Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)

1888-04-08 / nr. 3614

— Concertul Domni§oarelor do Bn­­h w kî, v» avea loc Duminecă 10 ca rent în sal» teatralul cel mare. A­­il­m că ce» lqî! mare parte din bi­lete sunt dej% luate, ast-fel că acestă serată musiccoă promite a fi cu suc­ces. — Un incendiu a isbucnit ieri k Brăila. VOCEA COVURLUIULUI ÎNTRUNIREA OPOSITIUNII UNITI A spra comitetele oposiţiunii­ unite s’au întrunit spre a vedea ce atitu­dine este de luat faţă cu călcarea an­gajamentului luat de guvernul juni­mist. D. D. Brătianu a arătat că nu se poate întră în nici-un fel de tratative cu acest guvern, care nu numai că nu respectă angajamentul luat, dar încă publică prin oficioasa România liberă comunicatul la adresa Luptei, comunicat pe care cititorii noştri­ îl cunosc. Propunerea acesta a fost primită în unanimitate şi s’a luat chiar deci­­siunea de a se publica prin (jiare că oposiţiunea­ unită n’are nimic comun cu actualul guvern. Desmințirea dată ieri România li­beră s’a socotit că nu e destul de clară și ast­fel s’a hotărît de a se face una categorică. A doua chestiunea de discutat a fost, dacă coalițiunea mai poate dura, sau dacă ea trebue desfăcută cât mai cu­­rând. D. D. Brătianu a arătat, că nu pri­cepe cum ar mai putea păstra coali­ţia cu conservatorii, când soldaţii a­­cestui partid primesc slujbe de la gu­vernul junimist şi î l susţin cu atâta foc. D-sea declară, că astă-zi, mai mult de­cât ori­când trebue disolvată o asemenea coaliţie. D. N. Fleva, G. D. Palladi şi mai toţi liberalii susţinură părea D-lui Di­­mitrie Brătianu aratând că dacă nu ar fî, dar mâine se va ajunge la ace-­­laşi resultat, câci membrii grupului conservator calcă pe fie­care z­i an­gajamentul cu aliaţii lor. D. L. Catarg­ şi George Vernescu stăruiră să se mai ţină coaliţia până vor putea să se înţelegă ru al D-lor, _ , , , ati» de D-lor declara, ca cel u;e pUtat iz spre a vedea dacă nu e vre-faile lu­p să împedice și dezertarea altora, sau chiar să întoarce din drum pe cel de la dezertori. Se acordă cererea aceasta, dar fără nădejde din partea liberalilor, cari sunt siguri de imposibilitatea acestei rechiemărî la calea cea dreaptâ. In sfîrșit liberalii au hotărît aduna­rea tuturor elementelor liberale cin­stite, pentru consolidarea adevĕratu­­lui partid liberal. In scopul acesta D. D. Brătianu va convoca în curând pe D-nul M. Co­­gălniceanu, N. Ionescu, N. Blarem­­berg, Vintilă Rostu­, G. Panu etc. şi vor căuta a face împreună un pro­gram de reforme. E fest DL V Ţ EKi ANILOR — Cetim urmatoarele în Epoca : Rescoala ţeranilor pare a se mai potoli. In judeţul Ilfov ea este mai pretutindene calmată. Indat ce ordinea va fi cu desăvâr­şire restabilită, guvernul va numi o comisiune de anchetă compusă din bărbaţii cei mai competenţi, care să cerceteze cu deamănuntul nevoile ţe­ranilor. Guvernul este hotărît a realiza cât mai în grabă reforme, şi în modul cel mai larg, în folosul sătenilor. Ialomiţa , procuror al tribunalului Ialomiţa telegrafieza cu data de 6 Aprilie 8 ore de diminaţă că în comuna Ulm arendaşul Driva şi primarul comunei sunt grav bătuţi. Din Ciocăneşti s’a mai adus 3 ră­niţi. Resvrăjitori din Manuc au fost arestaţi şi aduşi în oraş. Prahova In comuna Gherghiţa s’a restabilit ordinea. S’au arestat capii revoltei în immer de 22. E teama ca comuna Meril-Petchi să nu se rescoale. Prefectul de prahova comunică că s’a resculat locuitorii din Tomșanî, comună situată între Parepa și Albești. S’a trimis armata. Căpitanul Skeleti telegrafieza că trecând prin comunele Petreştî, Stre­­darenca, Corbeanca, Mechea şi To­­meştî, a putut restabili ordinea. Ares­­tanţi au fost depuşi la Buftea ; nu s’a urât de cât de baionete. In comunele Bârcăneşti, Pucheni, Potigrafu şi Gorgota, ordinea s’a res­tabilit. S’au arestat 22 indivizi-Sub prefectul de Cricov anunţă că şi locuitorii din comunele Ciorani de sus, Parepa şi Albeşti s’ai resculat. S’au trimis trupe. O altă telegramă sosită la orele 5 înştiinţeză că ordinea s’a restabilit. La fulga ordinea s’a restabilit. Buzeu Prefectul de Buzeu având o con­vorbire la aparatul telegrafic cu sub­prefectul Mizilului acesta îl relateză că aeri aducându-se la gară treî-trece arestaţi din Fulga spre a fi trans­portaţi cu trenul la Ploeşti, locuito­rii locului ce erau adunaţi în mare immer la gară, au făcut demonstra­ţie de a libera pe arestaţi, însă şe­ful detaşamentului de gardă a ordo­nat încărcarea armelor şi i-a somat să se retragă. Impresionaţi de acesta atitudine ho­­tărîtă a comandantului, locuitorii s’au abţinut de la orî­ce violenţă. Peris Căpitanul Constantinescu telegra­­fiază că soseşte abiî cu 225 arestaţi. Ilfov Sub-prefectul Ionescu telegrafiază că a primit raportul primarului Ho­tarului prin care i se face cunoscut că era 5 curent, un număr de 150 lo­cuitori s’au resculat şi au venit la primărie cerând să li se dea de față ordinul pentru fixa­rea­ dijmei din 10/1 şi alt nimic. Au căutat pe Stolojan şi pe D. Lecca, proferând amenin­ţare în contra lor. Ţeranii au voit să omoare pe primar şi au insultat toate autorităţile. Domneşti In comuna Slobozia-Clinceni locui­torii s’au revoltat în contra primaru­lui, voind să dărîm­e casele ai­­uiui. * Ordinea a fost restabilită la să se întrebuinţeze arme. Budeşti 230 ţeranî din Frumuşani şi nul Păsărea au luat 116 chile din magazia D-lui Budişteanu. Aici voiau să împartă şi pori lui Calatorescu din Frumuşani. Locuitorii din Vasileştî adun­se au decis at fi să prade pa D-lul Spireschi. Filaret Linişte complectà. Santinele late la barierele Rahova, Mag­yara Filaret şi bariera Şerban­’ — ziarului Romania în mo­dul de a apăre de sub presă­­ duce ştirea că ţeranul de prin îi jurimele Ploeştilor, şi anume din Târguşor şi altele, ar fi năvălit ora oraşului. S’au trimis în grabă trupe. Alte amănunte ne lipsesc. — ziarele România şi Atyi publică astfecl* urmatoarele declaraţ Fiind că nu s’a respectat înte­rea făcută la 2 Aprilie între pr ministru şi capii opi s­ţiunii-unii posiţ uu­a şi-a reluat posţiunei avea faţă cu guvernul Înaintea lei înţelege»!. — Serii positive sosite aiâi de Berlin, spun că medicii nu mor nici o speranţă de scăpare a îalp­tului Germaniei. Bak s- agravat foarte mult. — Noul prefect al judeţului cea D. Persiceanu, a fost însăra de primul ministru de a face o chetă severă în privinţa hoţii or se impută predecesorului seu vest Paul Stătescu. Ministrul de interne este decis a da pe acesta din urmă în j­u­duo­la cas­nică se va constata că­­ vinovat, ea restamarea actualei stări de or­dine politică. Comptez pe cursoiul experimentat şi pe fidelitatea trupe­lor mele...* Cuvinte ameninţătore şi cari nu fă­ceaţi de­cât să exaspereze mânnile le­gitime şi mai mult. Ceea ce acest împărat numit o facţiune, era acum poporul întreg, gata să profite de toate ocasiunile pen­tru a afirma, revendica, recuceri drep­tul său la patriă. Susţinuţi de şefii lor, soldaţii aus­­triaci se arâtau din 4* în 4* mal °~ brasnici și mai tratali, în fie­care c)' noue provocări, noue infamii se co­miteau. Dar în aceste mari mișcări popu­lare succesul este a disciplinei. Nimic nu fu mai admirabil de­cât răbdarea acestor nobili patrioţi cari aştepţi a era decisivi. Sunt cu toate aceste insulte carlie a isbucni indigniţiunea în inimele celo mai prudente. Iatr’o dimineţă studenţi! în msn­­numer însoţi­u la cimitir convoiul mortuar a unuia dintre tovarăşii lor Toţi trişti, dureros loziţi, mergeau în tăcere. Două ofiţeri crezură de cuviinţă , străbate cortegiul într’un mod bru­tal, bjurând pe juni şi pe preoţi su­­flând fumul ţigărilor în obrazul stu­denţilor. Atunci un acces de mâniă »paci mulţime», care ameninţă pe ofiţeri şi voi să’l facă să se retragă. Ofiţerii de frică strigară : La arme şi scuseră săbiile. La strigătul şefilor lor, soldaţii a­­lergiră din toate părţile, şi măcelul se începu. Au fost mulţi morţi şi răniţi. Nici-o satisfacţiune nua se dădu ce­tăţenilor indignaţi. S3 ordonă dia contra închidere« Universităţii, şi stud­inţ’i fură d*ţi *­­krâ d n oraş. Dar poporul nu mai er­a dispus şi pH.ce capul. Strada Carso dai Sorvi, martoră k cursa de la 3 ianuarie, primise nu­mele de Carso-Scelerato, utr-d-t Crimei și părăsind acest vech­i loc de întâl­nire, toti lumea se strângea da a­­tunci înainte larga poarte Romei. Iq strr.da *lesà, până atunci de­ erd­, se strângeau la fie­care seara mii de cetățeni, toţi purtând la braţ, la pălă­ria, la butonieră, cele trei colpii ita­liano, panglica verde, albă şi roşie. Era o conspiraţiune universală. R­ă­­cola mirosia deja a revoluţiune. Damele din Milan fâceau colecte pentru familiile morţilor şi răniţilor, îmbrăcate în negru, strabateia stră­zile, op ritdu­se pe prigp) prăvăliilor, Intrând în case, primite pretutind* cu simpatiă şi entusiasm. Poliţia era neputinciosă ; sunt a mețite când autoritate», ori câî puternică e, simte un fei de fior, ş­i premergător a căderii. Şi în atari ocasiuni, autorités vede scăpare de cât numai într’o v­­en­ţă îndouită. Arestările de înmulţită , în fie­ci­e cei mai nobili repsentanţi ai nob­ilă mikuese erau luaţi de la casi lor şi aruncaţi în temniţe. Pretexte nie! nu se dădeva. Mamei marchisa lui Som­mno-Stamp care venise să Întrebe pentru ce fost arestat fiul seu, i se răspunse: — Este prea popular şi cheltues mulţi bani. Asupritorii îşi resburna asupra bi­baţilor pentru curagiul femeilor ce fâceau colecte cu un zel infaligsbi

Next