Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)

1888-01-28 / nr. 3556

o ......... m­a­i mult altmintrele, se va putea deda cu temparamentul nouei Camere. Un fapt vise care ne bucură pe noi liberali, de­și din oposițiune, este că oposițiunea din Cameră este com­pusă în mare parte din liberali. Peste 40 din membrii ei sunt liberali disi­denți. Aceasta ne probeaza că țera, de­și nemulțumită de guvern, a rămas tot liberală. Aceasta va face, sperăm, pe guvern să se gândească că nu ambițiuni per­sonale nesatisfăcute și pofte neînde­plinite au făcut pe mulți liberali să se despartă de guvern, lucruri ce cu despreț le aruncau în față foile ofî­­cioase. Mai toți disidenții liberali din fosta Cameră au fost realeși, ceea ce probeaza că Jéra a aprobat atitudinea lor. Mai mult încă, numărul lor a fost considerabil sporit, ceea ce e lucru și mai semnificativ. "J­ éra a dat a înțelege D-lui Ioan Brătianu că a rămas tot liberală, dar că e nemulțumită de modul cum e cârmuită. Nu ne aparţine noue a in­dica primului ministru ce trebue să facă spre a aduce remediu. D-sea, dacă va vrea, va putea găsi leacul.­­ Dar în prima liniă l’am sfătui a nu mai da mână liberă şi omnipo­tentă unora din favoriţi, cari, spre a’şî satisface, fie ambiţiunile, fie pof­­tele lor, au spârcuit şi vor mai spâr- * cui încă partidul liberal în multe lo­calităţi. Dacă se va uita ce au deve­nit Galaţii, Brăila, Craiova, Ploeşoiî, Bârladul, etc., centruri puternice a liberalismului, calea I va fi indicată de la sine ce trebue să facă. Câci, I dacă tot calea din trecut se va urma,I­­era, încă liberală, se va arunca în brațele ori cui îi va promite scăparea. — Serata vaneţiană dată de comni­tetul ciobului da patriorl a eg«U* ia succes pe cea primă. Pentru V aerl clubul de pttiporl anunţ* ultun› «ea ser*tă veneţiană cu carnaval pe­­h­âţă Toţi patioorii vor fi costum», şi la«biât , şi la fine serata se va ter­mina ea cu'drilul monstru, şi dafila­rea măsoilor. M­isica militară, topuil de artificie şi lumiul beogale. — D Doctor Faldmann a plec*» lentru 4 —5 săptămâni la Wien», sprt a se perfecţiona In unele ramuri ale artei medicale. fonica localâL — Iată mişcarea populaţiunii ora­şului pestru de la 17 până la 24 ia­­nuarie : născuţi : 19 băiaţi legitim I v 1 nelegitim, 15 fete legitima şi 1 ne­­legitită, total 36 (din cari 8 israeliţi) ; a­tent şi 1 băiat nes­cut mort ; căsă­torit; 3­ morţi; 36 (din cari­­ isra-d­elit. I---------------------------------------l'.TEST VOCEA COVURLInULUI — Cetim în Lupta : Colectivişti! ce! mai înfocaţi se lauda a gura mare că guvernul nu va lu­­ra mult timp cu Camera cea nouă, pe care o va diaolva în scurt timp — Aflăm că Regele a invitat pe D. Radu M .*I, ministru de interne, de a face o anchetă la privinţa plân­gerilor pentru ingerenţele adminis­traţiunilor cari­­­e’*I arătat din di­­enti judeţe« — Ni se comunică de cătră o per­­uoau îa strîase legături cu guver­nul că primulministru este tare ne­mulţumit de resulUtul alegerilor ge­nerale din ţară. D nsul n’«r fi cretţut că sub D R«du M hal să p6tă reuşi ua aşa mart numor de oposanţi şi încă din ce!­ouai înfocaţi, — Cetim în Epoca . Putem da ca absolut siguri urmi­­»oare* s­pre. D. R* du Mihal, vorbind cu D. Muscuna despre resulUtul ale gărilor din ţară, a «J’S în cursul con­vorbirii : „Am pfeţito Ţara începe a arăt» sentimente de independența". — Un colectivist de fronte ne » asigurat că înainte de dis'h ders» Corpurilor legiuitoare D-mi Sütesen și R*du M hrl vor părăsi ministeriu). — Credem a sce fi pedicele pus* de administrațiune la ttlegerea D-lui Al*x»ndru L'hova^y *a impres’oo»’ ’erte d­e greabil pe R gl**, mal al-f» viind îi urm« îd­r^v-d-rl -6 M. S * avut cu d stingul bărbat de St*l M. S. n’a ascuns sentimentul 8eu n »de*ta privință față cu mal multe persoane. — Opcioasa P­ol­it­is­che Correspon­­dem din Vient primesee din Baco­­ieşci asupra călătoriei D-lui Sturdz in străinătate următorul comunicat d­e« ministerul nostru de externe. Cercurile guvernamentale manifestă mulţumirea asupra impresiunii ce a dobândit ministrul Stursa în petrec­ierea sea în Germania şi Austria mm şi din împărtăşirea conferenţe­lor ce a avut cu persoaae dirigent a­supra politice­ austro-germane, întru­cât s’a constatat şi cu acest prilej co­nvoc’t asupra intereselor şi a înţe­legerii ce a­ provocat şi ajutat ali­pirea Românie! de amtndouă marile puteri centrale s’a întărit. Pe timpul petrecerii D-rul Sturz la Viena s’a atins și Gestiunea rela­­tiuo­lor politic­o-cocnerciale între Aus­­tro-Ungaria și România, recunostea­­du-89 nevoea d a se încheia cât de curând convențiunea comercială. — Cu data de 31 ianuarie se te- Dgrafiezâ din Vicoa ^.istulul limes : D Dimitrie Smrdza, omul de S *1 român, s’a întors la Bucureşci fără » fi isbutit în misiunea cu care fusese osărcinat la Viena şi la Berlin ş* care avea de scop d’a dobândi g*­ranţia Germanie! şi Austriei pentru neutralitatea teritoriului României Dacă cele două State ar fi acorda garanţia cerucS, un casus belli ar fi fost creat în momentul când Ruşia ar fi încercat să facă a trece trupe pe teritoriul român. Nu exsfcă nici­ un cuvînt pentru ca cabinetul din Viena să ia un angageament aşa de serios, şi acesta s a spus Regelui Ca­rol însuşi când a fost la Viena acum un au. Dacă Rusia ar da și dina* garanția el, a r fi cu totul ale ce­v* și diplomaticele vorbind, pâvâț* de dat guvernului ron­ân este că el să - 1 ......... ' -1-1*- ' ■■■ V.SIUILaXJJMlH* I rege pe Rusia d’a lua parte la o ga ranția colectivă pe care ar da-1*, 4 «’«r putea, toate puterile cele mari..) «-esta nu este ds cât o glumă, ti d-*vărata pocită dată Rimâniei­­ a se pregăti să sl apere siof­­­eritorial îa cas de agresiune. I­n România ar refusa să semneze o i­n vențiune ca acea de la 1377, caii termis trecerea trupelor rusesel o li sud, și dacă ar putea să pună tmpul de bit&ică o putere aufidii I pentru a înfăţişă o resistenţâ ri l negreşit că ar găsi aliaţi şi spr 1 Dar despre timpul «i despre oca c nea cuviincidsă d’a îotra îa lupţi c Rusia, Austro-Ungaria trebue sfl fi liberă d’a judeca ea singură, şi 1 ar mal li aet­ fel daca sar sogagt da garanţii. Apoi fXierienţă du d*şie că atunci când State e sele I ii saut pre« bine protegeate de tritt Li ele sunt aplicate a’și negligea aș li mintele militărescl. România Ire­­a sa dovedesc* că prețuesce iudej­­ deoța sei pregătindu se­­ se­­­i jeu ru dÎQSi, — Cetim în Națiunea : O anchetă s a ordonat a se fac li Craiova cu privire U ssindalurile­­ tâmplate în acest oraş şi cari au ia provocate de bătăuş I atdministrsţiu \\ — D. Stătescu, ministru de jc ;i ţ i, va opta pentru colegiul I die ^ deţul Gorj, declarândc-se ast-fel t­oaute cele-l’alte două coleg;urî u 1 « mal lost nies, adecă Ilfov şi T» n ciu — Se vorbeşte cu oare­care sirija­renţă prin cercurile colectiviste că n­ac insistenţe pe lângă principele D­a Ghica de a lua preşed­iţi consolă­­tul, facend în minister remaniarea­­ care o va crede dînsul necesară. — Principele Dimitrie Ghica­­ is primit ieri în audienţa de cătră Regele, cu care m întreținut mult timp. — Iatre primele înerăți de 1 r vor avea să se ocupe secțiunile 1 1 aere! vi fi și legea cea nouă tsuj 1 1 U bal li bancherul A... Metelli n a­­vei poftă ; dar pentru că cotatele în­­sista, cedă spre i’l face plăcere, și ordonă servitorelor sale să’l facă to­ilets. — Zeu, Lugi, ÎI ițise t» îmbrârân­­du-se, nu te mai înțeleg. Ejoi capri­cios! A­l’altă-ieri doriam să merg la balul pricesei V... și ma’i imptdecât, •itàÿ... — A! aram răcit atunci... Fusese încă puțin... Ce voeșci să pui roihi* ateatâ, milady ? Ol Ligligtsi muu toaleta D-ielo ! — Rochia aieaea mi-a sosit din Frăntia, amicul mtO. — Dar o rochia de catifea violeta! Eile prea severs. — M»t a«ieapta : are noduri si coi' lade de »rguu Ioane iiuiLose. — A! m­it’idc\6r! lata o toaleta ioane bogul si 000­ 1*. Qrî-ie s'ar ce, Metall«, tot D-tar porți rochiile cele ms! elegante, și nu este nici-o femee da două-4,cî c«ra să s* pe ălăcd* captan­ă»și de frumosA... — Vil! (J'se M telli, ui mal am ușuriața de altă dată... — Ejci prea sinceră și prea bună, scumpa mea Udy 4 88 co­ntele mai încet. Să nu mai 410b aa4l ales de față cu servitoarele ; sunt misce Iri bute cari o publică îa tot orașul. — Am un delator care va vorbi mal tare ca ele , indiferenți D- ele. — A! iar imputări! Decine ! Câ de perseverentă este o femee în r«as- buuarea el ! — Rasbuuare ! tü iá mă risbuu ! 4 se Mrtella. — Nu, am întrebuințat un cuvînt cecovnmioc, siump* miUcy; eso« buna și gbnerda», am pus’o ore vrt­­oda»â la ludooeli. Dar it pu otion certăm, te rog! N iți luau infăț sare «bătută și osteaită. Coafura D-iele­­ prea simpla, nu crt4l ? — T-a r plăcea așa și cu un dia­mant in păr? — M se pare că acum buclele se Usa în jos, ca la reginele evului ma­­diu, ast-fel ți-ar ședea și mai bine. — Da, d«; obr­ jii mei nu mai sunt așa de rotun4', și buclele o vor *8cunde. F sucise*, faiLl bucle. — Mjiela, 4 ae coauteie după ce tu co «tata, pentru ce nu te dai cu ros ! — V*1 î a venit d«j» timpul sa pun si tu ? Mc Ui&ndr.am ca n’o vo (ace mc -o-ilaia. — Este o nebuniă, seampa mea j no p n are tate j-melle, cele mai june chiar?.. Erei galbeni ș... nu se duce cine­va U bal oamsl psntru amsotul 1)1 — M irg aumsl pentru D-tea asii ,î ți-o jar. — A! milady, e rândul raou s!ț son o că a * fost tot-d »-una ast­i Altădită erai mândră de triumful* D-teie. — Eram mândră din causa D t* le Lu­gi; «stai când nu o mal apc te văi că suferi, ași voi sa mă asau d Ași voi sa sting soarele și să trai cu D-teft în iutunerec. — A! fsei poetică, milady, văzut pe mes* pe By­oa, degihie trujucu* p»giQ­i a taiunereculu , mă mai mir că ai idei sombre, nim­ ! rosul te prinde de minu Uita-te in oglinda, eşoi superbă Fr­otsco, adu mănasele şi eventaliul lady. Iais’ţi buchetul, Metella, T adus tu, este au drept ce na vo­ia’l perd. Hetella loA buchstul, se aju­ng

Next