Vocea Covurluiului, august 1888 (Anul 16, nr. 3703-3726)
1888-08-05 / nr. 3706
VOCEA COVURLUILUI Cronica locală. — Aveam dreptate a spune în revista nostra de astăzi că armele giambaşilor de la Adosta în ajunul alegerilor sunt totdeauna insinuările şi calomniile. Deşi cetăţenii cunosc că am explicat destul de clar atitudinea noastra şi a amicilor noştri din consiliul comunal în cestiunea răscumpărării obligaţiunilor canalurilor, când am fost contra ori cărei soluţiuni ce n’ar fi dat o soluţiune definitivă şi limpede cestiuniî, lucru ce a făcut pe poştaşi a nu arice atunci nici-un cuvînt contra atitudinii noastre , totuşi astăzi, în ajunul alegerilor, sperând că cetățenii au uitat, caută a arunca insinuări contra noastra în aceasta cestiune, prefacându-se că uită, nenorociții, că tocmai ei au subordonat orice nnvoal a răscumperării obligațiunilor aflate la Kohn și Reinach din Paris. Judece cetățenii. — Din causa ploilor mari ce au făcut să debordeze Moldova şi Siretul şi săi* Viaşu! apele Siretului au venit foarte mari şi au inundat tot şesul seu de la Hanul \ ■'»na Aănă la Bărboşi. Apa a venit pana 1 locuri a trei complect 1 coltele si tulul sunt mari. a in 'Ut I intrat forma. ^ yj 1111 a constituirii comitetului pentru participarea la Exposiţiunea din Paris de sub preşedinţa D-lui Bibescu, a cărui constituire nu a fost cu avisul meseriaşilor şi industriaşilor din ţară , recunoscând numai comitetul ales de toate societăţile Cooperativ® din România care figureaza ca întâiul iniţiator D-lui D. C. Butculescu, preşedintele fondator a societăţilor şi exposiţiunilor Cooperative din ţară. — Ieri dimineţă, la ora 7 a. m., băiatul Costache Dimitriu fiul D-lui Gheorghi Dimitriu, cârciumar din strada Română, ducându se la Bărboşi, spre a vedea pe un frate al seu, care este amploiat de mişcare, s’a dus de s’a scaldat la Siret, şi s’a înecat ; cadavrul a fost găsit. — Astă seara va avea loc în grădina Universele, a doua şi penultima representaţiune a D-lor Moceanu Velescu şi St. Iulian, cu un program foarte variat. De remarcat este OIHUl sburător, executat de D. Velescu, neveitut în acest oraş, şi a vedea pe cunoscutul comic român Julian. Oxoarca Intexlexst — Cetim în Lupta. Manevrele cele mari vor ţine cincifile. Ele vor începe înfiul de 18 Septembrie şi se vor termina în sera de 23. La 24 se vor începe desconcentrările. Li 5 Septembrie a’» fixai disecţia j notmnat a tribunalul®? Jiu capitală, de a se vinde prin licîuţiune iabrin ti:bete a Ji-lnî OpL dia strada Isvor No. 76, pentru despăgubire unor creditori de *rm»tt eti Tele din anul manevră Ministrul de fininţe, D. Ghermani, soseşce ssiăijt dimitată în capitală. Cu începere de »slatfb interimul D-lui Teodor Rosetti la final şi va înceta. — D. CMcUnu, medic veterinar la judeţul Ilfov, întrebuinţez* cu succes pentru combaterea boalei numită gastro-entero-nefrită (urnire cu sân* ge) urcătorul tratament : Să ia cafea prejită şi pisată 2 linguri mari şi se ferbe într’an litru de apă. In acest litru de infusiune de cafea se adaogă 1 lingură mare de Naphtol liquid A. şi se dă vitelor bolnave câte 3—4 litruri de cafea ast-lel preparată pefi, pănă la însănătoşire. Acest tratament e basat pe experienţele prof. Bouchard de la Paris, care întrebuinţază Nsphtolu spre a face antisepsia intestinală, şi afle tratamentul raţional şi specific al febrei tifoide a omului. — Cetim în Epoca : D. Alex. Ştirbey, ministrul lucrărilor publice, screşce în capitală astăzfi. — D. Eirozzi, ministre de departamentul de răsboid, va pleca după o săptămână la Ploeșor spre a inspecta terenul unde se vor face manevrele în acest an. — D-na major Boerescu, născută Socec, care se afla și D-sa pe vaporul Austriac CM ars ce s’a scufundat, n’a scăpat de pericolul în care se afla, de cât prin ajutorul unui matelot rus. Acest militar, cu risicul vieţei sale a venit în ajutorul D-nei Boerescu. — D. Theodor Rosetti, ministru de interne, a ordonat divisiunilor comunale şi a comptabilităţei din ministerul de interne, ca în cel mai scurt timp posibil să-i prezinte o situaţiune financiară a fiecărei comune urbane din ţară. — Cstisu in Naţiunea Aflăm că guvernul va confia conducerea marelor lucrări care sunt deja un lucru, unei comisiunî speciale numită de ministerul lucrărilor publice. — Săptămâna viitoare trebue să speoacă din străinătate o parte a maşinarielor care trabnesc instalate la manutanţa care se construesce la Colentina. Toate maşinăriile comandate pentru aceată fabrică vor costa şi două sute de mii lei. — Până Sâmbătă vor sosi în Gureşti şi miniştrii Ştirbei şi Ghi]man. Cu aceştia fiind deja cinci niștri în capitală, afacerile car mers pentru moment foarte încet vor relua cursul lor. — Regimentul al 3 de călărași capitală, va merge să campeze ci cepere de la 10 August pe cav Cotrocenilor. De aci regimentul va primi o unde să meargâ pentru manevre. — Ministrul ad-interim la just D. Maiorescu, a chemat a fi la nioter pe procurorul Manolescu . D. Dobriceanu, prim-procuror, s’a întreţinut în ceştii torturelor la poliţie. D. colonel Voinescu, prefectul liţiei capitalei, a sosit de asemiu în capitală. Se ştie buna reputaţiune pe vrednicul colonel şi-a dobândite ocasia afacerei Maican, când a iniţiativa întrunirea celor 12 coli pentru a impune minirului de bel darea în judecată a fraţilor can). Vom vedea acum ce atitudine avea D. colonel Voinescu, înl torturilor de la poliţie, unde suterii sei sunt grav acusaţî. — Aflăm o fi Sâmbătă se va U Sinaia un coceiliu de miniştr — Ministrul lucrărilor public deschis o licitaţie pentru constro a trei poduri peste rîul Bistriţa. Consiliul technic a aprobat ploile acestor poduri. — ministrul instrucţiune! pul a anunţat că va «sista frâne la ferinţele înveţfttorilor rurali din dețul Ilfov, care se țin la IJnivt Ute. — La institutul beetaorologic se dirige de D. Dr. Babeșl, a \ acum câteva tide de la Panciu / _Lati, pe loc. ir ■ ■wmwmw, M .«^V ,*V* Uițli )t ■ -pifdecidă în persoana asupra soartelor Dar naănia populară nesocotise ordinele sale. Și tocmai în momentul când apărea la porţile cetiţii Ousigla, a oralului misterios ce era centrul vastei conspiraţiuni, format în acel moment,ficem, omorîtorii nerăbdători începeau opera de sînge. Rigisim pe Mildsr într’una din vastele aăii a vethet mocheis. Acolo, stând în picidre, nu muia li de mâniă și ridicând la cer mânuit sele iritate. — Popor necredincios, strigă el, pentru ce nai ascultat disordinele aceluia care vorbeșce în numele lui Allah?... pentru ce ai lovit pe ace pe cirl trebuiai Eâ’i pistnzi ca un deposit ?... Și toți taiând, căutând a ascunde sub bernuse navele lor mângite de sânge. ■— Allah vossce să se respecte cuvîntul servitorilor a i ! Popor, ia seamă ca mâne sca să nu se retragă deasupraV* Iţî aducem libertate«, tremură ca cu cum vft s’o ţin ascuțiră în îndouiturile cr * nulei mele şi să uu’t» Ls de cât ruin» sclaviei. Toți tremurau acum de terore. Acelaşi cari adiură încă lovite pe nişte inamici destinaţi tremurau acum înaintea acelui stăpân ce’i sdrobia sub mânia sei. Le făcu semn la se ducă și rămase singur cu marabuul și cu şakul. Asupra lor îşi vărsă tot locul. — N’aţi înțeles dar, leficea el, ce plin mi-a fost inspirat de Allah? Am trăit destul de mult cu acei creştini blestemaţi, şi cunosc bine caracterul lor. Nemiloşi pentru noi, se tem necontenit pentru el insist , pentru al lor. Ne trebuise prisonieri numeroşi, a căror rang şi importanţă să fie mare în ochii lor, aşa că viaţa lor să ne serveascâ de garanţie. Ameninţându’i că vom ucide pe prisonieri ce sunt în mâna nostru, îi ţinem la disposiţiunea nóastra, ii vom vedea plecându-se şi plângeadu se ca nişte femei... Nu s-i ascultat de porunca mea, aţi întârziat liberarea ţerei noastre... • Și pe când Khuanii se scusia. — Destule scuse,zise el brusc. Ceea ce s’a întâmplat, trebuia să se întâmple. Acum trebue să îndrept eumeni ce aţi făcut... Se gândi puţin, apoi : — Să se aducă ici junele prisonier pe care i au prins credincioșii mei... Cti doni Khuani Balotară şi ieşiră După un moment uşa se deschise iar, yi Speranţa ap€ru in mijlocul sentinslelor, Speranţa căcfuse în mâna Khilor pe timpul atacului prefăcut depărtase de lângă dînsul pe sen, tstăifi desperat, nebun de rere. Copilul era palid, dar în olaca negru străluci» un foc ene Mildar fixă isupra’l privirea amenințătdre. — Apropia-te, îlfise el, și ne’mi numele tău. Ridicând capul și încrucișând nele sele, fini răspunse : — Ca ce drept mă întrebi ? Milder devei i mânios, dar ae nisei pe loc. — Cu dreptul forței, 4‘De e*c dinți strânți, cu dreptul resbuiri contra terel télé ». — Țara mea este Francia, res 1® se copilul, pitic* drept oțel. — Destul! strigă Maldar. loc .