Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-31 / nr. 3702

IUL XVI.­­ Nr. 3.702. JAM E NT rtt Soai»it a ... 20 lei aS . . . io « kg. rv premiul bounți'iOT a mrauuutc a . . . 34 lei al . . . 17 * majorcntei se Galați la Ad­­.țiunea 4**ru* strier* la bia­­po­stale. 10 BAN! EXEMEL­ARUL. daețiunea.. 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE zILELE DE LUCRU. X eleg­rama Sarrtd­ul parti­al ,Vocii CoTurluiahri* AGENTIA HAVAS.­MA, 9 August. — finito­r ce peratul Wilhelm II ar dori să pe regele Humbert la Berlin, ă după ce Wilhelm ar merge ima. ;LGRAD, 9 August. — Bulgaria ut ca represintatul șerb la Sofia retragă semnătura din nota co­­ă remisă guvernului bulgar a­­­i lipsei de siguranță și asupra sării guvernului bulgar. $­rbia a respuns că aprobă cu tot ►flîrsul rspresintantului seu. 3.FIA, 9 August. — E cu totul­­ că principesa Clementina ar fi a­itat bani Tesaurului bulgar și măresc de a o^ice că acest împru- i s’ar fi făcut în schimbul unei f­­ob­e asupra liniei V^akarel-Belovo. firile din Constantinopol cari­­jic fi \ustria ar fi încuragiat pe guver. k bulgar să ia în stăpânire linia [pvo, n’au temeiu pentru că Aus* susține mal mult interesele com­ici de Hirsch. ERLIN, IO August.— (galeta iker­ei de CS^ord discutând cestiunea de ji care este autorul falsificărei do­­entului publicat de Nouvel Ic Idre­­^relevă pasagiul care­­jice că îm- Jitul Wilhelm, în ultimele momente vieţeî, a fost greu atins de pri­­jha Ţarului, care ar fi respuns cu consideraţie la invitaţia ce împă- I il Wilhelm I-iu o adresase cu pri- I ul manevrelor din Stettin. Korddeutsche z­ice că este ştiut de I că nu sa făcut nici o data o a­semenea invitaţie, deci refusul era imposibil. Dacă DU Nouvelle Revue face, cu toate astea, o atare aserţiune, este evident că în mânile rusescî au­ comis falsi­ficarea, căci, în Rusia, adevărata stare de lucruri e tot așa de bine cunos­cută ca și la noi. |f"* A se vedea ultime scrii telegrafice pag. III. ‘'JjI/i'I .*¡ OÎftYU910" Ll­LiZL nt J [jLtlJCj iccO* aNUNCI U linia petit Fijjioa IV: 40 bani ,r ni ; So INSERTIUNI fi RECLAME Pagina III : So bani La Cronici : 2­0* Repetirile se fac c» rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se reiasă. — Ar­tic­o­lele nepublicate nu st înapoesc. 'T Administraţiunea : 15, str. Mare. G AL A'll, 30 iulie 1888. Alegerile de delegaţi. Acum când am ve^ut resultatul ale­gerilor de delegaţi ai col. III, şi mo­dul cum ele s’au făcut, se poate con­vinge ori-cine câtă dreptate avem când în articolul nostru de la 23 iulie, a­­rătam rolul desastres ce au D-nii de la T­osta, în luptele politice din acest oraș.1 ’ In trăsuri generale, am căutat a do­vedi cum sciii D-lor să lucreze pentru a parveni la putere și s’a ve­rut că mijjloacele întrebuinţate stă în tot­ ce poate fi mai despreţuit şi înjositor. Cum s’au purtat D-lor în alegerile de delegaţi ? încă de mult începuseră inspecţiile prin mahalale, iar micele întruniri pre­­sidate de vr’un butoiaş cu vin, se suc­cedaţi destul de des. De­şi din partea partidului­ liberal nu se pusese nici­ un interes pentru a­­ceste alegeri, el totuşi sau temut şi s’au prevertat cu tote elementele de a­sigurarea reuşitei. Pe lângă ori­ ce local de alegeri, câte o cârciumă, unde se putea bea şi mânca degeaba, la sănătatea D-lor Robescu-Ressu, mulţumia poftele aprin­se ale celor ce pesenia şi voturile pen­tru mântuirea partidului. Salile de alegeri erau pline cu omeni zeloşi cu vorba şi cu pumnul, pentru a face acte­­le capacitate, şi a prinde ce­va, la vreme, din bogăţiile situaţiu­­nei. Toţi slujbaşii măturaţi, o mare parte din cei în fiinţă încă, se ’nvîrtiau sfredel şi făceau ca lucrurile să iase strună. Funcţionarii primăriei de pe la ba­­rieri şi oboruri, îşi lăsase însărcinările şi în grămadă, propagau fericirea vii­­toare şi belşugul din deşertul Arabiei, dacă or ieşi ai noştri. La intrări, de fie­care parte a uşei, erau postaţi agenţi de ai elicei Ro­beson Ressu, cari mijlociau­ o victorie stra­cjid. La ma­ tote birourile s’afi întâmplat bătăi şi scandale, înjurături, şi alte multele. Oraţiosele efecte ale dărniciei D-lui Robescu, într’ale benturi, se resimţia în atitudinele hărţăgose ale cetelor de indignaţi, cari împrejmuiau­ localurile de alegere. Faţă cu asemene specimene de ale­geri, e bine să ne întrebăm, dacă sa respectat libertatea voturui. Suntem dintre acei cu încrederea, că ingerinţele au fost nu ale adminis­traţiei, ci ale elicei menţionate. Dacă în multe părţi s’a redat func­ţionari îngerând, acesta suntem con­vinşi că lio faceau­ din îndemnul admi­­nistraţiuneî, ci din nevoia d’a putea fi vedute bine când AD-niî Ressu-Robescu vor ajunge la cârma oraşului. Mulţi pe basa a cine ştie ce pro­misiuni, saft in faţa ori­căror amenin­ţări, au­ fost siliţi, vroind nevroind, să trică peste limitele puterilor lor. La tote cele mai de sus, se adaogă că D-nul de la Costa, pentru a înlesni pe cetăţeni, avi de fie­care birou­ câte 4—5 trăsuri, pentru aducerea cetăţe­nilor la vot. Era ce­va nostim să vedi câte şese omeni, cocoţaţi într’o birjă. Pentru acoperirea acestor cheltneli e lesne de priceput câţi bani s’au dus, pe nădejdea căpătuelii de apoi. Şi aceste toate ingerinţi făţişe şi a­­ceste scandale sub a cul patronagiu se faceau ? Sub a lor Ressu şi Ro­bescu, cari au cutezanţă a mai spune că's oameni de principii, oameni cinstiţi, oameni probi şi cari vroesc a rid ca nivelul lup­telor noastre politice, desigur prin conru­­peri ruşinose prin întrebuinţarea tuturor tertipurilor demne de nişte giambaşî politici, ca D-lor. Susţin vecinie că popularitatea lor se rezima pre voinţa cetăţenilor, atunci când el sfărâmă şi conrupe acestă vo­inţă, atunci când el lucreză la înjosi­rea virtuţilor cetăţenilor, şi la întrona­rea domniei de cerore şi conrupţiune. Şi dacă la o alegere atât de puţin importantă ei recurg la asemenea mij­­loace, ce vor mai face la alegerile din 7 August, cari au să aibă a da di­rect voturile pentru constituirea consi­liului comunal Tare nu e temă că şi-o vinde şi sur­­tucile pentru a face faţă cheltuelilor de ridicarea nivelului moral al ce- Uionului ! î.... X. Cronica, loca-lul. — Teje cere fapte și când i se dă, nu vrea să le vedă. Bună tactică ! Așa în numărul de aseara, încer­când a răspunde articolului nostru intitulat poștei evită a răspunde cum , iar anul trecut au făcut alianță cu noi, pe cari astăzi ne face potlogari ? Acesta credem că e un fapt foarte viol. .vocn OOVUßLülüLUI 139 FIUL COMTELUi Trsdut d« À. CSBT3AÎTU. PARTEA II il bogat ca Monte-Cristo XXI (Urmare). 1M e d t e a. Ucultasem. Ioțelesesem. Simții sen ane* anei »râuri grozave ce’m!*ar ■Q peptel... Perdut!.. er« perdat ! M pe merte ! suferință leat«, o du­­® neîntreruptă !.. Upide m* latom! epre awrio o»?e wM»«. Ochii «el acinteisi, bazele flele tre­­murtu de agitațiune... — Și e* să spateșof pe victima ce ați apucat’o de teistă soarte, ce cert de la mine ? Tresări și’mî­nțise: — Pe tine î — Ce voesei ? să fin sclava tea ! cânele tett ? an animal ce ?ei putea lovi și chinui ?... Sant gata... — Na ! na ! strigă el cu vioiciune. Voesc fulgerai ochilor tei, Borisai bas­sel tile, tresărirea întregei tele ființe., te voesc pe tine, intrigi, te voesc.. să fii a mea... O , si no nie acuși! sanamabies­­temi !... în momentul acela uitasem de mine.. mi gânditul numai la din sal . Ințelegim sta mal bine gâciam ceea ce acel om cerea de la mine Infamele bitrine ce mS ^si­anjaraserâ, reușiseră si turbure ignoranța mes ds, soiam ci­no»! *i*f*4jbjl ?di»«w Dar diosul, omul așa de ban, așa de dulce, carenul zimbise, care ml apărase, care mă iubise... săi fi lăsat îa acea închisoare înfricoșătire 2... să fiu lăsat să numere ana câte una du­rerile chinuitoare... nu, num! mai a­­parținim !... viața mea era a lui 2 tre­­buiam să mă vîod pentru al reB­­onmpera 2... Conatrînsel basele mele sft aim­­biască și­­fiad Aissavuasului. — La rândul teii, ascultă-mă bine. Im! propui un târg. Voi să pun con­­dițiunile... — Ordoni, strigă el, supt șef a tri­bului meu, tu vei fi regina lui... sau, bogat, și toate bogățiile mele vor fi ale rele... — Nu, îl­­fFei, voesc numai liber­tatea aceluia cara a intrat Sa aabts-I ranft... Și ca mâna arătat ia uiuistr­­ pe aude die păruse căpitanul Joliette. — Ții acord... — Nu este încă tot. L’a I desemnai ta însa’ul fariei Khaaailor... de ar ieși din tuchioare, ar putea cădea sub loviturile studilor tei... Voesc săi dai o escortă carl sal reconducă pănă la marginea țarsi unde domnesc crești­nii .. Strâmbă din nas... Numai aveea aicio Fidoallă Ar fi voit aă abuseza de credulitatea mea și sași satore §i ara sea... Dar repetai cererea mea ca mâadriă, ca farnă... căci simțim că­­ dominam .. șil silit... îl obligai să pronunțe jarimântul Khuanilor... pa Allah și pe M­homnet, profetul seu ! — Și vei fi a mea 2 îmi «Jise es, •ă același jurămînt ! O !­atone! cu ochii la cer, oferind acela! D^en peemiesaQt de care*»! vorbise one ori eăjMtinal Joliette^f^

Next