Vocea Covurluiului, iunie 1888 (Anul 16, nr. 3655-3676)

1888-06-01 / nr. 3655

Precis e că mai tardiu, când sa convins că au sburat speranţele de a fi ales primar, adecă când a veitut că e tras pe sferă, s a făcut liberal-con­servator, întrând în şirurile oposiţiunii­­inite ? Precis e că, după venirea actualu­lui­ guvern, D. Robescu, liberal-conser­vator, a declarat că e perfectă şi o de mult comunitate de idei îl unesce cu acest guvern şi căi va da tot concur­sul, mai întâi condiţional, şi apoi fără nici­ o condiţiune, pe când liberalii-con­­servatori, din cari dicea că face parte, sunt încă în oposiţiunea­ unită ? Noi credem că aceste fapte sunt des­tul de precise. Nu ştim care e şi cre­dinţa Poştei. — Astă seră înceteză cursurile la sculele secundare. Examenele la aceste acolo încep Luni 6 iunie, şi vor ţinea până la 22 iunie inclusiv. Vom pu­blica programele ţinerii examenelor în­dată ce ni se vor comunica de direc­ţiunile respective. — Mâne se începe în localul pri­măriei sesiunea de veră a curţii cu juraţi din judeţul nostru. — Iată mişcarea *populaţiunii ora­şului nostru de la 12 până la 29 Maiu : născuţi : 12 băiaţi legitim şi 1 nelegi­tim, 19 fete legitime^ total 12 (din cari 14 israeliţi); năs­tfjk morţî au­ fost 1 băiat şi 2 fete ; : ]9 ; morţi : 26 (din cari 8­^pmnţî). — Ibraim Hagi Mehmet, comandant şi proprietar al­­unui vas otoman, a fost ucis de doni marinari ai sei. — Mocanul Neculae Tom­a Cuzba, care furase 1.200 la un alt mocan Ilie Panu, de pe moşia Bărăganul, de lân­gă Călăraşi, a fost descoperit de co­misarul despărţiril­e în oraşul nostru. DESMINŢIRE — Vedând în ziarul ÎPosta de la 26 Main o scrisoare purtând semnă­tura mea, şi prin care se aduc injurii unor cetăţeni pentru cari am multă stimă. Declar cam fost înşelat de purtătorii hârtiei pe care se vede şi semnătura mea, şi pe care o retrag astăzi, vedând în ce chip s a abusat de buna mea cre­dinţă. A D-vestre cu stimă. r ~­6. Stavru Preotul URSICHI. Preotul Ursachi vine sub a­cea iscă­litură în posta de ieri sera, şi se în­cercă pe de o parte a se justifica de necuviinţa ce a săvârşit când a semnat murdăriile publicate în­­Posta, iar pe de alta a ne învinovăţi că noi am fost provocatorii. Preotul Ursachi dice că noi ceşti 1­1 de la Vocea am fi cualificat cu epite­tele de : „bătăuşi, răguşiţi de leată pe că cari au însoţit la para pe primul minis­tru.“ Dăm cea mai formală desminţire preotului Ursachi pentru neadeverul ce are îndrasneia a spune în public. Somăm pe preotul Ursachi ca în termen de 3 zile, adecă până Vinei, să arăte în public numărul şi colona diarului nostru în care am fi dis a­­­­­ceste cuvinte. Pentru atare scop îi pu­nem la disposiţiune colecţiunea­­ha­rului nostru în ori­ce oră sau di va voi pănă Vineri. De se va convinge că neadevăr a spus, cerem să spună în public că greşit a fost. De nu va face, ne reservăm noi dreptul a­dice cuvîntul nostru. Cerem iertare elevului dacă, provo­caţi şi insultaţi de un preot, fără nici­­un motiv, fără nici-o vină, vom fi ne­voiţi a spune tot adevărul în contra sea. Nu va fi vina nostră, singur ne-a provocat , sau pute că a fost pus la cale să ne provoace, dar şi în atare cas nu noi suntem vinovaţi. nea garnisoana la Sinaia a plecat în­tr’acolo. — Se­­ţine că D. Stoica, care a fost transferat din Iaşi ca membru la Cur­tea de apel din Galaţi, nu ar fi mul­ţumit de acesta transferare şi că se va retrage probabil din magistratură. — Mâne Mercuri va apărea în 1Mo­nitor o nouă mişcare judecătorescă, care priveşte în cea mai mare parte tribunalele din Moldova. a— Aflăm că D. Dr. Manu a cerut să fie desărcinat pe­­Jiua de 1 iunie din funcţiunea de director general al regiii monopolului tutunurilor, spre a răprâne» num»! ca secretar general la finanţa, care funcţiune îl absorbi tot (impui — Se dics că parchetul tribunalu­lui din Tulcea a declarat că nu pot merge înainte cu instrucţiunea fostu­lui primar Ivanovici pănă când fos­tul prefect Paul Stătescu nu va figura ca complice. — Cetim în România libera : D. P. P. Carp s’a întors în capi­tală. — Duminecă a ţinut îa capitală trei întruniri publice, cu privire l» a- Dgerile comunale ca rî încep Joi : Un*, a opoa­ţiunii­ unite, la Orftu ; AU», a disidenţilor, la vechiul A­t eneu ; A trei», a colectiviştilor, D Dacia. In prima *a vorbit D-nil Dim. Bră­­tianu, Protopop­eseu P» k', N BU­ remberg şi G Vtrneacu. Io s ounds sü vorbit D nil N. Bc aircscu, D. ButPuleBeu, Socolescu T ke Ionesc­u şi F.ev*. In terţia »V orbit D-ul Aurelin B­ăicescu, Sarurie, G Cantacuz no şi C Dumitriscu. Fie­care grup presentă o listă de­osebită de candidaţi la adoaiaisli'fcţiu­­nea comunală. Lupta dea are sà fie î UrbînUte. — Da la 1 iunie interimatul mi­­nisterului agriculturii, coaperţulu’, in­dustri­a şi douienielor va fi luat D. P. P. Carp. % — A4( sau mâne se vor pu) disposi­ţi­uni­le privitoare la exam elevilor şi elevelor cari, urmând văţ&turile într’un fel de şedle, v să treje la învăţăturile altul fel şedle. — Cetim în Lupta : Primim din Piteşti următdrea­­ grauii& : i­ ista oposiţiunii unite la colej al 2-Je comunal a ieşit îa unau tate cu 293 voturi. Colectiviştii retras. — Primim din Focşani urmăd­ telegramă . La alegerile de delegaţi pentru mufă a leş t ia unanimitate listi pOS t‘UDK­. — Afiam din 8orgic­ă sigură guvernai a ho­ărît să nuroescâ o misiune de oameni speciali spre a cepe cu verificarea mai multor ministrețiuni publice. Aceasta com­­une trebue să se întocmeascà sâp mâna aieasta. — Consiliul județân și comite permanent al județului Vlas a voi disolvate săptemâna aceasta. — Cu toate că sa constatat că e­­xact sgomotul despre ivirea fi xerei U viile din Odobesci, lotușii misiunea «uti filoxe­rică a hot­ăr­îl vi si ti 79 toate viile din țâră, spre a v­isa dacă vii e sunt senttoase. — Mii multe credite agricole d­e țâră vor fi trecute ;n inspecțiune d cătră un inspector financiar, înspre ca* cu acesU operațiune de cătră mi nisteru! de finanța. S. ________________ A. Cronica — Cetim în Rațiunea : Mustăţile lor Regele şi R°giQs no vor plec* la S'nnis, dar»ft o d­epoai­­ţ'ape last?, de cât U 8 81a I Junie Batalionul de vinători care va ț­ 1 mi r T­ABLOU 1887 M. 1. sin Nahmail, Boto­șani ..........................1,439.H B de despăgubirile făcute la daunele de in­cendiu pănă la finele anului 18Sf. ■ jţ Lei bau Ardea o lampă... D-na Caraman, care lucra, sau mal bineeare lucrase, adormise. Rebustal el pept se sculă şi se lăsa jos sub acţiunea unei suflări regu­late. Cundspeţi cu toţii acea scenă esen­ţial poetică în care Faust vede în penumbra fantastică a unei visiuni pe blonda Margareta evocată de paş­terea Infernală a isteţului Mefistophe­­les. Cu singura deosebire că D­na Ca­­raman era brună ca aripa unui corb, situaţiunea era aceeaşi. Şi ca şi doctorul, ostenit de şoimţi, care se duce să’şi \îodâ sufletul pen­tru iubirea Margaretei, zuavul stătea îa extas, cu piciorele desfăcute, cu braţele rădicate, încântat, transpor­tat. Ce frumosă era acea femee în po­­ziţiunea deliciosă a somnului. Dicu Coucou ar fi şciut să caute o cavatină ! Dar n’avea voce, și prin urmare se mulțumi să miș­te brațele sale executând un geam dintre cele mai dramatice și puceadu-le apoi pe pept. Pantomină de alt­r­iatrele de pri­sos, câci buna D-ni Crraman dormi a­dusă. Sunt situațiuni cari eu se pot pre­lungi peste măsură. Trebuia să ia o decisiune. Zuavul o luă, şi mergând pe vârful pic­tre­lor ca un jucător de sla­ge buni, se apropie de balcon, care se afla la o înălţime de doue metre deasupra pa- Baletului. Miss Clara nu făcuse o n­isoare. Recunoscuse pe zuav, care îi era simpatic. Şi ascunsă sub un tufiş, nu­­ perdu din vedere. Dar nici Coucou nu se preocupă de cele ce se puteau petrece împreju­rul seu. Aia cum ferul merge drept U meg­ne', și d­usul mergea drept D steaas­ses. Se apusă cu mânele de fereatră, căută cu piciorul un punct de spri jin, iute găsit, și dintr’o singură miș­care fu pe ferestră, trecu pe balcon și d’acolo în cameră. — Bravo Coucou ! strigă el victo­rios. D-na Ctraman tresări, și pe jumă­tate deșteptată, vedând numai Intr’on mod foarte puțin distinct o formă o­­menască, apucă din instinct primul obiect ce­­ veni la îndemânâ și'l a­­runcă cu violență în cipul apari­­țiunii. Dar acel otreit era un coșul* ț ou lAn#f­orra ae aș*za ca o largă pălă­riă pe capul lu! Coucou, treceadu peste urechi. Și îndrâsaețul care fără voe mânc­­an«, scuipa, strănuta, se sbuciuua I au reuși* să se descurce. D-na Caraman nu era dintre cur* i geasele acéle de porunediă carl If, perd capul. De loc. Prima mișcare fiind peo­ ‘ tru apărare, a doua și cea mai bun* fu pentru o surprindere plăcută. Vetfu fesul cel ros, vesta cu orna-J mente galbene, și isbucni de o di. Intr’un hohot de rls, ne gândindu-i« să descurce pe Coucou, care căuta »a zădar să’șl scdtk acea cast hetă impro** visată. Era așa de comic cu sbuciumtri^ sele, cu mișcările sele din picidre ta d n mân!. in fine avu milă de d­ usul ș»1 jos coșul. »50. tei Hi' t

Next