Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-26 / nr. 3507
mea tribunei Parlamentului, nu s’a sfiit a declara că e mai bine a se acoperi cei culpabili de cât a se compromite onoarea armatei. Imprudentă declarațiune. Oare armata e raspuntfătoare pentru necorectitudinile unora din membrii ei. Tocmai onoarea el cerea să se dea pe tavă și să se pedepsească cei vinovaţi, căci numai aşa se degagea solidaritatea celor cinstiţi de cel abusivî. Numai lovindu-se fără cruţare cel ce ai» traficat se putea da cea mai mare satisfacere armatei. Dar la noi, cum a dis D. Djuvara în Cameră, avem deputaţi, dar nu representanţî ai naţiunii: avem miniştri, dar nu consilieri al tronului. Primul ministru a cerut un lucru, fie cât de nesocotit. Poţi s au închinat cu smerenie. Altă ţară, alte obiceiuri ! Orom ieşi locala. — Galaţii e informat că pentru şedinţa de azi a Camerei guvernul a pus la ordinea de lec proiectul liniei ferate Galaţi-Bârlad, proiect ce va fi susţinut de minister, o dovedă mai mult că guvernul se ocupă de oraşul nostru. O fi, dar trebue să vedem cu ochii, căci Camera n a terminat nici discuţiunea generală a răspunsului la mesagiu, şi se vorbeşte cu multă probabilitate că Camera va fi disolvată chiar la finele luneî, şi începerea grabnică în Senat a discuţiunii răspunsului la mesagiu, deşi se hotărîse altmintrele, dă multă probabilitate pentru disolvare. — Se pare că D. ministru al instrucţiunii ar fi revenit şi s ar fi hotărît a primi pentru localul liceului local D-nel Alexandri, din strada Mavromol, căci a dispus a se face sondagie acelui loc. — Consiliul comunal a numit o comisiune de 3 membri, cari împre-' ună cu P. S. S episcopul sau dele- gatul seu sa alega un loc din cele ce posedă comuna pentru construi- rea localului episcopiei. Vu CEA üQTJaLUIUJUUl — Amintim că mâne seara, Joi, are loc unica representaţiune ce va da în oraşul nostru marele artist frances Coquelin aîné. — Cetim în Voinţa Naţională . M. S. Regele a bine voit a acorda ieri o audienţă D Iul Perice, prefectul judeţului Covurluiu. M. S. a ascultat cu multă bună-voinţă şi deosebită solicitudine expunerea D-lui prefect asupra situaţiunii economice a judeţului şi oraşului. M. S. s-a interesat de cele mai mici detalii privitoare la starea portului Galaţi. M. S. a binevoit a şi exprima părerea că calea ferată Galaţi-Bârlad este de o mare utilitate economică pentru judeţ şi în special pentru oraşul Galaţi. Qaoæ-lca, lntærlôrai — Cetim Epoca : Disolvarea Corpurilor legiuitoare înainte de expirarea mandatului lor este acum nu numai cu desăvârşire siguri, dar chiar prevăntută pentru o dată mai apropiată de cât aceea de 15 Decembrie. Cele petrecute în Cameră, în puţinele 4^6 de când Par-t Ismentul este deschis, »u făcut pe guvern să se gândescft a scăpa un moment mal curând de amărăciunile cu cari oposiţiunea se arată hotftrîtă a ’1 hrăni 41,n*c- Persone, în poshţiune prin relaţiunile lor cu guvernul de a fi bine informate, ne asigură ei, după votarea adreselor către Rege şi după primirea de ambele Adunări a legii pentru fixrea pontigntului anului viitor, ministerul nu va mai cere Causerel de cât aproberea creditelor suplemenre şi extraordinare, deschise în intervalul dintre ultima sesiune şi cea actuală, şi deschiderea câtor-va credite noue. D solvarea va urma iodat& după do- bândirea acestor voturi. Despre bud- gete nu va fi nici-o vorbă. Trebue dar se ne aşteptăm permit electorală sftdare mult mai enrâ d de cât sa credea, câți guvernul vs căuta ocupării să întrurje^c nouele Corpuri legiuitoare cu destul timp Înainte de expirarea anului financiar, pentru ca budgetele sâ poat*.fi votate la deschiderea txercițiulii viitor. — In culoarele Senatului se vorbia feri ca da un fapt positiv de deraisiunea D Iul ministru al justiţiei. D Stătescu ar fi spus mai multor amical si că este hotărît a se retrage din minister şi că cu nici un preţ nu va reveni asupra hotărârii sale. Tot la Senat un colectivist de frânte spunea cu figuratţi că se încep cine crede că altul decât D Ridu Mihai va fi ministru de interne în timpul perioadei electorale „la vederea renoniței Corpurilor legiuitoare, acea partidonul guvernului, Ridi Mihal a fost adus la ministerul de interne și de la acest minister nu va fi depărtat nici cu o 41 măcar înainte de sfârșitul alegerilor.* — Berliner Tagblatt aduce 4^e^e aceste o informaţiune asupra negociărilor urmate între cabinetele Triple! alianţe cu cabinetul din Londra spre a lipi şi pe Anglia la alianţa austroitalo-germană, cu care prilej, însemnând soirite purtate de diferite 4iare asupra intenţiunei mai multor alte puteri d’a se apropia de puterile centrale, ziarul berlines adaogă: „Intru cât priveşte România, mai mult de două ani de când s’a alipit de tripla alianţă într o legătură bine statornicită, ale cărei întocmiri, după cum s’a încredinţat de curftud intr un chip oficios la Berlin, nici că mal *d trebuință de a fi reîncuite. — Ieri I* 5 ore D. I. C. Brătianu, iezind de 1* Senat, s’a dus la Regele, cu care a stat mal mult timp. — Contrar hotărîri sele d’intft», D. T. Mijorescu nu va vorbi în discuțiune adresei. D-sea fși reservă însa a lua cuvintul la cea mai apropiată o pasiuna şi a pronunţa un mare discurs, în care va combate guvernul — D. Kogilniceanu, care a obţinut un cocged a de trei«4-c'’4,l», * plecat la Colonia, pentru a vinde ec lecţiunile D-sele artistice. — Se zice că interpelaţiunea deputatului de Vlaşca va fi urmată d depunerea unei proposţiuni de legdin iniţiativa parlamentară, prin cari faîe restricţiunile posibile vor fi puşi la circulaţionea publicaţiunilor periodice , între altele vitaera» 4’*.ro‘Or pe strade şi prin ori ce alte locur publicejva fi cu desăvârşire inter4is&] Aceste le şoim dintr’un isvor cu desăvârşire sigur. J — Un consiliu de miniştri s’a ţinut ieri diminăţ* sub preşedînţ* D-lu Ion Brătianu. Judecând după sgomotul ce se făcea în sala şedinţei şi I care se au4e» peste trei odăi, discuţiunea trebue să fi fost foarte viuă. — Cetim în Lupta . Aflăm din isvor sigur că colectiviștii, cari dorica ca disolvare* Ct-i mereu să se facă cât mal curând, acum se opun unei disolvări grabnice, fiindu-le tem* a se presents înaintea alegătorilor în mijlocul marilor spaui4 daruri provocate de hoțiile colectiviste. — Aflăm că consilier la Curtea de cosițiune nu se va numi așa cuvând Cu toate că cel agreat de D. Stătescu este D. Ciru Economu, actual procuror la acest* Curte, dar se cred* că guvernul va numi tu acest* funcționa o persoan* în afară din magistratură. — D. Forticide, ministru de tx-î terne, a comunicat delegaților români că îa curând sa vor relua negociările^ cu Austria pentru încheiarea conveni ț uaii comerciale. — In cercurile militare se vorbește că D. general Anghelescu vili fi silit ca de 1* 1 Aprilie să cer* 1 punerea sea iu retragere. — Este mal mult ca probabil că , în septemâaa aceast* să aibă loc la capitală o întrunire a oposițiuil în urma celor petrecute la ministerul dj 1 După o jumătate erA intra în otelul Lumî-Noue, ținut de D-u* Dau DOUX. Aceastâ femee necunoscut* er* într’adevăr Mistende, D-s0ra Juliet* Them» yj Nn veduse, de preocupată ce er* de copilă, pe un om înalt, un fel de cerşetor, care de două ore observa toate mişcările ei și care o urmase și se oprise fo faţa otelului Lumii- Noue. VI Juliet* ocupa, în rândul întfi al otelului, o cameră destul de mare și o alta mai mici, pe care o transformase într’un cabinet de toaletă. In ace»t odăiță intră când se Intorsi de la preumblare din parcul Monceau, fără a te opri în biuroul otelului, eu lat* (biemarea Duel Dau00» X, care vă4^ d'o trece id, speras potA sta de vorbă o 0ră 0 ii două Juliba avea trebuieți di » fi singurii p otru a se gândi la cele ce făcuse în acea după a unei așa de plină de emoția eii pentru ea. In camera el g's’ o servitoare, un fel de doică care căuta de fetița Ma terioasei. — Poți să te retragi, Doamnă Vasseur, ii zise ea. Te vei întoarce după nesft. Copila a fost cuminte? — Da, Doamna. Ați jfăcut o preumblare bună ? — Da, fume bună... Femeea zimbi. Juliet* se puse lângă leagăn, în care fetița se juca linișcit. Camera, foarte bine ținută, era mobilată modeat: un pat, o nes*, un scaun lung, două foteluri și două scaune de lemn. Scaunele erau acoperite cu catifea roșie, vechii, prinsă de Ierna cu arșec cuie cu cap rotund aurit. Tapetările da la pai, de la ft retire și da la uja,erau de creton prost, și pe cari se vedea un desanen albastru roprts,utâad de sute de or un cavaler albastru siuâod din corn într’o pădure albastră, unde sbarau paseri albastre, pe c&nd Ia depărtare trecea un cerb tot albastru. Tapetul care acoperi* tot parchetul era asemeneaDostru. Desemnat stil represent* pe fiecare suprafiță de un metru un câne mare do vmnitoare, culcat, direct între rebele rețe o pisică mică care dormi*. Pe sobă se afla un pendu de brond aurit, cu o mică statuetă reprezentând »Cele Trei Grații., Nimic mal urît de căt aceast* mobilară, asemene acelor oteluri mobilate de a cuce* mâni. Și totuși Juliet», în act st decor j I banal și arît, era frumoaji... mal frud maasa îacă ca altădată. Era futr’adevăr o admirabilă eres- j tură. In toaleta el forte simplă, bine croită, avea o înfăţişare într’adever distinsă. De îndată ce întră în aceea ca- meră, decorul nu se mal vede», dispărea. Un artist, care la acea cameră ar fi simţit fiori prin tot corpul pri'j vind la acele colori strigătdre şi false, n’ar fi mal văzut de cât pe jima feme«*, radiast apariţiune ! Juliet* se schimbase, mult frica- I mente, mult mal complect poate şi mo- I raliceşte. Se mira îasftşi câte-o-dat* cam era , necontenit preocupată de uişce găndu»I cari altă dată ar fi revoltat na^il iur.t el dulce, reduigentă și bună,