Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)
1888-07-31 / nr. 3702
IUL XVI. Nr. 3.702. JAM E NT rtt Soai»it a ... 20 lei aS . . . io « kg. rv premiul bounți'iOT a mrauuutc a . . . 34 lei al . . . 17 * majorcntei se Galați la Ad.țiunea 4**ru* strier* la biapostale. 10 BAN! EXEMELARUL. daețiunea.. 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE zILELE DE LUCRU. X elegrama Sarrtdul partial ,Vocii CoTurluiahri* AGENTIA HAVAS.MA, 9 August. — finitor ce peratul Wilhelm II ar dori să pe regele Humbert la Berlin, ă după ce Wilhelm ar merge ima. ;LGRAD, 9 August. — Bulgaria ut ca represintatul șerb la Sofia retragă semnătura din nota coă remisă guvernului bulgar ai lipsei de siguranță și asupra sării guvernului bulgar. $rbia a respuns că aprobă cu tot ►flîrsul rspresintantului seu. 3.FIA, 9 August. — E cu totul că principesa Clementina ar fi aitat bani Tesaurului bulgar și măresc de a o^ice că acest împru- i s’ar fi făcut în schimbul unei fobe asupra liniei V^akarel-Belovo. firile din Constantinopol carijic fi \ustria ar fi încuragiat pe guver. k bulgar să ia în stăpânire linia [pvo, n’au temeiu pentru că Aus* susține mal mult interesele comici de Hirsch. ERLIN, IO August.— (galeta ikerei de CS^ord discutând cestiunea de ji care este autorul falsificărei doentului publicat de Nouvel Ic Idre^relevă pasagiul carejice că îm- Jitul Wilhelm, în ultimele momente vieţeî, a fost greu atins de prijha Ţarului, care ar fi respuns cu consideraţie la invitaţia ce împă- I il Wilhelm I-iu o adresase cu pri- I ul manevrelor din Stettin. Korddeutsche zice că este ştiut de I că nu sa făcut nici o data o asemenea invitaţie, deci refusul era imposibil. Dacă DU Nouvelle Revue face, cu toate astea, o atare aserţiune, este evident că în mânile rusescî au comis falsificarea, căci, în Rusia, adevărata stare de lucruri e tot așa de bine cunoscută ca și la noi. |f"* A se vedea ultime scrii telegrafice pag. III. ‘'JjI/i'I .*¡ OÎftYU910" LlLiZL nt J [jLtlJCj iccO* aNUNCI U linia petit Fijjioa IV: 40 bani ,r ni ; So INSERTIUNI fi RECLAME Pagina III : So bani La Cronici : 20* Repetirile se fac c» rabat însemnat. Scrisori nebancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu st înapoesc. 'T Administraţiunea : 15, str. Mare. G AL A'll, 30 iulie 1888. Alegerile de delegaţi. Acum când am ve^ut resultatul alegerilor de delegaţi ai col. III, şi modul cum ele s’au făcut, se poate convinge ori-cine câtă dreptate avem când în articolul nostru de la 23 iulie, arătam rolul desastres ce au D-nii de la Tosta, în luptele politice din acest oraș.1 ’ In trăsuri generale, am căutat a dovedi cum sciii D-lor să lucreze pentru a parveni la putere și s’a verut că mijjloacele întrebuinţate stă în tot ce poate fi mai despreţuit şi înjositor. Cum s’au purtat D-lor în alegerile de delegaţi ? încă de mult începuseră inspecţiile prin mahalale, iar micele întruniri presidate de vr’un butoiaş cu vin, se succedaţi destul de des. Deşi din partea partidului liberal nu se pusese nici un interes pentru aceste alegeri, el totuşi sau temut şi s’au prevertat cu tote elementele de asigurarea reuşitei. Pe lângă ori ce local de alegeri, câte o cârciumă, unde se putea bea şi mânca degeaba, la sănătatea D-lor Robescu-Ressu, mulţumia poftele aprinse ale celor ce pesenia şi voturile pentru mântuirea partidului. Salile de alegeri erau pline cu omeni zeloşi cu vorba şi cu pumnul, pentru a face actele capacitate, şi a prinde ceva, la vreme, din bogăţiile situaţiunei. Toţi slujbaşii măturaţi, o mare parte din cei în fiinţă încă, se ’nvîrtiau sfredel şi făceau ca lucrurile să iase strună. Funcţionarii primăriei de pe la barieri şi oboruri, îşi lăsase însărcinările şi în grămadă, propagau fericirea viitoare şi belşugul din deşertul Arabiei, dacă or ieşi ai noştri. La intrări, de fiecare parte a uşei, erau postaţi agenţi de ai elicei Robeson Ressu, cari mijlociau o victorie stracjid. La ma tote birourile s’afi întâmplat bătăi şi scandale, înjurături, şi alte multele. Oraţiosele efecte ale dărniciei D-lui Robescu, într’ale benturi, se resimţia în atitudinele hărţăgose ale cetelor de indignaţi, cari împrejmuiau localurile de alegere. Faţă cu asemene specimene de alegeri, e bine să ne întrebăm, dacă sa respectat libertatea voturui. Suntem dintre acei cu încrederea, că ingerinţele au fost nu ale administraţiei, ci ale elicei menţionate. Dacă în multe părţi s’a redat funcţionari îngerând, acesta suntem convinşi că lio faceau din îndemnul administraţiuneî, ci din nevoia d’a putea fi vedute bine când AD-niî Ressu-Robescu vor ajunge la cârma oraşului. Mulţi pe basa a cine ştie ce promisiuni, saft in faţa oricăror ameninţări, au fost siliţi, vroind nevroind, să trică peste limitele puterilor lor. La tote cele mai de sus, se adaogă că D-nul de la Costa, pentru a înlesni pe cetăţeni, avi de fiecare birou câte 4—5 trăsuri, pentru aducerea cetăţenilor la vot. Era ceva nostim să vedi câte şese omeni, cocoţaţi într’o birjă. Pentru acoperirea acestor cheltneli e lesne de priceput câţi bani s’au dus, pe nădejdea căpătuelii de apoi. Şi aceste toate ingerinţi făţişe şi aceste scandale sub a cul patronagiu se faceau ? Sub a lor Ressu şi Robescu, cari au cutezanţă a mai spune că's oameni de principii, oameni cinstiţi, oameni probi şi cari vroesc a rid ca nivelul luptelor noastre politice, desigur prin conruperi ruşinose prin întrebuinţarea tuturor tertipurilor demne de nişte giambaşî politici, ca D-lor. Susţin vecinie că popularitatea lor se rezima pre voinţa cetăţenilor, atunci când el sfărâmă şi conrupe acestă voinţă, atunci când el lucreză la înjosirea virtuţilor cetăţenilor, şi la întronarea domniei de cerore şi conrupţiune. Şi dacă la o alegere atât de puţin importantă ei recurg la asemenea mijloace, ce vor mai face la alegerile din 7 August, cari au să aibă a da direct voturile pentru constituirea consiliului comunal Tare nu e temă că şi-o vinde şi surtucile pentru a face faţă cheltuelilor de ridicarea nivelului moral al ce- Uionului ! î.... X. Cronica, loca-lul. — Teje cere fapte și când i se dă, nu vrea să le vedă. Bună tactică ! Așa în numărul de aseara, încercând a răspunde articolului nostru intitulat poștei evită a răspunde cum , iar anul trecut au făcut alianță cu noi, pe cari astăzi ne face potlogari ? Acesta credem că e un fapt foarte viol. .vocn OOVUßLülüLUI 139 FIUL COMTELUi Trsdut d« À. CSBT3AÎTU. PARTEA II il bogat ca Monte-Cristo XXI (Urmare). 1M e d t e a. Ucultasem. Ioțelesesem. Simții sen ane* anei »râuri grozave ce’m!*ar ■Q peptel... Perdut!.. er« perdat ! M pe merte ! suferință leat«, o du® neîntreruptă !.. Upide m* latom! epre awrio o»?e wM»«. Ochii «el acinteisi, bazele flele tremurtu de agitațiune... — Și e* să spateșof pe victima ce ați apucat’o de teistă soarte, ce cert de la mine ? Tresări și’mînțise: — Pe tine î — Ce voesei ? să fin sclava tea ! cânele tett ? an animal ce ?ei putea lovi și chinui ?... Sant gata... — Na ! na ! strigă el cu vioiciune. Voesc fulgerai ochilor tei, Borisai bassel tile, tresărirea întregei tele ființe., te voesc pe tine, intrigi, te voesc.. să fii a mea... O , si no nie acuși! sanamabiestemi !... în momentul acela uitasem de mine.. mi gânditul numai la din sal . Ințelegim sta mal bine gâciam ceea ce acel om cerea de la mine Infamele bitrine ce mS ^sianjaraserâ, reușiseră si turbure ignoranța mes ds, soiam cino»! *i*f*4jbjl ?di»«w Dar diosul, omul așa de ban, așa de dulce, carenul zimbise, care ml apărase, care mă iubise... săi fi lăsat îa acea închisoare înfricoșătire 2... să fiu lăsat să numere ana câte una durerile chinuitoare... nu, num! mai aparținim !... viața mea era a lui 2 trebuiam să mă vîod pentru al reBonmpera 2... Conatrînsel basele mele sft aimbiască șifiad Aissavuasului. — La rândul teii, ascultă-mă bine. Im! propui un târg. Voi să pun condițiunile... — Ordoni, strigă el, supt șef a tribului meu, tu vei fi regina lui... sau, bogat, și toate bogățiile mele vor fi ale rele... — Nu, îlfFei, voesc numai libertatea aceluia cara a intrat Sa aabts-I ranft... Și ca mâna arătat ia uiuistr pe aude die păruse căpitanul Joliette. — Ții acord... — Nu este încă tot. L’a I desemnai ta însa’ul fariei Khaaailor... de ar ieși din tuchioare, ar putea cădea sub loviturile studilor tei... Voesc săi dai o escortă carl sal reconducă pănă la marginea țarsi unde domnesc creștinii .. Strâmbă din nas... Numai aveea aicio Fidoallă Ar fi voit aă abuseza de credulitatea mea și sași satore §i ara sea... Dar repetai cererea mea ca mâadriă, ca farnă... căci simțim că dominam .. șil silit... îl obligai să pronunțe jarimântul Khuanilor... pa Allah și pe Mhomnet, profetul seu ! — Și vei fi a mea 2 îmi «Jise es, •ă același jurămînt ! O !atone! cu ochii la cer, oferind acela! D^en peemiesaQt de care*»! vorbise one ori eăjMtinal Joliette^f^