie dintre ai noștri. Mulțumim D-lul prim-procuror de solicitudinea și nepărtinirea ca care ne tratezft. — Părintele Radu D. Mircea se numeșce, cu începere de la 1 Oc­tombrie curent, în postul vacant de şef al cancelariei sântit episcopii Du­­nftrii-de-Jos. — AstiiJ1 este convat !n ședința consiliul județdn. — D. Lnacar Catargiu n’a sosit încă. Se aştâptft din arft în arft. — D. prefect și D. Sfcriţanu, pro­curorul general, s’au reîntors astft^ din BucurescH. VOUJBA VOTUBLOIULUl CXOrxlOSu — Cetim în Epoca : Alianţa disidenţilor cu oposiţiunea unita este acum un fapt Împlinit. Unanimitatea membrilor comitetu­lui dirigent a salutat intrarea în co­mitet a D-lor Fleva, C­arion, A. Dju­­vara şi Tache Ionesco, ca represen­tant al grupului disident. Ieri comitetul ast­fel întocmit s’a şi adunat în localul clubului Unirea. Nu ne Indouim ci cu o nouft ener­gia oposiţiunea­ unitft va încinge lupta In potriva regimului odios ce cârmu­esce ţara. — Şuim din isvor ca totul auto­risat ca D. Brătianu îşi dft cele mai mari osteneli pentru a convinge pe pe D, Ferekide cft trebue sa pftrf­­scacft ministerul afacerilor străine primind, bineînţeles, o altă pos­ţiune Preşedintele consiliului a’a încredin­ţat în sfârşit cft din cansa desăvârşite! sele lipse de tact D, Fere­k­de s a fă­cut nesuferit tuturor representanţilor puterilor străine în Botrânia. — Monitorul oficial de aici publici decretul regal prin care Corpurile legiuitoare sunt convocate în sesiune ordinară pentru de 15 Nouem­­brie viitor. — Primim din Iaşi următtaarea te­legramă : Luni 2 Nouembbrie apare în Iaşi Resistenţa, organ redactat de tinerii din Iaşi. El va face o crâncena opo­­siţiune. „ Confraţii noştri de la Lupta au dat o informaţiune greşita invitare la o discuţiune urmata în sinul co­mitetului partidului liberal - conser­vator. Asemene este greşita seriea ca două membri din cele două comitete exe­cutive se vor retrage pentru a faci loc disidenţilor. Nimene nu s a retras şi nimene nu se va retrage din comitet, disidenţii intrând în comitet aşa cum ele sunt construite a4a. — Vagoasele de câletori ce direc­ţiunea generala a căilor ferate române s’ă hotărlt cu mare greutate să cum­pere în străinătate »a început sa so* sescâ și să fie puse în serviciu. Era și vreme. — In consiliul de miniștri ce a a­­vut loc Joi s’a dat D-lor Stătescu și Rada Mihai împuternicire de a pre­găti alegerile viitoare. D. Brătianu se va retrage în timpul alegerilor la Fiorica. — D. HitroTvo, ministrul Rusiei, a avut ieri o lungă întrevedere cu D. Ferech,de, ministrul afacerilor străine. — Ministerial de interne a înfiin­­ţat câte o farmacia rurală la spitalele Vidra, Olteniţa şi Fioreşci. — Primim de la conrespondentul nostru special din Berlin urrafttere* telegramă : Şcirile transmise din San-Beroo sunt rele. Starea sănătăţii moştenitorului inspiră mari îngrijiri. Operaţuunea desrădâcinării părţii gu­turale a lartaxului nu se poate înlă­­tura. Moştenitorul va fi adus imediat un­oapol la Berlin, unde va fi supus la o operaţiune foarte gravă, după o mi­nuţiasă inspecţiune a părţii bolnave Doctorii consultanţi declară că o inspecţiune cu microscopul e necesară dar totuşi el de acum cred că abce­sul e canceros. Mai multe fifre de aoi spun că în nişte caşuri analoge extirpaţiunea pe jumătate a Urioxului a produs un resultat fericit. Spiritul public este foarte impre­sionat. Imperatul și fiul prințului moște­nitor la cunoscință despre periculul ce există. El suportă acesta cu re­semnațiune: — Cetim în Lupta . Nu este definitiv hotărît dacă­­ general Lecca va întra sau nu în mi­nister. Ceea ce e sigur este că, în­dată după deschiderea Corpurilor le­giuitoare, va avea loc o importantă remaniare în minister. — In unele cercuri guvernamen­tale circulă din nou sgomotul răs­pândit încă de acum un an, că gu­vernul ar avea intențiunea de a pre­senta în sesiunea aceasta a Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru crearea funcţiuni! de guvernator al Dobrogiei. In caşul acesta paşa de la Tulcea va fi numit paşă al întregei Dobrogii. — Re­gi­le şi Regina se vor stabili in mod definitiv, la palatul din ca­pitală. Marţi 10 Nouembrie. Se face c& Regele va inspecta ui­­nelti trupe din capitală după întoar­­cerea si a de la Sinaia. — Unul din miniștri, într'o con­vorbire avută septeoaâna aceasta ei un deputat din majoritate, a declarat că convențiunea comercială cu Aus­tria nu va fi supusă actualelor C­a­mere, ci celor ce li se vor alege în viitoarele alegeri generale. — Cat mal mare parte din recolt* viilor principale din țară h tos* cum­părată de mal multe oase din Fran­cia. In comparațiune cu anul trecut, l t anul acesta au resultat prețuri du bone pentru proprietarii de vii. Pe fie-care 4* «0 vede nevoea c­­avem ca sft încheiatm cu Francia - convenţiune comercială, şi cu totei ceste acest guvern amână neconteni încheiarea acestei convenţiuni, câ aşa are ordine de la Berlin. — Aflăm că un deputat din mi­­noritate este decis de a interpela vernul în Cameră asupra sgpu­tului disolvâril Corpurilor legiuite, înainte de timp, și asupra causelor cari ar face pe guvern de a lua o a­semene hot&rîre, care nu este de ni­mic motivată. — După ce a pus în cele d­e ur­mă două zile­­era la cale, președin­tele consiliului a plecat din nou h­ ^terica. Aflăm că dînsul a plecat supărat de neajunsurile ce i se fac de miniş­trii sei, cari nu mai vor să’i asculte de loc. — Suntem în posiţiane de a fi informaţi că D. Moacuna, secretaru! general al ministerului de interne, ar­­ cerut D lui Radu Mihai­i să mute de la Gorj pe D. Ghelmegeanu. ]­ De când acesta este prefect în a­­cest judeţ, partidul D-lui Moscuna Aluneanu a căzut cu totul, câştigând mult teren politic partidul Carabi* tescu. Causa este cft D. Ghelmegeanu nu se amestecă în politica din localitate, ci face pură administraţiune, câci aci nu are nici-un interes. ■M •— Preşedintele consiliului sar o* pune serica la crearea de noul gene­rali. In toate cestiunile nu au 4i pa pre­ședintele consiliului de cât econo- I xiă și iarăși economi*, și afară de acesta ar fi spus D. Brătianu că a- I veni deja prea mulți generali. — In cercurile bine infoniâ&te se 4'ce că guvernul nostru ar fi stăru­ind la Atena de a trimite an alt iu­4ise: „Bine, voi lua informațiuni în privința D-tele, și dac& var fi satis* facatore,." Făcut o strîmbatura si ml 4'sel : iaca o afacere pe apa." Omul se departa și în 4iQ* aceea nu m’a mal întrebat nimic. Când a fost departe, întrebă! pe un baiat care ascultase, mi s’a parut, cu un oare-care interes vorba mea cu omul acela. — Cine este ? il întrebai. — Nul cunosci? este stăpânul — D. Soulac ? — D­iario Soulac fiul. El con* duce afacerile !n lipsa tataia! si a unchiului seu cari caletorec mal mult. Ce ţi-a vorbit ? — M’a întrebat daci asi voi sft câștig bani — Bună afacere ! — Da, înse a sdâogat ca are sa­se informate în privința mea. — Ei bine ? — E bine ? Acesta strică lucrările — Nu vor fi bune informațianile ? — De ! M­ai seii ! — Cum ? —­ Am avut deja, (i explici!, una sau două daraveri cu justiția, în cât, dacă D. Enrio Soulac ar afla... Și aat­fel după un ci»B nici că mă mai gândim la propunerea ce mi se fă­cuse, atât eram de sigur că nu se va alege nimic, când după două 4^F văd pe patronul apropiându-se de mine... Descărcăm tot niște butoaie. Astă dată D. Euric Soulac nu mai avea înfățișarea de la început. Era sombru, agitat. — Are să ste dea afară,— rm 418 o vorbă mai energică, — m’am gândit... A aflat că fusesem condamnat în di­ferite rânduri.. Ei bine! nimic din toate aceste, veți vedea... M’a tras în­­tr’o parte, și ml a 4** *• Enrio Soulac, care pe timpul a­­cestei recitări stătea ca pe niște căr­buni aprinşi, întrerupse brusc pe com­plicele seu. — Dar nu mai ascultaţi pe mise­­rabilul acesta ! strigă el rădicându-se Nu vedeţi că tote câte le spune sunt inventate, închipuite. Şi se svârcolia printre agenţii cari contau să-i liniştescă. — Tuere ! ordonă comisarul... Eşti arestat, arusat.. Ejol sub ord nele mile, și’țl interijio de a mal între­rupe pe acest om. Vel răspunde mai târziu. Apoi întorcânduse spre Tartas: — Urmet­e, prietene, îl 4'8e el. Enrio Soulac nimicit, perdut, re­câ4'o pe scaunul seu. Tartas urmă : — Când am fost departe de orf-cr indiicrt ț une, D, Eurio Soulac îmi dise : ,Ai fost condamnat de două ori ?" Ban ! m’am gând t, bo rupdsP frânghia.BDar nu puteam să tăgăduedtb* Am mărturisit tot, și am rămas trăs­nit cârd am auzit pe patron rftspun- 4eadu’rat[: „Bine, escl omul de ears am trebuință." — Tote aceste aunt falie ! strigă din nou negustorul. Tartas fâcu un gest de despreț su­veran. — False ?... Am închipuit’o dar eu ?... Mi-ași munci dar imaginațiu­­nea să mă acus pe mine însumi ?.. — Nu te acus! singur, di te acus . .. Incerci să arunci asupra mea, oare nu te cunoac, care nu te-am ve- zut nic.'-o-dată, întreaga răspundere a crimei oribile ce ar cornii.. Pentru care scop? II gâceau prea bine... Pen­­ru a acăpa pe D. de Cordouan, riv­­alul BUL, care ți-a dat bani. i­

Next