Vocea Covurluiului, martie 1888 (Anul 16, nr. 3582-3607)
1888-03-01 / nr. 3582
In caşul de a se forma un minister pur al majorităţii, desigur ca singura sea grijă va de a putea să obţină budgetul, şi în cas de reuşită, se va grăbi a închide Parlamentul până la toamná, dacă evenimentele exteriore il vor permite. Alegerile senatoriale de la tóamná vor da ultimul cuvînt asupra situaţiunii. Dacă oposiţiunea, cum se speră, va reuşi să iesă victorios în alegeri, ea va lua întreaga situaţiune. Aşa cel puţin vedem noi lucrurile, dacă un cabinet al majorităţii va putea merge pănă atunci. Se poate, însă ca evenimente din afară sauîmprejurărî din lăuntru să insterne ori ce calcule, să mergă mai înainte de orice prevederi. Destul că pentru acum ori ce putinţă de transiţiune pare înlăturată, şi situaţiunea este pusă astfel : sau de a continua un minister pur al majorităţii, sau de a fi chiemată minoritatea la cârmă. Mâne poate crisa va fi terminata și ;era va fi pusă în situațiunea limpede de a șei pe ce cale are să între. VUUAA OOVuALuiuLuf a* Or en. Ica locală. — După o serie ce primim din București, ni se spune cft M S. Regele «r fi rechiemat pe D. I. C Brati»va se reconstitue cabinetul. Ne vine grea e crede, da r vom vede*. — Ia şedinţa de S&mb&tft a Oc* merel m procedat 1» trtgeree 1» sorț a secţiunilor. S’*n alee secretari D~ni» C. Stoicescu, C. D.aescu, I. Neniţesco, Zimfirescu, SacheUrie, Dobrovici, Vs siliu şi Ciligari, Qestori supt aleii D-nii Moroianu, V.draşcu, Politimo» şi Ispurtscu. D. ministru al justiţiei anunţă, ci M. Sea Regele a gnorat pe D. O Pana şi cft s’a dat ordin pentru liberarea sea din tmhieare. Senatul a lucrat In secţiuni. — întrunirea de ieri a eposiţ na î ţinutft In Bucureşel » fost tot atât de imposant» ca şi cea de Dominces Ir« cuta, şi s’a ţinut fu aceeaşi linişce. Att vorbit D-nil G. Pano, D. Boererou, N. Jonescu, Al. Djuvara şi N Blaremberg. — Camera nostrft de comercitt s!* întrunit in 4*°* da 26 curent şi a numit o comisiune spre a studia o* n da avisul asupra circulam D-lu ministru al com- tetului în cestiune* convepţiunil comerciale cu Austro- Lugaria. Comisiunea şi-a început de lucrarea. Ea se compune de D-u»i I. C. NicoLscu, P. AUxindrescu, C. Caranfil, N. Madgearu, G. Panu, H Neniţescu şi C. Teodorovici. La biuroul camerei de comerciat se primesc ori-ce lămuriri şi memorie in acesta distmne. — Sâmbătă acra consiliul comunal a ţinut şedinţă, în care a disbătut contestaţiunea comercianţilor asupra axei pusă pe coloniale. Contestaţiunea a fost respinsă de majoritate, totuşi s’a numit o comisiune care să studiesa cestiunea întrepositării mărfurilor, spre a nu fi pase la taxă de cât colonialele pe În adevăr s’ar consuma în localitate. — Aflăm ca mulţumire că D . G. Meitani, senator şi întruul publicist ce a comentat Constituţiuner nostrft, a fost decorat de guvernat belgian cu ordinul Leopold îa gradul de comandor. Propunerea a fost făcută de ministrul instruaţiunii, D. Tonissen, ilustrul comentator al Constituţiunii belgiane». Ne bucură aceua atenţiune ce marele publicist belgian a ficut’o în persoana unui publicist român. — Desghitţul a început ca putere şi e temtre că vom avea inundaţiuni îa mai multe puncte ale ţerei. Dejchiar circulţiunea drumurilor de fer a început să se resimţi. Pe dealul de la Cidlica, lângă oraşul nostru, apele se scoborft cu aşa furie, îa cât ati format adeverate cascade, tu rupi terasamentul de la calea ferată, şi astăzji trenurile nu mal pot latra la Galaţi de cât prin transbordară, p'ecat încă, dar sa aşt£ptă de Îs ori la alta sft plece. — Ast«41 s* oficiat un serviciu funebru la biseric* protestantă î memoria decedatului iuiperat »1 G-rmaniei. Au asistat representanţii puterilor străine şi actorittţile ne3atre. — Iq semn di dolitt pentru încetarea din viaţa a M. S . aparaturui Germanie*, unchiul ăl S Rgulai, serata cu d*oţ de Marcuri 2 Mrt * a clubului ofiţerilor regimentului deliniă nu va mai avea loc. Cronica, lxreerlóxái La Cameră D. Fle va fi infronit pe membrii minoriăţii şi lea arfttat propunerile făcute de prinţul Dim. Ghicat Toţi membrii preseDt! »a fost de p&rere e& fstă disolnţianea C«merean se po e măcar întră nu vorbi. — In urma imposibilităţii d’a se forma de catrft prinţul Dim. Ghica un minister cu elemente oposiţioniste, a venit iaraşi pe tanet combinaţiunea cnmnisieri»la Dim. Ghioc-Leoa. Nimic fose nu e pănă acum hoftfît îa aiesta privilţft,i — Cetim îa Lupta: Douo-4d0i de deputaţi sieşi in judeţele din Moldova os guvernamentali att declarat oA trec cu oposiţiunea, de oare-ce nu sa ales ca secretar D. loan Cogalniceanu, pe esre el l’att propus şi susţinut. Colectiviştii sunt consternaţi şi s’at retras din Camer& pentru a împăca pe noul disidenţa. — Cu privire U reînceperea negocărilor cu Austria pentru încheierea conventual! comerciala, suntem In positiune de a afirma cele lim&tare, cati ni se comunici de efttrft o peroonft bine informaţi. In timpul voiagiului ministrului Stata», acesta a convenit la Viena asupra baselor pe cari se vor reîncepe aceste negociări , întornindu-se D. Stars« în Bucuresci^şi comunicAndu-le consiliului de minştri, primul ministru, ajutat de D. Aurelian, cocchi86 oft aceste base sunt cât se potel de defavorabile. In urmă interveni o lungă conrespondințft diplomatică pria care guvernul arăta Austrii! basele adeverc-; te pe cari vrea sft reîncepi aceste negociări. Aceste base ne convenind Austriei, «?a declarat că Qfgoeiftrile nu vor putea rt începe. — Scirile particulara sosite In ultimele 4Be din Bulgaria nu sânt tocmai așa de bune. De cât*va timp a început iară ( al se oonpe locuitorii de fortsterel lor. — Cetim tn Epoca . Aflăm dintr’o sorgintft antorisaU că. dessoperiodu-se nisce none piese forte compromiţStdre pentru D-nii generali Maican şi Anghelescu, instrucţiunea, care este aproape terminată, t trebui sft fie reluată din nott. — M. S Ragele a renunţat definitiv de a merge la Berlin. — A. A. L. L principii Ferdinand şi Carol de tLhînsoVern att fost delegaţi prin depesft de a representa pe M. M. L. L. Regels și Regina la înmormtntarea împăratului Germaniei. — D-la Schmales, sigură că va fi dată afară din asii, n a voit sft nu facă o infamiă înainte de a fi gonită. Dînsa a obținut un ordin de eliminare pentru o D-ți$r& profesorft pe motivul că ar fi arătat veselia şi că ar fi pus o panglică în per la sfire» .ă ministerul Brătianu a demsionat D-na Dardă, sub drectora Isiliu ior, şi care ţine locul drectoarei de când D-'ora F R&coveft a renunţat să diri ga sadul cu protegeata D-lul Sturds*, şi-a înânat demisiunea D-li U*ret, pe motivul eliminării aue-4181 D-tdre prcLsoare. D. H ret a refus*t demisiunea D-nel D.rdi, sub cuvînt că nu mai este director al ministerului instrurțunii publice. — Combint Dinnet Dim, Ghiot-Boe* Ghiețurile de pe Dunărs u*tt rescu-Fieva a cscut pise acesU pentru ași ascunde nemulțumirea intenere, își «Jicea el, daoft ar fi sciut cft ou era vorlft de vre-o mare revelaţiune politici, uio a’ar fi venit așa da graba. Se puse într'un fotoliut, era nemulțumit, ca sâ nu cjicem plictisit. Acest rol de confesor intim nu’i places de loc. Dar era deja prea t&r^a pentru a face o schimbare, trebuia sa se arlte multumit. — Te ascult, D-te, 4’89 el* D, de V»llefort duse o mftnft la cap : — lertA-me dteft me txprim cu atâta greutate ; ieri am fost nebuni mâne voi fi mort. Am rpcs'o si D-lui d’Avrgry, este vorba de o reabilitare. Dar, loainte de orice, trebue sa ixplic acest cnl ?înt... D-le, sont nume cari sunt o deici udre pentru acel cari le pdrtft, pentru acel cari le att portat. Din closa mea , și dio causa D-nei de Vilii fort, al * 1 mett este dintre acele. D. d'Arrigty făcu un gest cs spre a'l opri de a arma. — O! lisă-mi să vorbesc! Vochi înainte de tote ca D. procuror rrgD să tnţelăgă bine că nu me supun one! fantasii bolnava.. şi că In acest mo- ment sunt la iote minţile mele. Dr, numele de Viltefort este un nume infam.. şi nu mal spun * Iu , probi de căt voinţa taifdlm mttt sa nu’i port nici o-datf.. Şi drcă ar fi somt iacă tot ! D-le de Fiambolr, omul care in timp de 20 de ani a fost onorat jl mrgistratura ca ului cimio tei mn. îmtgn itpnstbliLți ai juauțiti im ncștl a (otGimnatîn lbi4 U aunt* silnică pe V £ță, cn buxft soințft, pe un jone seirul lirgufft cr^mft era , că putea fără vce compromite întregi sea carieră., — La munca silnică pe vie{3 ! Dar | este o crimă!... strig« D. de Fia«?-' boin. — Kite o crimă, scutt. Și im fft cui’o cu voință, ou cuge are, voi 4^Ge chiar cu re elft, căci ambiț unile noastre sunt nisce pati I ioghiețite... Cre4uaesa mort pe omul aceia.. Mult timp spectru] se turburase nopț«le mele de insomnii.. Tnna, și *’» rftsbunat. suferit pedepst acel«! crime,. Prima feaee care parti se naroelf | imO, teist nume blesteoQfct, a foa viDOvatf. . Vil spone Indtta ce a ft tut .. ce »m Leut »mondeul... A doua ituuee a mea era o otrt-j viierc ; a omora pe D și pe D-n» ( de » oaoit pe un batrio sttvitor numit Barrois, s omorî* ps Valentina.,, tn fiot U# Ava an fel de suspin convulsiv d«r liniscindu-se imediat : — A omorît pe fini mett... Şi ape sciţî cft n'a fost vinovată ; s a supui fatalităţi de infamiă care se legă de numele de Villefort... Eu de asemene am omorît ps fio mett... născut din rmomrile mele adultere... l'am îngropat de vitt... | mal târ4 tt l'am aruncat însumi îl focul răsbunării sociale ,. Sa opri brusc. Aci era o lacuml In memoria ses. — Na s itt, 4 se el. Nu’n:! ada «minte ! Acel om... ce o devenit ? A ăctsc. . mertea... u.artea «stsinilor !. — Te înșeli, D-le, îl 418e D. dl Flamboin Juriul a fost indulgent. — La temnț* ! strigă D. de Vil! it fort. L « temniță !... O ! nenorocitul ! Și vei biul magistrat, care tărft nicifrnci făcuse H ca4« »fite sapei#.