Vocea Covurluiului, august 1888 (Anul 16, nr. 3703-3726)

1888-08-05 / nr. 3706

VOCEA COVURLUILUI Cronica­ lo­cală. — Aveam dreptate a spune în re­vista nostra de astăzi că armele giam­­başilor de la Adosta în ajunul alege­rilor sunt tot­dea­una insinuările şi calomniile. De­şi cetăţenii cunosc că am explicat destul de clar atitudinea noastra şi a amicilor noştri din con­siliul comunal în cestiunea răscum­părării obligaţiunilor canalurilor, când am fost contra ori­ cărei soluţiuni ce n’ar fi dat o soluţiune definitivă şi limpede cestiuniî, lucru ce a făcut pe poştaşi a nu arice atunci nici-un cuvînt contra atitudinii noastre , totuşi astăzi, în ajunul alegerilor, sperând că cetățenii au­ uitat, caută a arunca insinuări contra noastra în aceasta ces­­tiune, prefacându-se că uită, nenoro­ciții, că tocmai ei au subordonat ori­ce nnvoal a răscumperării obligațiu­nilor aflate la Kohn și Reinach din Paris. Judece cetățenii. — Din causa ploilor mari ce au făcut să debordeze Moldova şi Siretul şi săi* Vi­aşu! apele Siretului au venit foarte mari şi au inundat tot şesul seu de la Ha­nul \ ■'»na A­­­ănă la Bărboşi. Apa a venit pana 1 locuri a trei complect 1 coltele si tulul s­unt mari. a in 'Ut I intrat forma. ^ yj 1111 a consti­tuirii comitetului pentru participarea la Exposiţiunea din Paris de sub preşedinţa D-lui Bibescu, a cărui con­stituire nu a fost cu avisul mese­riaşilor şi industriaşilor din ţară , recunoscând numai comitetul ales de toate societăţile Cooperativ® din Ro­mânia care figureaza ca întâiul iniţia­tor D-lui D. C. Butculescu, preşedin­tele fondator a societăţilor şi expo­­siţiunilor Cooperative din ţară. — Ieri dimineţă, la ora 7 a. m., băiatul Costache Dimitriu fiul D-lui Gheorghi Dimitriu, cârciumar din strada Română, ducându se la Băr­boşi, spre a vedea pe un frate al seu, care este amploiat de mişcare, s’a dus de s’a scaldat la Siret, şi s’a îne­cat ; cadavrul a fost găsit. — Astă seara va avea loc în gră­dina Universel­e, a doua şi pen­ultima representaţiune a D-lor Moceanu Ve­­lescu şi St. Iulian, cu un program foarte variat. De remarcat este OIHUl sburător, executat de D. Velescu, neveitut în acest oraş, şi a vedea pe cunoscutul comic român Julian. Oxoarca Int­exlexst — Cetim în Lupta. Manevrele cele mari vor ţine cinci­­file. Ele vor începe în­­fiul de 18 Sep­tembrie şi se vor termina în sera de 23. La 24 se vor începe desconcentră­rile.­­ Li 5 Septembrie a’» fixai di­­secţia j notmnat a tribunalul®? Jiu capitală, de a se vinde prin licîuţiu­­ne iabrin ti:­bete a Ji-lnî OpL dia strada Isvor No. 76, pentr­u despăgu­bire unor creditori de *rm»tt eti Tele din anul manevr­ă Ministrul de fininţe, D. Gher­­mani, soseşce ssiăijt dimitată în ca­pitală. Cu începere de »slatfb interimul D-lui Teodor Rosetti la final şi va înceta. — D. CMcUnu, medic veterinar la judeţul Ilfov, întrebuinţez* cu suc­ces pentru combaterea boalei numită gastro-entero-nefrită (ur­nire cu sân* ge) urcătorul tratament : Să ia cafea prejită şi pisată 2 lin­guri mari şi se ferbe într’an litru de apă. In acest litru de infusiune de ca­fea se adaogă 1 lingură mare de Naphtol liquid A. şi se dă vitelor bolnave câte 3—4 litruri de cafea ast-lel preparată pe­­fi, pănă la în­sănătoşire. Acest tratament e basat pe expe­rienţele prof. Bouchard de la Paris, care întrebuinţază Nsphtolu spre a face antisepsia intestinală, şi a­fl­e tratamentul raţional şi specific al fe­brei tifoide a omului. — Cetim în Epoca : D. Alex. Ştirbey, ministrul lucră­rilor publice, screşce în capitală as­­tăzfi. — D. Eirozzi, ministre de depar­tamentul de răsboid­, va pleca după o săptămână la Ploeșor spre a ins­pecta terenul unde se vor face ma­nevrele în acest an. — D-na major Boerescu, născută Socec, care se afla și D-sa pe vapo­rul Austriac CM ars ce s’a scufundat, n’a scăpat de pericolul în care se afla, de cât prin ajutorul unui matelot rus. Acest militar, cu risicul vieţei sale a venit în ajutorul D-nei Boerescu. — D. Theodor Rosetti, ministru de interne, a ordonat divisiunilor co­munale şi a comptabilităţei din mi­nisterul de interne, ca în cel mai scurt timp posibil să-i prezinte o si­­tuaţiune financiară a fie­cărei co­mune urbane din ţară. — Cstisu in Naţiunea Aflăm că guvernul va confia con­­ducerea m­arelor lucrări care sunt deja un lucru, unei com­isiunî speciale nu­mită de ministerul lucrărilor publice. —­ Săptămâna viitoare trebue să sp­­eoacă din străinătate o parte a ma­­şinarielor care trabnesc instalate la manutanţa care se construesce la Co­­lentina. Toate maşinăriile comandate pen­tru aceată fabrică vor costa şi două sute de mii lei. — Până Sâmbătă vor sosi în Gureşti şi miniştrii Ştirbei şi Ghi]­man. Cu aceştia fiind deja cinci niștri în capitală, afacerile car mers pentru moment foarte încet vor relua cursul lor. — Regimentul al 3 de călărași capitală, va merge să campeze ci cepere de la 10 August pe cav Cotrocenilor. De aci regimentul va primi o unde să meargâ pentru manevre. — Ministrul ad-interim la just D. Maiorescu, a chemat a­ fi la nioter pe procurorul Manolescu . D. Dobriceanu, prim-procuror, s’a întreţinut în ceştii torturelor la poliţie. D. colonel Voinescu, prefectul liţiei capitalei, a sosit de asemi­u în capitală. Se ştie buna reputaţiune pe vrednicul colonel şi-a dobândite ocasia afacerei Maican, când a iniţiativa întrunirea celor 12 coli pentru a impune min­­irului de bel darea în judecată a fraţilor can). Vom vedea acum ce atitudine avea D. colonel Voinescu, în­­l torturilor de la poliţie, unde su­terii­ sei sunt grav acusaţî. — Aflăm o fi Sâmbătă se va U Sinaia un coceiliu de miniştr — Ministrul lucrărilor public deschis o licitaţie pentru constro a trei poduri peste rîul Bistriţa. Consiliul technic a aprobat pl­oile acestor poduri. — ministrul instrucţiune! pul a anunţat că va «sista frâne la ferinţele înveţfttorilor rurali din dețul Ilfov, care se țin la IJnivt Ute. — La institutul beetaorologic se dirige de D. Dr. Babeșl, a \ acum câte­va tide de la Panciu / _Lati, pe loc. ir ■ ■wmwmw, M .«^V ,*V* Uițli )t ■ -pif­decidă în persoana asupra soartel­­or Dar naănia populară nesocotise or­dinele sale. Și tocmai în momentul când apă­rea la porţile cetiţii Ousigla, a ora­lului misterios ce era centrul vastei conspiraţiuni, format în acel moment,­­ficem, omorîtorii nerăbdători înce­­peau opera de sînge. Rigisim pe Mildsr într’una din vastele aăii a vethet mocheis. Acolo, stând în picidre, nu muia li­ de mâniă și ridicând la cer mânuit sele iritate. — Popor necre­dincios, strigă el, pentru ce nai ascultat disordinele a­­celuia care vorbeșce în numele lui Allah?... pentru ce ai lovit pe ace­ pe cirl trebuiai Eâ’i pistnzi ca un deposit ?... Și toți taiând, căutând a ascunde sub bernuse navele lor mângite de sânge. ■— Allah vossce să se respecte cu­­vîntul servitorilor a i ! Popor, ia sea­­mă ca mâne sca să nu se retragă de­asupraV* Iţî aducem libertate«, tre­mură ca cu cum­ vft s’o ţin ascuțiră în îndouiturile cr * nulei mele şi să uu’t» Ls de cât ruin» sclaviei. Toți tremurau acum de terore. Acel­­aşi cari adiu­­ră încă lovite pe nişte inamici destin­aţi tremurau acum înaintea acelui stăpân ce’i sdro­­bia sub mânia sei. Le făcu semn la se ducă și rămase singur cu marabuul și cu şa­kul. Asupra lor îşi vărsă tot locul. — N’aţi înțeles dar, le­­ficea el, ce plin mi-a fost inspirat de Allah? Am trăit destul de mult cu acei creş­tini blestema­ţi, şi cunosc bine carac­terul lor. Nemiloşi pentru noi, se tem necontenit pentru el insi­­st , pentru al lor. Ne trebuise prisonieri nume­roşi, a căror rang şi importanţă să fie mare în ochii lor, aşa că viaţa lor să ne serveascâ de garanţie. Ame­­ninţându’i că vom ucide pe prisonieri ce sunt în mâna nostru, îi ţinem la disposiţiunea nóastra, ii vom vedea plecându-se şi plângeadu se ca nişte femei... Nu s-i ascultat de porunca mea, aţi întârziat liberarea ţerei noas­tre... • Și pe când Khuanii se scusia. — Destule scuse,­­zise el brusc. Ceea ce s’a întâmplat, trebuia să se întâmple. Acum trebue să îndrept eu­meni ce aţi făcut... Se gândi puţin, apoi : — Să se aducă ici junele priso­­nier pe care i au prins credincioșii mei... Cti doni Khuani Balotară şi ieşiră După un moment uşa se deschise iar, yi Speranţa ap€ru in mijlocul sen­tinslelor, Speranţa căcfuse în mâna Khi­lor pe timpul atacului prefăcut depărtase de lângă dînsul pe sen, tstăifi desperat, nebun de rere. Copilul era palid, dar în ol­aca negru străluci» un foc ene Mildar fixă isupra’l privirea amenințătdre. — Apropia-te, îl­­fise el, și ne’mi numele tău. Ridicând capul și încrucișând nele sele, fini răspunse : — Ca ce drept mă întrebi ? Milder devei i mânios, dar ae­­ nisei pe loc. — Cu dreptul forței, 4‘De e*c dinț­i strânți, cu dreptul resbuiri contra terel télé ». — Țara mea este Francia, res 1® se copilul, pitic* drept oțel. — Destul! strigă Maldar. loc .

Next