Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)
1888-07-24 / nr. 3696
Ai»' U XJ A V A. m« n.Vviii ONAMBNT «atra Romsuua m m» • . . 30 lei luni ... io * í pag. IV prenivl t abonaților Wsnoru sau mance ran ... 34 lei luni ... 17 * \booamemei se in Galați la AdlOațiunea tJArudistrict* la bine postale. lU üBiM ü,AüiikirjuAivUii b üMtNLUä, JuLin. lÖöd» ANÜNCIU linia petit íVfir.* IV : 40 bani , III: So I N S ER T I U N I ti RECLAME Panina III : So bani La Cronica : 2 I«*Repejirile se i*c c». rabit însemne.t Scrisori netrancaie se reiusa. — Arunct« leie nepubiicate uui» iosporsc. lied acțiunea : 15 str. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LU CSU. | Administraţiunea : 15, str. Marr. X©lae'*art.3-11» Seriiciul part. al »Vocii Covorluiulu»* AGENŢIA HAVAS.TENA, 2 August. — Grecia este te nemulţumită de procedările gunului bulgar, care cu tota autoriia dată după stăruinţele Austriei, iedecă demersurile agentului elela Bazardjik, demersuri, cari au scop liberarea prizonerilor prinși tâlhari. 3.0MA, 2 August. — Reforma pri- fsce o depeșă din Atena care spucă ministrul afacerilor străine a unit o copie a notelor trimise de fremnul italian asupra incidentului Masuah. Ministrul afacerilor străine declară marile puteri aderând la suszisele re, dă și dânsul adesiunea sa. VIENA, 2 August. — Printr un creţ ministerial, juriul în materii pee cari resultă din tendinţele anarte, este suspendat cu începere de 10 August pănă la 31 iulie 1889 în multe disricte judiciare din Ausa-de-jos, Austria-de-sus, Bohemia, florăria, Stiria, şi Corintia. Printre işe sunt şi Viena, Brann, Praga, at, şi Klagenfur. BERLIN, 2 August. — Corniţele Ibert de Bismarck a sosit. (SOFIA, 2 August. — Preşedintele nsiliului pleca la mănăstirea Rillo de Alteţa Sa trebue să sosească este puţin, pentru care şi-a vărsat sângele în nenumerate rânduri. Nu se cunosce din istoriă un singur caş, unde să ’şi fi schimbat cât de puţin fidelitatea cătră casa domnitoare ; cu toate acestea ei au fost totd’auna şi sunt şi acum trataţi în ţera lor mai rea de cât nişte străini. Până la 1848 naţionalitatea română » nici nu era recunoscută de legile unguresc!, iar religiunea lor numai tolerată. In împrejurările acesteaşi sub greutatea împilărilor din partea Ungurilor, ei au stat mai multe veacuri. Românii întru adevĕr erau iobagi, dar nu s’a căutat nici o dată a li se răpi limba, cum se încerca astăzi prin toate mijloacele cele mai mârșave. La 1848, când Ungurii sai revoltat contra casei de Habsburg, declarânduși de rege pe Ludovic Roşut. Românii ardeleni ca totd’auna, au luat apărarea tronului, versându’şi sângele pentru dinastiă şi pentru eliberarea lor de sub jugul barbar al Ungurilor. Revoluţiunea s’a terminat după doi ani cu înfrângerea Ungurilor. Cel mai mare duşman al Românilor era Ludovic Roşut, care a ordonat să se ucidă Românii ca vitele, voind al stânge cu totul de pe faţa pămîntului. După domolirea revoluţiunei, Românii cu drept cuvînt se aşteptai! la emanciparea lor politică ca o resplată pentru neclătita lor alipire cătră tron, şi întru adevăr iobăgia s’a rădicat, libertatea şi egalitatea s’a decretat pentru toţi, şi Românii au luat un avînt forte repede în desvoltarea lor culturală, bucurându-se de aceleşi drepturi cu conaţionalii lor, dar durere, că acestâ stare n’a ţinut mult. Consecinţele resboiului din 1866 între Austria şi Prusia, au adus cu sine la 1867 uniunea Transilvaniei cu Ungaria, şi Românii din nou se văd supuşi persecuţiunilor de tot felul din partea Ungurilor, şi fiindcâ Românii ţin pe vieţă şi morte la limba şi naţionalitatea lor, astăzi persecuţiimea este cu atât mai mare, cu cât Ungurii pe toate căile posibile şi imposibile se încercă a le răpi limba din sculă şi chiar din biserică, împunându-le pe cea maghiară. Intră mijloacele de maghiarisare. Ungurii în înalta lor înţelepciune au credut a servi foarte bine şi portretul exdictatorului de la 1884 Ludovic Roşut. Acest portret afirm că se trămite familielor române şi mai cu semă preoţime, cu obligaţiunea de a’l păstra în case ca o adoraţiune pentru cel mai mare duşman al Românilor, pentru acel, care a conspirat contra tronului, pentru acel, care şi astăzi nu recunosce dinastia habsburgică, şi care nu voeşte să se întorcă în patriă, deşi este gradat. Dacă Ungurii cred că şi cu astfel de mijloace ridicole vor putea maghiariza pe Români, apoi îi putem asigura că nu’și vor ajunge nobilul lor scop ; de altă parte suntem siguri că nu asistă o singură familia româneascâ, care să fie capabilă a contempla portretul dușmanului de morte al nemului românesc. A si vedea ultime idixe telegrafice pag. II, (JALA II, 23 iulie 1383. Se ştie, că Românii de peste Cărţi au fost şi sunt totd’auna poporul mai credincios cătră tron şi patrie, Ciornica- local.su. — Corpurile legiuitoare, după informaţiuni positive, se vor disolva cel mult până în o lună şi jumătate; se asigură chiar că ele se vor disolva iârâ a mai fi convocate. — In curând guvernul va pregăti toate proiectele de lege ce voiesce a supune Camerilor viitoare, și a căror basă va forma programul de guvernământ a Cabinetului Rosetti-Carp. In primul loc, reforma atât de scumpă D-luî P. P. Carp. va fi modificarea etalonului la Banca Naţională . D. Carp este convins că afara de stabilitatea ce va aduce transacţiunea lor comercială, apoi Banca va trage şi un profit de aproape 10 milioane ; aşteptăm proiectul de lege şi expunerea motivelor spre a putea aprecia a doua reformă, asupra căreia vom da detaile, este înfiinţarea cantonului. Aceste sunt principalele reforme pe care guvernul D-luî Carp le va susţine şi va face chiar din ele chestiune de existenţă. c pen —3\jU | pentru cine se. gateşet ira cine se nemere.ce. Putem şti bine că guvernul îşi are deja mai de mult desemnat viitorul primar al oraşului nostru. Inţeluptă a fost epoca când a dat ca scrie positiva cum că D-na Ressu nu va fi Primar, fiindcă guvernul nu voeşce pe D-sea ci pe altul. De voiţi a’l cunoşte căutaţi’l între membrii comisiunei interimare. — Un sfat redactorilor anonimi de la Adosta, când se vor încerca se atace persoana privată iar nu jurnalistii, se facă bine să pună un nume sub infamiile lor, ca nu cumva correcţiunea meritată se cadă asupra unui nevinovat. Cu numărul său de ieri, Tosta ’şi varsă focul, dând extracte din raportul comisiunei financiare. Deocam dată se ocupă de gheretele din piața făinăriel ale D-lui A. Panaitescu. In ceia ce l privesee pe D-sea, ere« t nola «VOCII COVUBlUIUIlUI FIUL COMTELUI 33 35 ONTE-CRISTO Trad ui da A. OUSTE ANU.M . 5 PARTEà II Hal bogat ca Monte-Cristo , j ’ XX (Urmare). Leu contra Leu. 111-Monte-Cristo verju toate tocate ; și el o fibră feței sele na tresări . ( Redeveni stăpân pe line, stăpân bătăile inimii sele și pe pulsende artelor sele* ^trges fără grăbi, e»»o#(lBd Mergea îapet, spre o pîetrie de granit negru, separată de leu num») eh un sp*ț i de trei metri pete... panta era forte oblică, şi totuşi se afia fără nici‘0 greutate ca împins de o forţa supeners... Şi privirea omului se incrucişă morta cu aceea a leului nemişpet. Dar mugetele deveniau mai sec, mai scurte, punctuate de acea suflare adâncă care face să tresară singurătatea. Monte Cristo tot se suia. In fine stete drept pe granit. Și erau ca doui adversari «tjtzkțl de mar eon pentr’un duel la n arte. Leul 8 ridică pe labele rele, dintre cari una o ținea pe corpul nenorocitei victime... făcu o mișcare să se rajet*..» ceea ce vei» Monte* Cristo. ii& e* *cum imobil, cu arma la picior. Am 48 că d stanța ce separa pe cei doui adversari era abia de trei metri. » Se reptSU. se ve4u corpul seu fantastic sburând prin spațifi. Sa au4i un foc. Și leu, lovit în sbor ca să 4’C sș», se rostogeli într’o coavulsiuna care Ucu Ba pocneascâ vertebrele sale și se perdu între cele două rând de granit . Moarte-Cristo se află lângă Bartucco... Nenorocitul nu mii mişca... Intre cele doue omnerii, tocmai la ieşirea gâtulu’, se vedea sub sfâşiftturde hainelor urmele singeroase aghereiorda fervoritele într’un elan de emoțiune care îl aduse se aminte despre »tâte lupte sificte împreună, ridicase pe Bertuccio, a cărui cap fără v'ață sa spr jnia pe genunchii lăi. De jos veda ecoul celor din urmă mugete de durere a leului. Nimene nu se apropi. Monte Cristo și Bertuccio era singuri.. — A nie»“, se coatele ?... O nul ou response. La gură făcea o spumă de sînge. Atunci Monte Casto scose sticluţa cu balsamul ce ţinea toî d’a una ( dînsu), balsam ce avea de la abatele Feria şi care făcuse drj% atâie miaunî... Caîrfoî pumnalului ser, Monte- Cnsto di afftcu dinţii strînşi la lui Bernuccio şi’a turnă în gură tâk-va pi- Gâturi de licore de v:0t$. Tot corpul Iu! Birtoccio tresări. Vai! Monte-Cristo își aduse »minte că tot »sa tres* rise abat*le F*rD, râod dej* c bries fustse deja nemiles^S 133