Voinţa Galaţilor, 1897 (Anul 2, nr. 1-68)
1897-11-26 / nr. 56
VOINŢA GALAŢILOR în stradă şi manifestând ş’au ciocnit cu populaţiunea paşnică şi răbdătoare până acum,a terci aceştia. Din această provocaţiune, stabilită în mod cert, au resultat reprobabilele excese din capitală şi din Galaţi. Sfătuim populaţia autochtonă la linişte şi demnitate absolută. Asemenea fapte nu onorează pe nimeni, necum pe noi, şi în acelaş timp înfierăm în mod energic desfiderea ce ni s’au aruncat de către elementul turbulent al populaţiunei evree. Sperăm că lucrurile nu se vor mai repeta Insă, în urma energicelor măsuri luate de către autorităţile administrative. Pentru moţiunea de încredere în guvern, propusă ori la Camera, au votat 99 şi anume : Albu I., Albu St., Arghir, Bianu, Bibianu, Brătianu I., Buescu, Buicliu, Bujoreanu, Burileanu, Busdugan I, Busdugan T. Căleanu, Cantemir, Casimir, Chenciu, Chiriţescu, Christodorescu, Christopol P. Ciocazan, Chrişianu, Cociaş, Costandache, Constantinescu X. (Argeş), Corbescu, Cosmovicî, Cutcudache, Dancovici, Datculescu, Davidescu, Dimancea, Dimitriu D. Dimitriu, I. Dimulescu, Dobrovicî, Enacovici Al. Filipescu St. Frumuşanu, Gârboviceanu, Gârleşteanu, Georgescu, Gherman E. Ghimpa, Ghiţescu V. Gorgos, Gurau, Hagi Tudorache, Iancovescu, Iepurescu, Iliescu A. Ionescu X. Iurich, Lecca D. Lecca I. Livedianu, Liga,Lupaşcu, Macovei, Mafia, Măldârescu, Martezianu, Manoliu, Mărculescu, Margfiritescu, Mitescu, Munteanu, Xicorescu, Olănescu, Olteanu Gh. Pădeanu, Pallade, Papadopole Popescu Dr. Pobescu, Roseti V. ,Rusu, Sâveanu, Schileru, Sechianu, Stătescu X. Stelian, Vâleanu, Vasiliu V. Vidrașcu, Vilner, Vitzu, Vlădoianu, Vlaicu, Moroianu, Pillat, Rosetti H. Brătianu D. D. Enăşescu, Grădişteanu Gr. Procopiu, Văsescu, Xacu şi Gianni D. şi. Moţiunea de încredere, înainte de a fi depusă la biurou, fusese semnată de 83 d.-nî deputaţi. * SA a abţinut de la vot 27 d-nî deputaţi şi anume : Anon. Aurelian, Cantacuzino G. Constantinescu -Buzâu X. Costinescu E. Dimitrescu-Iaşi, Dobrescu-Prahova, Emanoi C. Eleva X. Ghica-Anastasescu, Cogălniceanu V. Lecca C. Malaxa, Milieu, Morţun V. Petrescu Marin, Pitişteanu, Pop, Porumbaru, Scorţescu, Stolojan, Sturdza Gr. Teodorescu G. Dem. Villacros, Xenopoly Vernescu D. şi Lascar V. « E de remarcat că printre cei abţinuţi, figureaza d. ministru de finanţe şi d. ministru de domenii (patru d-ni miniştri fiind absenţi şi anume : Pherekyde, Haret, Djuwara şi I. I. Brătianu), un socialist, d. V. Morţun ; un independent, d. Gr. Sturdza, precum şi toţi deputaţii ilevişti presenţi. îi. In contra moţiune n’au votat decât conservatorii şi anume : Ghermani M. Grădişteanu I. Marghiloman A. Politimos C. şi Sculy Dr. Erau absenţi de la Cameră d-nii : Adamescu, Angelescu, Apostolii, Aslan, Aslan G. Derceanu, Bildirescu, Brătianu I. I. Brătianu Stavri, Cantacuzino-Pașcan Catargi X. Cisman X. Delavrancea, Djuvara A. Dobrescu C. Grigorescu, Iarcu, Igirosianu, Ionescu Tache, Iorgulescu, Iulian, Macri, Mărascu, Missir, Moisescu, Nicolaescu, Pappadopol St. Pherecyde M. Poenaru-Borden, Popescu, Popovici, Radu, Bale, Romanescu, Scorţeanu, Scuitu V.Ştefânescu V. Ştefânescu G. Vârvoreanu, Delimarcu, Zarifopol G. Stoicescu şi Şendrea. In urma votului de eri s’a dovedit pe deplin că guvernul d-lui Sturdza poate conta pe o majoritate mare în Cameră, lucru despre care nu ne-am îndoit niciodată. Cina de eri a fost o mai bună şi pentru partidul şi pentru guvernul naţional-liberal. TinhTinh ^ F)0r JjA «AnArei Secţiunea desidentă „Drepturile“ a reserviştilor evrei din Galaţi, condusă pe cît se pare de către un descreerat numit Botoşeneanu, autorul unui scirbos pamflet intitulat Pământeanul, prin care se insultă fără nici o jenă Regele, miniştri, partidele noastre politice şi naţiunea română, a voit să ţie o întrunire publica. Duminică după amiada, pe str. Mavromol, în localul oţelului „Carpaţii. Antreprenorul hotelului, vădând că evrei sunt agitaţi, înarmaţi cu beţe şi în immer de peste una mie, avind cu ei un steag alb, a refuzat să le acorde localul, pentru care nici măcar nu făcuseră angajament mai nainte. Forţa ziarului „VOINŢA GALAŢILOR“ ERNEST DAUDET I I 16 Un Martir al amorului cu treime să plece peste câte-va luni ca sil se încerce in convertirea poporelor sălbatice, cari se află de cea-laltă parte a mării? Biserica catolică omora în inima acelora care se consacră serviciului ei, amorul de familie. Intre sacerdoţiu şi mine, fiul meu n’a gângânit. El m’a sacrificat. Eu nu mai am copil. Zicând cu amărăciune aceste cuvinte ea vărsă din nou lacrămi care de astă dată nu scăpară din vederea Lei Favernay. — Nu este aceasta o religiune denaturată, adaogă cu turburare domnul Vernio, ca una ce răpește copiii de lângă mamele lor, în numele a nu ştiu ce pretinse datorii, contra simţimântelor celor mai sacre, care le face viaţa neproductivă, închinându-i celibatului şi aruncând pe unii în schituri întunecoase, iar pe alţii, mâncare poporelor sălbatice ? — La aceste vorbe, Lea luând măinele D-nei Vernio şi strângândule cu energie, zise: — Suntem făcute pentru a ne înțelege, strigă ea. Această religiune a luat pe fiul d-tale; mie, mi-a răpit inima bărbatului meu. — Ah! cât de mult vă plâng? Dar dacă nu te temi de luptă, vei fi victorioasă. Astfel după cum ve ved, după cum presimt, bărbatul d-tale treime să te iubească. (Va urma)