Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)
1887-12-08 / nr. 3517
ASUL XV. Nr. 3.51 T. IBON&KINT peanni Rominui Pi u u . . . io UI • 6 Iuni . . . io « VeNIT pag. IV premiul cient abonaţilor pentru striinante Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţi la Administraţiunea Siarutti, lQ district* la biuo on le postale. Redacţiunea : 15 str. Mare 10 BANI K1EMPLABUL. MARȚI 8 DECEMBRIe iar linia pctii Fk«n* TV : 40 hfctf Hi: So . 1 N FIR T [t'Nl _ »RECI.AME PT**“LIN : So bani L* C1iu : 2 lei ve»\Me »; iac cu rabat - bcrisor.(eiTAÛC,w se reinsi. Aft\co. lele nepuoivu nu inapoesc. IN TOATE PILELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 15, str. Mag. Xel© gras,330.© f Serviciul part. al » Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 17 Decembrie.— In şedința de »ct * C.aierel D. Neneseu își da demisiunea din comisane« de anchetă pentru actele generalului Al. Anghelescu, și în locuirea se alege D. Al Marghiloman. Se voteazâ mal multe pensiuni și indigenate. Senatul a votat creditul de trei milioaae spre a se veni în sjutorul țerănilor. I SOFIA, 18 Decembrie.—Toate scrile rftspândite in privința unei remeniftri ministeriale sunt fără temeiu. ^BUDAPESTA, 18 Decembrie.—A efrontat scirea că o insurecţiune ar fi isbucnit la Sofia. I.BERLIN, ÎS Decembrie,— Gazeta Coloniei pretinde a şei ca oraşul Sofia a fost în parte incendiat. SOFIA, 18 Decembrie, — Depeşi numerere venind din Europa cer txplicaţiuiî asupra unor pretinse turbucărî ce ar fi isbucnit la Sofia şi ^îfi provincia. Se vede în aceste avonuri reu-voitoare mâna acelora cari urmăresc Bulgaria și mal cu seama a acelora cari voesc sa facă să c*ea împrumutul proiectat de guvernul bulgar. PARIS, 18 Decembrie. — Seeia naa Camenilor s’a închis îen. PARIS, 18 Decembrie.— Se crede în cercările politice, cu prinţul de Bismarck e acela care a aţîţat presa germana în campania ce acesta a întreprins în privinţa concentrărilor de la graniţa Galiţiei, pentru a obliga pe Austria sa activeze înarmările sale. BERLIN, 18 Decembrie.—împăratul a primit diminaţa pe prinţul Wilhelm, pe mareşalul de Moltke, pe locotenenţii-generali cotatele de Waldersee, d’Alberdull şi pe ministrul de rasboia, D. Bronsart de Schellendorff. SAN REMO, 18 Decembrie. — Buletinul oficial spune că o mica excrescenţă se arată pe partea stângă a laringelui, situata puţin mai sus decât aceea ce apăruse pe la sfârşitul lui Octombrie. Aceasta din urmă, în parte cicatrisată, a devenit mai mică. Starea de sănătate a prințului continuă a fi foarte bună. BERLIN, 18 Decembrie.— Reichstagul, în a treia cetire a proiectului de lege privitor la importațiunea cerealelor, a acceptat o sporire de patru mărci asupra presiilor. Reichstagul s a amânat pină la 17 Jsfjiuarie. AGENŢIA LIBERA SAM REMO, 18 Decembrie.— Sairea principelui moștenitor al Germanie! inspiră vine îngrijiri. Doctorul Braunmann se teme de o congestione. NIZZA, 18 Decembrie.— Autoritatea militară asigură că nici un document privitor la fortificaţiunile de la Antibes n’a fost vuat de sergentul Châtelain. PARIS, 18 Decembrie.— „Agenţia Liberă“ publică noue detalieri asupra depeşilor falsificate. Pe când principele de Bismark dădea ambasadorului Germaniei la St-Petersburg instrucţiunii oficiale pentru a spune că Germania se va dezinterea în gestiunea bulgară, o notă oficială confidenţială era remisă principelui de Coburg, în care i se promitea sprijinul Germaniei Ţarul a arătat acesta cotă principelui de Bismark cu opasiunea ca legoriei eele la Berlin. Sejace că alte documente vor fi publicate, cari vor proba că Germania promisese sprijinul său principelui de Coburg. PESTA, 18 Decembrie.— Cu toate comentariile mai puțin alarmante ale Jurnalului din Petersburg, Austro-Ungaria va continua a lua măsuri pregâtitore. BERLIN, 18 Decembrie. — Toate partidele se unesc a recundsce că pacea este amenințată. ST.PETERSBURG, 18 Decembrie. — Le Journal de St.Petersbourg face că Rusia nu este raspundătoare de situațiunea militară; ea trebue să veghieze la siguranţa hotarleor sale, dar nu ameninţă pe nimene. Pacea este asigurată mulţumită bunelor relaţiuni ce există între ea şi puterile vecine PARIS, 18 Decembrie. —piarele discută cu vioiciune articolul sjitarului Invalidul Rue şi fac să reiesă pregătirile militare ruse pe hotarele Germaniei şi Austriei. Ele apropie aceste pregătiri de votul Reichstagului asupra legii pentru landsturm. SAN REMO, 18 Decembrie.—Doctorul Matkeszie a constatat noue cresceri în gâtul principelui moştenitor. ZARA, 18 Decembrie. — Croaţ îi Italianul au votat în Dietă contra învată a satului limbei ruse ce era propus de cinci deputaţi sârbi. BRUXELA, 18 Decembrie.— Darul Le Nord z zice că articolul din Invalidul Rus darîmă legenda pregătirilor răsboinice ale Rusiei. Este o greşalâ d’a presupune că Rusia sa va lăsa a fi întrebată la fiecare moment asupra măsurilor militare ce crede că trebue să ia. Rusia revendică sus și tare dreptul de a face ce crede trebuincios pentru ca la cas invisiunea teritoriului ei să devie un dezastru pentru agresori. Le Nord adaogă că nu există nici- un antagonism între Rusia și Austria, afară de Gestiunea bulgară. Diarul exprimă speranţa câ Viena îşi va modifica politica în sensul unei împăcări, precum a modificat deja ultimele disposiţiuni ale administraţiunii militare. PESTA, 18 Decembrie»— D. Tisz* « plecat )« Tiena ca să confereze cu coastele Kalnoky , mâne se va ţinea un nou consiliu. SAN REMO, 18 Decembrie. — Sa făcut principelui imperial o cicatrisare a lamixului. Simptomele sunt favorabile. BERLIN, 18 Decembrie,fiarele cer lămuriri diplomatice în privinţa unei situaţiuni devenită intolerabilă. A se vedea~ultime gefti telegraftee pag. III. GALA//, 7 Deceembrie 1887. D. ministru al justiției, în ședința de Vineri a Camerei, raspundând la !TKK3S!K3HSiKÎ* \ Fonda .VOCII COVURLUIULUI“ PARTEA I. XIV (Urmare). 24 — Este într’adevăr îndoielnic ! 4’8e grav D. Liberac. — Dar este deghisat, urmă văduva după ce se gândi un moment.. A ! iată D-na Vasseur, servitoarea Misteriosel, care vine să întrebe dece n’are trebuință de ceva. Intr’adever bitrína care servis pe Jalieta trecu pe lângă binron. Știută respectuos pe proprietar»»telului Lumii-Noue, cart’l intersesa datarea într’un mod foarte demn și în același timp bine-voitor. D na Damonx rămase un moment gânditoare, pe când înamoratul său își aprindea o țigară. De o dată tresări. Ancras închizându-se ușa camerei Julietei. — Ascultă... zise aa D-tu! Libera... se petrece ceva ! Julieta trecu de o dată prin sală. Ieși fără să se uite măcar la biurou. — Se duce !.. este văduva interesată la culme. Se duce !.. se duce acra... O! de sigur este ceva. își aprinse o țigară. Se senti. .— Este momentul ! 4*pe ea* Servitoarea este singură în cameră cu fetița... Servitoarea este bine cu noi.. Are trebuință de noi ! Nu va spune dar nimic. Să mergem au» să căutăm .. Aide Cu toate că protestase cu energii în contra planului văduvei ., fu gata so urmeze. — Va fi ceva interesant! z’se el. Văduva chiemă pe servitoarea ei. — Ia seama la birrou, îi 4^se ea majestuoasa... Ne ducem să dăm bund seara la D-s era Julieta! Și întorcându-se spre D. Liberac : — Vino !... îl 4i*e o* veselă. Vino ! 3&V me înșel, si vom descoperi un mister. Se urcară. XV D-na Daanoux pusese un serviciu la D-sera Juliets pe D na Vasseur. Și servitoarea păstra recunoscința proprietarei otelului Lumii Noue, câd locui era bun. Misteresa plăti* bine cel mal mic serviciu ce ise făcea, cu o dăruielă care revoltase în diferite rânduri pe D-na Daunoux. Văduva era din fire fórt© sgârcitâ, după spusa servitorilor. Una dintre servitore spunea oricui că muri* de fume, D-na Daunoux aflase întrogil că Jalieta pusese pe o femee să i curețe camera și’i dăduse d.el fraud numit pentru o oră de lucru. Atunci se indignase. — Se vede cât colo că banii n o costă ssump ! 4^ese cu despreț. Ca rasipitoare ! El ! și să mal găsescl 6meni cirl să ţi faca un serviciu cum se cade. Servitorea Misterios era o femei simplă, o nenorocită din popor care cauncisa din copilărie. Muncise toata vieța ca un dobitoc. Se mǎritise la 17 anî. Lucrurile merseseră bine ca la un an, Tra.d.*ucere d.e -A.. C.