Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)
1888-04-08 / nr. 3614
— Concertul Domni§oarelor do Bnh w kî, v» avea loc Duminecă 10 ca rent în sal» teatralul cel mare. Ailm că ce» lqî! mare parte din bilete sunt dej% luate, ast-fel că acestă serată musiccoă promite a fi cu succes. — Un incendiu a isbucnit ieri k Brăila. VOCEA COVURLUIULUI ÎNTRUNIREA OPOSITIUNII UNITI A spra comitetele oposiţiunii unite s’au întrunit spre a vedea ce atitudine este de luat faţă cu călcarea angajamentului luat de guvernul junimist. D. D. Brătianu a arătat că nu se poate întră în nici-un fel de tratative cu acest guvern, care nu numai că nu respectă angajamentul luat, dar încă publică prin oficioasa România liberă comunicatul la adresa Luptei, comunicat pe care cititorii noştri îl cunosc. Propunerea acesta a fost primită în unanimitate şi s’a luat chiar decisiunea de a se publica prin (jiare că oposiţiunea unită n’are nimic comun cu actualul guvern. Desmințirea dată ieri România liberă s’a socotit că nu e destul de clară și astfel s’a hotărît de a se face una categorică. A doua chestiunea de discutat a fost, dacă coalițiunea mai poate dura, sau dacă ea trebue desfăcută cât mai curând. D. D. Brătianu a arătat, că nu pricepe cum ar mai putea păstra coaliţia cu conservatorii, când soldaţii acestui partid primesc slujbe de la guvernul junimist şi î l susţin cu atâta foc. D-sea declară, că astă-zi, mai mult decât oricând trebue disolvată o asemenea coaliţie. D. N. Fleva, G. D. Palladi şi mai toţi liberalii susţinură părea D-lui Dimitrie Brătianu aratând că dacă nu ar fî, dar mâine se va ajunge la ace-laşi resultat, câci membrii grupului conservator calcă pe fiecare zi angajamentul cu aliaţii lor. D. L. Catarg şi George Vernescu stăruiră să se mai ţină coaliţia până vor putea să se înţelegă ru al D-lor, _ , , , ati» de D-lor declara, ca cel u;e pUtat iz spre a vedea dacă nu e vre-faile lup să împedice și dezertarea altora, sau chiar să întoarce din drum pe cel de la dezertori. Se acordă cererea aceasta, dar fără nădejde din partea liberalilor, cari sunt siguri de imposibilitatea acestei rechiemărî la calea cea dreaptâ. In sfîrșit liberalii au hotărît adunarea tuturor elementelor liberale cinstite, pentru consolidarea adevĕratului partid liberal. In scopul acesta D. D. Brătianu va convoca în curând pe D-nul M. Cogălniceanu, N. Ionescu, N. Blaremberg, Vintilă Rostu, G. Panu etc. şi vor căuta a face împreună un program de reforme. E fest DL V Ţ EKi ANILOR — Cetim urmatoarele în Epoca : Rescoala ţeranilor pare a se mai potoli. In judeţul Ilfov ea este mai pretutindene calmată. Indat ce ordinea va fi cu desăvârşire restabilită, guvernul va numi o comisiune de anchetă compusă din bărbaţii cei mai competenţi, care să cerceteze cu deamănuntul nevoile ţeranilor. Guvernul este hotărît a realiza cât mai în grabă reforme, şi în modul cel mai larg, în folosul sătenilor. Ialomiţa , procuror al tribunalului Ialomiţa telegrafieza cu data de 6 Aprilie 8 ore de diminaţă că în comuna Ulm arendaşul Driva şi primarul comunei sunt grav bătuţi. Din Ciocăneşti s’a mai adus 3 răniţi. Resvrăjitori din Manuc au fost arestaţi şi aduşi în oraş. Prahova In comuna Gherghiţa s’a restabilit ordinea. S’au arestat capii revoltei în immer de 22. E teama ca comuna Meril-Petchi să nu se rescoale. Prefectul de prahova comunică că s’a resculat locuitorii din Tomșanî, comună situată între Parepa și Albești. S’a trimis armata. Căpitanul Skeleti telegrafieza că trecând prin comunele Petreştî, Stredarenca, Corbeanca, Mechea şi Tomeştî, a putut restabili ordinea. Arestanţi au fost depuşi la Buftea ; nu s’a urât de cât de baionete. In comunele Bârcăneşti, Pucheni, Potigrafu şi Gorgota, ordinea s’a restabilit. S’au arestat 22 indivizi-Sub prefectul de Cricov anunţă că şi locuitorii din comunele Ciorani de sus, Parepa şi Albeşti s’ai resculat. S’au trimis trupe. O altă telegramă sosită la orele 5 înştiinţeză că ordinea s’a restabilit. La fulga ordinea s’a restabilit. Buzeu Prefectul de Buzeu având o convorbire la aparatul telegrafic cu subprefectul Mizilului acesta îl relateză că aeri aducându-se la gară treî-trece arestaţi din Fulga spre a fi transportaţi cu trenul la Ploeşti, locuitorii locului ce erau adunaţi în mare immer la gară, au făcut demonstraţie de a libera pe arestaţi, însă şeful detaşamentului de gardă a ordonat încărcarea armelor şi i-a somat să se retragă. Impresionaţi de acesta atitudine hotărîtă a comandantului, locuitorii s’au abţinut de la orîce violenţă. Peris Căpitanul Constantinescu telegrafiază că soseşte abiî cu 225 arestaţi. Ilfov Sub-prefectul Ionescu telegrafiază că a primit raportul primarului Hotarului prin care i se face cunoscut că era 5 curent, un număr de 150 locuitori s’au resculat şi au venit la primărie cerând să li se dea de față ordinul pentru fixarea dijmei din 10/1 şi alt nimic. Au căutat pe Stolojan şi pe D. Lecca, proferând ameninţare în contra lor. Ţeranii au voit să omoare pe primar şi au insultat toate autorităţile. Domneşti In comuna Slobozia-Clinceni locuitorii s’au revoltat în contra primarului, voind să dărîme casele aiuiui. * Ordinea a fost restabilită la să se întrebuinţeze arme. Budeşti 230 ţeranî din Frumuşani şi nul Păsărea au luat 116 chile din magazia D-lui Budişteanu. Aici voiau să împartă şi pori lui Calatorescu din Frumuşani. Locuitorii din Vasileştî adunse au decis at fi să prade pa D-lul Spireschi. Filaret Linişte complectà. Santinele late la barierele Rahova, Magyara Filaret şi bariera Şerban’ — ziarului Romania în modul de a apăre de sub presă duce ştirea că ţeranul de prin îi jurimele Ploeştilor, şi anume din Târguşor şi altele, ar fi năvălit ora oraşului. S’au trimis în grabă trupe. Alte amănunte ne lipsesc. — ziarele România şi Atyi publică astfecl* urmatoarele declaraţ Fiind că nu s’a respectat înterea făcută la 2 Aprilie între pr ministru şi capii opi sţiunii-unii posiţ uua şi-a reluat posţiunei avea faţă cu guvernul Înaintea lei înţelege»!. — Serii positive sosite aiâi de Berlin, spun că medicii nu mor nici o speranţă de scăpare a îalptului Germaniei. Bak s- agravat foarte mult. — Noul prefect al judeţului cea D. Persiceanu, a fost însăra de primul ministru de a face o chetă severă în privinţa hoţii or se impută predecesorului seu vest Paul Stătescu. Ministrul de interne este decis a da pe acesta din urmă în juduola casnică se va constata că vinovat, ea restamarea actualei stări de ordine politică. Comptez pe cursoiul experimentat şi pe fidelitatea trupelor mele...* Cuvinte ameninţătore şi cari nu făceaţi decât să exaspereze mânnile legitime şi mai mult. Ceea ce acest împărat numit o facţiune, era acum poporul întreg, gata să profite de toate ocasiunile pentru a afirma, revendica, recuceri dreptul său la patriă. Susţinuţi de şefii lor, soldaţii austriaci se arâtau din 4* în 4* mal °~ brasnici și mai tratali, în fiecare c)' noue provocări, noue infamii se comiteau. Dar în aceste mari mișcări populare succesul este a disciplinei. Nimic nu fu mai admirabil decât răbdarea acestor nobili patrioţi cari aştepţi a era decisivi. Sunt cu toate aceste insulte carlie a isbucni indigniţiunea în inimele celo mai prudente. Iatr’o dimineţă studenţi! în msnnumer însoţiu la cimitir convoiul mortuar a unuia dintre tovarăşii lor Toţi trişti, dureros loziţi, mergeau în tăcere. Două ofiţeri crezură de cuviinţă , străbate cortegiul într’un mod brutal, bjurând pe juni şi pe preoţi suflând fumul ţigărilor în obrazul studenţilor. Atunci un acces de mâniă »paci mulţime», care ameninţă pe ofiţeri şi voi să’l facă să se retragă. Ofiţerii de frică strigară : La arme şi scuseră săbiile. La strigătul şefilor lor, soldaţii alergiră din toate părţile, şi măcelul se începu. Au fost mulţi morţi şi răniţi. Nici-o satisfacţiune nua se dădu cetăţenilor indignaţi. S3 ordonă dia contra închidere« Universităţii, şi studinţ’i fură d*ţi *krâ d n oraş. Dar poporul nu mai era dispus şi pH.ce capul. Strada Carso dai Sorvi, martoră k cursa de la 3 ianuarie, primise numele de Carso-Scelerato, utr-d-t Crimei și părăsind acest vechi loc de întâlnire, toti lumea se strângea da atunci înainte larga poarte Romei. Iq strr.da *lesà, până atunci de erd, se strângeau la fiecare seara mii de cetățeni, toţi purtând la braţ, la pălăria, la butonieră, cele trei colpii italiano, panglica verde, albă şi roşie. Era o conspiraţiune universală. Răcola mirosia deja a revoluţiune. Damele din Milan fâceau colecte pentru familiile morţilor şi răniţilor, îmbrăcate în negru, strabateia străzile, op ritduse pe prigp) prăvăliilor, Intrând în case, primite pretutind* cu simpatiă şi entusiasm. Poliţia era neputinciosă ; sunt a mețite când autoritate», ori câî puternică e, simte un fei de fior, şi premergător a căderii. Şi în atari ocasiuni, autorités vede scăpare de cât numai într’o venţă îndouită. Arestările de înmulţită , în fiecie cei mai nobili repsentanţi ai nobilă mikuese erau luaţi de la casi lor şi aruncaţi în temniţe. Pretexte nie! nu se dădeva. Mamei marchisa lui Sommno-Stamp care venise să Întrebe pentru ce fost arestat fiul seu, i se răspunse: — Este prea popular şi cheltues mulţi bani. Asupritorii îşi resburna asupra bibaţilor pentru curagiul femeilor ce fâceau colecte cu un zel infaligsbi