Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)

1969-04-08 / nr. 352

PAGINA 2 I­n condițiile contempora­neității, școlii românești îi revine sarcina de prim ordin a formării multila­terale a viitorilor cetățeni devotați cauzei partidului nos­tru, capabili să contribuie cu dăruire și pasiune la mersul as­cendent al societății noastre so­cialiste. 1 .Dezvoltarea impetuoasă a Ro­mâniei pe tărîm economic și so­cial-cultural im­pune, în mod lo­gic, continua perfecționare și modernizare a învățăm­întului de toate gradele și, o d­ată cu a­­ceasta, trecerea trep­tată, înce­­pînd cu anul școlar ,1969-1970, la școala generală de­ 10 ani. Se deschide astfel o noi­tă etapă în dezvoltarea școlii rom­ânești, a­­vînd la bază rezultatele obținu­te în ultimii douăzeci de ani de învățămînt, etapă _________ determinată de sal­­tul cultural înfăptu­it în patria noas­tră. Conferința națio­nală a cadrelor di­dactice din 5-7 februarie anul cu­rent și Statutul ca­drelor din învăță­­mînt, ^adoptat în pri­ma lei de șipsiune a le­gislaturi a VI-a le­a Marii _______ Adunări Națio­­­nale, sînt sinteze de cea mai mare importanță privind dezvol­tarea școlii n­oastre și activita­tea corpului profesoral orientată pe coordonatele mersului ascen­dent al școlii românești, trasate prin Directivele Comitetului Cen­tral al P.C.R. in plenara din a­­prilie 1­968 și de noua Lege a învățământului. In cuvintarea sta­ la Conferința națională a coditelor didactice, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referind­u-se la învățămîntul ge­neral obligatoriu­ de 10 ani, spunea că această măsură re­prezintă „un adevărat salt în dezvoltarea instru­­cției și educa­ției tineretului, a­vînd efecte de­osebit de favorabile asupra lăr­girii orizoratului­­ de cultură al în­tregului popor,­ corespunzător exigențelor actuale și de viitor ale societății noastre". Prin creșterea­ duratei invăță­­mîntului obligat­oriu de la 8 la 10 ani, se deschid posibilități noi pentru întregul tineret în realizarea aspirațiilor sale către cultură și civilizație, către o înaltă calificare, corespunzătoa­re progresului material și spiri­tual al României socialiste. Perspectivele ce se deschid vii­torilor absolvenți ai școlii de 10 ani sunt aproximativ identice cu ale elevilor de liceu, intrucit pregătirea de cultură generală pe care urmează să o primeas­că elevii din clasele a IX-a — a X-a ai școlii generale vă fi a­­propiată de cea din primii doi ani ai liceului, creindu-li-se ast­fel posibilitatea continuării stu­diilor în învățămîntul liceal, du­pă absolvirea clasei a X-a, pe baza unui examen de diferență la unele obiecte. De asemenea, absolvenții școlii generale de 10 ani vor putea urma în condiții avantajoase o școală profesio­nală, potrivit înclinațiilor pe ca­re cei în cauză le posedă, într-o perioadă de școlarizare mai re­dusă decit în prezent, cuprinsă între 1 an și jumătate și șase luni. In vederea pregătirii trecerii, în anul școlar viitor, la școala generală de 10 ani. Ministerul învățăm­întului a pus în discuția cadrelor didactice din întreaga țară, încă din luna ianuarie, proiectul planului de învăță­­mînt, cu două variante, și, re­cent, proiectele de programă pentru școala generală de 10 ani, proiecte ce au fost discuta­te și continuă să facă obiec­tul discuțiilor în toate școlile generale din județul nostru. Pro­punerile făcute au fost înaintate Direcției generale pedagogice a învățăm­întului de cultură gene­rală. Pe lingă cultura generală, programele școlare, cu îmbună­tățirile ce li se vor aduce, asi­gură o pregătire cu caracter tehnic și practic, care va contri­bui din plin la orientarea șco­lară și profesională și va ușura însușirea ulterioară a profesiu­nii, atît in școlile profesionale și tehnice, cit și prin școlile de alt grad. In vederea punerii în practică a măsurilor ce se impun în le­gătură cu trecerea treptată la învățămîntul general de 10 ani in județul Vaslui, Inspectoratul școlar, sub îndrumarea Comite­tului județean de partid și cu sprijinul organelor de stat ale județului nostru, a stabilit re­țeaua pentru anul școlar 1969- 1970, pe baza unui studiu amă­nunțit a posibilităților existente în județ. Astfel, vor funcționa 26 clase a IX-a, în orașele și co­munele județului Vaslui în care există condiții pentru trecerea la învățămîntul general de 10 ani. S-a ținut, seamă în stabili­rea rețelei de spațiul de școlari­zare existent, de numărul mare de absolvenți ai clasei a VIII-a în localitățile respective, precum și de cadrele calificate existen­te. Din totalul de 26 clase ce vor funcționa în județ, patru clase a IX-a sunt repartizate pentru mediul urban (cite o cla­să în orașele Vaslui, Bîrlad, Huși și Negrești), iar restul de 22 clase sunt stabilite pentru mediul rural. In acțiunea de do­tare a școlilor cu materialul di­dactic necesar desfășurării in condiții cit mai bune a proce­sului instructiv-educativ, inspec­toratul școlar va avea in vede­re in primul rînd școlile pe lin­gă care vor funcționa clasele a IX-a, urmărindu-se dotarea a­­cestora potrivit cerințelor impuse de noile programe de invățămînt ce vor intra în vigoare în șco­lile generale de 10 ani. De ase­menea, la repartizarea noilor absolvenți din învățămîntul su­perior, se va ține seamă de a­­coperirea cu precădere a nece­sarului de cadre la școlile care vor trece în acest an la învăță­mîntul general de 10 ani. Lărgirea spațiului de școlari­zare este o problemă de prima urgență nu numai pentru școlile în discuție, ci pentru toate uni­tățile școlare din județul nostru, avîndu-se în vedere faptul că în anul școlar 1972—1973 se va tre­ce la generalizarea învățămîntu­­lui de 10 ani, așa incit vor exis­ta școli generale de 10 ani la nivelul fiecărei comune din ju­deț. In consecință, cu sprijinul efectiv al comitetelor executive ale consiliilor populare comuna­le și prin grija permanentă a conducerilor de școli, vor trebui luate toate măsurile posibile in vederea asigurării spațiului de școlarizare în centrele de comu­ne, necesar trecerii în anii ur­mători la școala generală de 10 ani, avîndu-se totodată în vedere și perspectiva de viitor, cînd numărul claselor a IX-a va crește, iar prin funcționarea cla­selor a X-a spațiul de școlariza­re va trebui să fie și mai cu­prinzător. La aceasta se mai a­­daugă și faptul că va trebui a­­vută în vedere și amenajarea de laboratoare, de săli de gimnas­tică, necesare bunei desfășurări a procesului instructiv-educativ. Pentru realizarea acestor sar­cini de mare răspundere ce ne stau în față, va trebui să mobi­lizăm toate forțele, folosind în mod chibzuit și gospodăresc fon­durile existente din contribuție voluntară, în vederea asigurării spațiului de școlarizare. In același sens, Inspectoratul școlar va dirija investițiile din fond central și împrumuturile rambursabile către acele unități școlare unde cerințele de spațiu sunt mai greu de rezolvat. O dată cu asigurarea spațiu­lui de școlarizare, se impune luarea de măsuri urgente și efi­ciente în ceea ce privește popu­larizarea printre elevi și părinții acestora­­ în ședințe special or­ganizate cu părinții elevilor de clasa a VIII-a, prin stațiile de radioficare locale, prin confe­rințe în cadrul căminelor cultu­rale­ a școlilor care vor func­ționa în anul școlar următor cu clasa a IX-a, în vederea asigu­rării planului de școlarizare la aceste clase și pentru cunoaște­rea avantajelor ce le oferă noua școală generală. De altfel, pă­rinții și elevii din multe comune ale județului nostru sunt conști­enți de aceste avantaje și ast­fel se explică, printre altele, in­tervenția unui grup de părinți din satul Hurdugi, comuna Hur­­dugi, care au cerut Inspectora­tului școlar să se aprobe înfiin­țarea in localitate, a clasei a IX-a, începind chiar cu noul an școlar. Inspectoratul școlar, con­­statînd că există posibilități pen­­tru aceasta a rezolvat favorabil cererea cetățenilor din Hurdugi. Conștiente de înalta apreciere și încredere cu care conducerea de partid înconjoară școala și pe slujitorii ei, cadrele didactice din județul Vaslui vor îndeplini cu fermitate sarcinile ce le re­vin în acțiunea de trecere la școala generală de 10 ani, răs­­punzînd cu elan tineresc che­mării adresate nouă de Confe­rința națională a cadrelor di­dactice, in a cărei încheiere se spune: „ferma convingere că toți membrii corpului didactic, prin munca și atitudinea lor în viața socială, vor aduce o con­tribuție însuflețită și energică pentru fericirea patriei, pentru triumful socialismului și păcii". IOAN PENCU - inspector șef la Inspectoratul școlar județean TRAIAN CIOBANU - inspector Sini lajoră a pin general de 18 ani Concurs pentru ocuparea posturilor vacante din învățămîntul școlar Au început înscrierile pentru concursul instituit de Ministerul învățăm­întului, prin care, începind din acest an școlar, se fac transfe­rurile și numirile persona­lului didactic. Sînt scoase la concurs posturile și ca­tedrele vacante din învăță­mântul de cultură genera­lă, de specialitate, profe­sional și tehnic, din școli­le generale de 8 ani și gră­dinițele existente în orașe­le București, Arad, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Timișoara și Tg. Mureș. La prima ediție a con­cursului, care se va desfășu­ra în a doua jumătate a lunii aprilie, iau parte e­­ducatoarele, învățătorii, precum și profesorii care do­resc să ocupe catedrele va­cante de limba română, limba latină, istorie, peda­gogie, psihologie, socialism științific, economie politică, matematică, biologie, geo­grafie. Transferurile și nu­mirile — pentru cei care au alte discipline de studiu în specialitate — urmează să fie efectuate în cursul lunii mai. Profesorii în­scriși in concurs vor susți­ne o problemă scrisă pe teme de spe­cialitate, iar învățătorii, două probe scrise in româ­nă și aritmetică. Aprecie­rea candidaților se va face pe bază de punctaj, acor­­dîndu-se de la 1 la 20 punc­te. In comisiile de examinare a celor ce doresc să ocupe catedrele de la disciplinele de cultură generală din în­­vățămîntul liceal de specia­litate și din Invătămintul profesional și tehnic, vor fi incluși și delegați ai mi­nisterelor sau ai organelor centrale în subordinea că­rora se află aceste școli. (Agerpres) SPORT = SPORT = SPORT în divizia „A" S-a redeschis lupta pentru titlu Se părea, la un moment dat, că Aradul va face un schimb avantajos: Vagonul va părăsi „prima scenă" a fotbalului românesc, dar ora­șul de pe Mureș va primi, prin U.T.A. (care deținea un avantaj substanțial), cununa de cam­pioni. Dacă în ce privește prima ipoteză lucru­rile s-au adeverit deja (Vagonul nu mai poate reface terenul pierdut, în cazul celei de-a doua, previziunile au devenit, începind de dumini­că, incerte. U.T.A. a pierdut din nou (al doilea joc, consecutiv!), iar Dinamo București și Ra­pid au repurtat noi succese, astfel că palpi­tanta luptă pentru primul loc s-a redeschis. E drept, U.T.A. mai are trei puncte avans față de Dinamo și patru față de Rapid, insă „zes­trea" actualului lider este destul de săracă da­că ne gîndim la posibilitățile și forța celor două mari echipe bucureștene. De altfel, o pro­bă a acestor importante „rezerve interne" ne-o oferă Rapid, care prin categorica victorie re­purtată la Arad (5—1 cu Vagonul 1) a realizat, de la începutul returului, 11 puncte din 12 po­sibile, performanță mai rar intîlnită în fotba­lul nostru. Și dacă seria succeselor va continua, n-ar fi exclus ca titlul de campioană a țării să poposească iarăși în Giulești. Dar rezultatele etapei de duminică au afec­tat serios și mijlocul clasamentului, în care se dă acum o luptă dîrză pentru crearea unui spa­țiu de siguranță cât mai mare față de locul 15, dispută la care participă chiar și echipele cu clte 21 de puncte. Sosirea mult așteptatei primăveri a oferit ju­cătorilor posibilitatea să evolueze pe terenuri, în fine, mai uscate, condiție ce a adus după sine și o îmbunătățire a calității jocurilor și, implicit, o creștere a spectaculozității lor. De altfel, un indiciu concludent este și acela că în etapa a XXI-a, numărul golurilor a crescut, atingînd cifra (ce coincidență!) de 21. Dar iată și rezultatele tehnice ale etapei: PROGRESUL — CRIȘUL 1—1 (0—0). Au mar­cat : Ad. Constantinescu (min. 62) și, respectiv Kun I (min. 84). DINAMO BUCUREȘTI — DINAMO BACAU 2—1 (0—1). Au marcat: Frățilă (min. 52) și Dinu (min. 55). Pentru oaspeți : Bugiubei (min. 10). UNIVERSITATEA CLUJ — STEAUA 1—0 (0—0). A marcat: Mustețea (min. 70). A. S. A. TG. MUREȘ — U. T. A. 1—0 (0—0). A marcat: Mureșan (min. 60). JIUL — POLITEHNICA IAȘI 2—1 (1—0). Au marcat : Peronescu (min. 2) și Achim (min. 60) și, respectiv, Cuperman (min. 50). PETROLUL — UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—0 (1—0). A marcat : Pavlovici (min. 25). FARUL — F. C. ARGEȘ 4—0 (4—0). Au mar­cat : Tufan (min. 22 și 42), Antonescu (min. 38) și Kalo (min. 44). VAGONUL — RAPID 1—5 (1—0). Au mar­cat : Neagu (min. 60, 80, 85), Năsturescu (min. 68) și Boroș (autogol — min. 75). Pentru gazde : Stănoaie (min. 20). Divizia „B“ Din nou un punct pierdut pe teren propriu Așadar, Gloria Bîrlad a ce­dat duminică un nou punct pe teren propriu, prin acel 0—0 realizat în fața Metalului București. Pentru oaspeți, an­grenați în disputa pentru șe­fia clasamentului, punctul ob­ținut la Bîrlad valorează cu­... două , pentru Gloria,­ destul de puțin și el a făcut parcă să pălească încă un pic raza de speranță în evitarea retro­gradării pe care o întreză­ream la începerea returului. Intrate cu scopuri diametral opuse, dar la fel de importan­te, ambele echipe au jucat foarte crispat, greșind nenu­mărate execuții tehnice, păcă­­tuind printr-o orientare spre un joc de strictă apărare. Și, din această cauză, au avut de suferit, în primul rînd calita­tea partidei, apoi spectatorii, cărora nu știm dacă li s-au oferit mai mult de două sau trei faze de fotbal mai acă­tării. Desigur, o scuză ar putea-o invoca jucătorii, pentru evo­luțiile lor uneori penibile, a­­cuzînd starea proastă a tere­nului (multe denivelări), care făcea foarte dificil controlul balonului sau miza mare a jocului. Dar, cu toate acestea, ei nu pot scuza momentele destul de lungi în care atacu­rile s-au făcut la întîmplare, abundența centrărilor înalte, stereotipe, în careu (aprecieri valabile pentru jucătorii Glo­riei), degajările repetate în tribune, simulările, jocul ob­strucționist în apărare (Meta­lul). Și dacă, pentru oaspeți, asemenea practici (cînd vor fi oare ele înlăturate ?) proprii echipelor în deplasare ar fi oarecum scuzabile (bineînțe­les, noi nu împărtășim astfel de „tactici" n. r.), evoluția­­ Gloriei ne-a nemulțumit pro­fund. Intr-adevăr, bîrlădenii au avut de înfruntat o echipă puternică, nu mai dispun a­­cum în lot de jucători de va­loarea celor care erau anul trecut în echipă, dar nici să joace acasă la fel ca în depla­sare, nu se poate concepe sub nici o formă. Și rezultatul l-a văzut un întreg stadion, du­minică. Cum ar fi putut stră­punge, de pildă, masiva apă­rare a Metalului doar Trăznea cu Furnică ? Sau cum s-ar fi putut descongestiona spațiul din fața porții cînd se încer­cau numai și numai pătrun­deri pe aripa stingă, parte pe care oaspeții, sesizînd unila­teralitatea atacului bîrlădean, au luat serioase măsuri de a­­părare ? Nu-i mai puțin adevărat că Gloria, în afara adversarului direct, a mai avut de înfrun­tat și un arbitru­ incorect, ca­re a refuzat să-i acorde, în min. 74, o lovitură de la 11 m, ca urmare a unui evident henț în careu comis de un a­­părător de la Metalul. Și, poa­te, jucătorii bîrlădeni ar mai putea invoca și alte circum­stanțe atenuante, dar ele nu vor putea în nici un caz scu­za faptul că nu s-a văzut la toți acea dorință de a învinge, de a lupta pînă la ultima pi­cătură de energie pentru e­­chipa al cărei tricou l-au îm­brăcat. Și, fără aceste calități, nici nu pot fi numiți jucători de fotbal. Asupra desfășurării partidei nu prea avem ce spune, de­oarece fazele de poartă au fost rare și de fiecare dată irosite de Otic (în min. 56 a tras peste poartă), de Gabor (în min. 76 a șutat din apro­piere, în brațele portarului oaspeților) sau de Roman (a șutat, pe lingă poartă, din dreptul punctului de „11 m.", în min. 37). Lui I. Cîmpeanu (Cluj) am fi putut să-i acordăm „bine" pentru felul cum a condus partida, dar grava eroare co­misă prin neacordarea acelui „11 m­t." ne face să i-l dăm pe cel de foarte slab. Au jucat următoarele for­mații : Szalad — Bengovschi, Angheluță, Stoi, Netcă (Otic), Gabor, Poale lungi, Dascălu, Furnică, Trăznea, Chiuș (GLO­RIA) , Niculescu — Nedelcu, Olteanu, I. Mateescu, Dumitru, Apostol, Iancu, Georgescu, Pantelimon, Gh. Mateescu, Ro­man (METALUL). GH. VASILIU Celelalte rezultate : C. F. R. Pașcani — Chimia Suceava 2— 0 ; Oțelul Galați — Electronica Obor 2—2 ; Steagul roșu — Politehnica Galați 1—0 ; Portul Constanța — Ceahlăul P. Neamț 3— 0 ; Politehnica București — Metrom Brașov 1—0 ; Progresul Brăila — Poiana Cîmpina 3—1 ; Dunărea Giurgiu — Flacăra Moreni 1—0. CLASAMENTUL. Etapa viitoare : Metalul București — Portul Constanța ; Fla­căra Moreni — Politehnica București; Dunărea Giurgiu — Oțe­lul Galați ; Poiana Cîmpina — Steagul roșu Brașov ; Politehnica Galați — Ceahlăul P. Neamț ; Metrom Brașov — Gloria Bîrlad ; Electronica Obor — C. F. R. Pașcani ; Chimia Suceava — Pro­gresul Brăila. 1. Politehnica Galați 20 12 3 5 29—16=27 2. Steagul roșu 20 11 5 4 26—16=27 3. Portul Constanța 20 10 5 5 43—14=25 4. Metalul București 20 10 4 6 39—18=24 5. Chimia Suceava 20 10 3 7 28—19=23 6 Ceahlăul P. Neamț 20 10 3 7 27—22=23 7. Flacăra Moreni 20 8 5 7 20—24=21 8. Poiana Cîmpina 20 8 4 8 21—28=20 9 Progresul Brăila 19 6 7 6 21—26=19 10. Politehnica București 20 6 6 8 20—26=18 11. Oțelul Galați 20 6 6 8 20—26=18 12. Metrom Brașov 20 6 4 10 21—27=16 13. Dunărea Giurgiu 20 7 2 11 12—24=16 14. C. F. R. Pașcani 20 7 1 12 21—36=15 15. Electronica Obor 20 5 3 12 23—36=13 16. Gloria Bîrlad 19 4­5 10 22—35=13 Vf N­oaptea P­oate unora li s-a pă­rut că mai vechile Ul­me ale lui Antonioni au spus, la vremea lor, tot ce era de spus despre personalitatea aces­tui fascinant cineast." Pent­ru că Antonioni se exprimă plenar în fiecare peliculă, pentru că a semnat Ulme de autor, pentru că ne vine greu să admitem o atit de neprevăzută complexitate, o atit de contorsionată lire, speculativă și, totuși, sur­prinzător de pe-nțelesul tu­turor. Dar tirul realizărilor sale ne constrânge să recu­noaștem un Antonio ni mereu același și mereu nou, un om ce fuge, fără să-și dea sea­ma, de autopastișă. „Noap­tea", așa cum era de aștep­tat, dovedește aceeași as­cuțită inteligentă, probată de înlăn­uirea faptelor și de fiecare replică, aceeași șt­iu­tă artă de a specula toate posibilitățile oferite de cine­matograf, de alegerea un­ghiurilor și până la sublini­erea tăcerilor, aceeași tac­tică, specifică lui, de a-și a­­lege distribuția și de a obli­ga mari vedete să joace pe măsura unui „film Antonio­ni" și nu altcum. Cu „Norm­­tea", cunoaștem, însă, și de­monul înțelept și curajos ce sălășluiește din mintea aces­tui titan al platourilor. Se pare că in fiecare film al său Antonioni e întreg, dar de fiecare dată una din mul­tiplele lui falele devine do­minantă. Acum, Antonioni temerar, încearcă un eseu, și slujindu-se de camera de lu­at vederi, asupra condiției tragice a omului. Cel ce n-a văzut Ulmul să nu se gră­bească acuzîndu-l de pesi­mism. Regizorul nu e împo­vărat de ideea stingerii lumii, nici revoltat de o soartă ne­iertătoare, e numai receptiv la un fapt comun, trist, dar adevărat: nimic nu e veșnic, cu fiecare zi murim cste pu­țin. Filmul lui nu încearcă să ne îngrozească, amintindu- ECRAN ne­implacabilitatea destinu­lui, ci demontează, piesă cu piesă, acea mașină ce poartă eroii către sfîrșit, pătrunde articulațiile unui proces lent, nesesizat decit in ultima sa fază. Filmul lui Antonioni e în aceeași măsură un film despre viață și despre moar­te. Tommaso, un literat de geniu ,ajuns în plenitudinea puterilor de creație, este do­­borit de o boală necruțătoa­re. Crizele alternează cu pe­rioade de luciditate, în care se înfiripează conștiința ză­dărniciei unei vieți răpuse tocmai câ­nd a început să me­rite a fi trăită. O muncă in­­dir­ită, de sclav al condeiu­lui, i-a dat doar dreptul­­ de a muri in lux. In afara spi­talului, șina de mașini re­clamă nestăvilita viată, in­diferentă, in scurgerea sa, la soarta visului izolat. Un elicopter se înalță, deasupra clădirilor, nu ca o aspirație, ci ca un semn al puterii ne­știutoare a caznei celor ple­cați pe drumul fără întoar­cere. Și dragostea este supusă acelorași legi, tributară pe­risabilului. Și dragostea es­te o existență tragică. Ger­­menele descompunerii ei se află în osteneala sentimente­lor celor doi protagoniști, obosiți de căutarea a „ceva sigur de care să se agațe“. Poate nici un alt Ulm n-a pus atîta luciditate ln în­țelegerea sfîrșitului iubirii. In „Noaptea", dragostea se stinge în ambele părți, ne­­lăsînd loc nici unui viitor: „cînd am descoperit că nu te mai iubesc, am dorit să mor". Lidia simte sfirșitul iubirii și hoinărește pe străzi, căutîndu-și tinerețea în tinerețea altora. Giovanni simte mai întii sfirșitul pu­terii de a scrie și ințelegin­­du-și alunecarea, descoperă și semnele dispariției dra­gostei. O caută în altă parte ca și cum nu s-ar fi sfîrșit însăși puterea de a iubi. Pes­te epuizarea lor de senti­mente și gînduri, se lasă noaptea. Sf­irșitul uneori te face să nu recunoști nici ceea ce ai fost, ne spune parcă Antonioni. Un paragraf dintr­­o carte­a lui Giovanni citit de Lidia, este admis ca o bună pagină de literatură, dar în­suși autorul lui nu-i mai în­țelege și nu-l mai recunoaș­te pe cel ce l-a scris. Nu ne rămine decit să mai spunem că în această capodoperă joacă Jeanne Măreau, Monica Vițli și Marcello Mastroiani sub o baghetă de fachir. A. L. Divizia „A“ Ig HdlB Rulmentu­l-Politehnica Iași 3-3 (0-3) Privit prin prisma rezultate­lor anterioare (in ultimii 10 ani, Rulmentul a ciștigat toa­te confruntările, de la Bîrlad, cu Politehnica), meciul de du­minică, îi anunța, pe bîrlă­­deni, din nou, mari favoriți. Probabil că acest antecedent i-a făcut pe rugbiștii din e­­chipa gazdă să abordeze par­tida cu Politehnica cu mare ușurință, convinși fiind că vor învinge și de această dată prin... tradiție. Insă cum tra­diția n-a fost și nici nu va fi niciodată suficientă pentru a ciștiga o partidă, nu numai că nu a Rulmentul terminat meciul In postura de învingă­toare, dar a și fost la un pas de a părăsi terenul învinsă. Noroc că Țopa a transformat, in min. 74, o lovitură de pe­deapsă, de la distantă apre­ciabilă (dincolo de 40 m.) și astfel echipa bîrlădeană, con­dusă cu 3—0 din min. 21 (Gheorghiu — lovitură de pe­deapsă), a obținut o egalare a scorului nemaisperată. Desigur, se vor întreba unii, ce au făcut rugbiștii birlă­­deni pină in min. 74 ? Pur și simplu, s-au jucat de-a rug­­biul. La început, au greșit grav, abordind partida de pe poziția unor învingători cerți, fiecare jucător încercînd să iasă in evidentă, să fie el cel care va aduce victoria. Aceas­ta a făcut ca, pină la urmă, Întregul joc al formației să se fragmenteze, să nu aibă forță și incisivitate. Și apoi, e vorba și de lipsa de vigoare cu care majoritatea componen­ților „XV“-lui bîrlădean a ac­ționat în teren. Doar prin e­­forturile unui singur înaintaș, Rainea (prezent aproape in toate fazele, dar nesusținut de coechipieri) nu se putea infrin­ge ordonata grămadă a ieșe­nilor. Desigur, nu suntem­ a­­depții jocului dur, dar nici nu putem fi de acord cu pasivi­tatea sau cu lipsa de dăruire față de culorile echipei, situa­ție in care s-au aflat, in tot cursul jocului, o bună parte din componenții Rulmentului. Jocul in sine a fost destul de animat, dar foarte sărac în faze spectaculoase. S-a abu­zat mult de trimiterile în tușe, jocul la mină fiind cu totul neglijat. Dacă această tactică a convenit de minune ieșeni­lor (nei superiori in jocul la margine), și le-a permis să-i „tină in șah" pe bîrlădeni, pentru aceștia din urmă ea s-a dovedit cu totul neindicată și nu înțelegem de ce au renun­țat la ea așa de tîrziu (abia spre sfîrșitul meciului), cînd era evident pentru toată lu­mea că ieșenii vor putea fi de­pășiți numai cu linia de trei­­sferturi. De altfel, cînd baloa­nele au fost dirijate spre fl­ees­­ compartiment, aspectul meciului s-a schimbat rădică­, bîrlădenii avînd în totalitate inițiativa. De altfel, în aceas­tă perioadă (min. 69), o­­,șar­jă'" a treisferturilor ce se a­­nunța a se încheia cu o încer­­­care a fost irosită, din neaten­ție, in ultimă instanță, de că­tre Sîrghie. In­t­icheierea menționăm că, iată de aspectul general al partidei­­ ieșenii au ratat și că, ín min. 67, o încercare pun Cihodaru), rezultatul este echi­tabil. A arbitrat, foarte bine, Șt. Cristea (București). G. VALUREANU P. S. Nu știam că Marin are asemenea veleități de... boxer. In partida cu Politehnica l-am văzut, nu o dată, împărțind, cu dărnicie, in stingă și-n dreapta, pumni pe spinările adversarilor săi in loc să se preocupe de jocul grămezii, să respecte indicațiile și sar­cinile ce reveneau postului pe care l-a ocupat în echipă. Deoarece, locul de la cate­goria „grea“ este vacant in lotul județean de box, i-am sugera lui Marin un... trans­fer. Poate așa își va putea pu­ne în valoare înclinațiile spre pugilat pe care a dat dovadă că le posedă. G. V. Fază din joc. Oaspete, în tricouri d­e culoare închisă, resping un nou atac al ha­leideni­lor. (Fază din jocul Gloria—Metalul). Foto. V. Badea VREMEA NODA PE SCURT ROMA­N (Agerpres) Proba de dublu mixt din cadrul turneului internațio­nal de tenis de la Reggio Calabria a fost cîștigată de cuplul Ion Țiriac (România), Ulla Sandulf (Suedia), care­­a învins în finală cu 10—8, 6—4 perechea australiană Ray Keldie. Margaret Stair. Românul Ion Țiriac s-a ca­lificat și în finala probei de simplu, întrecînd in semifi­nale pe italianul Nicola Pie­­trangeli cu 6—3, 6—4. El se va întîlni în finală cu australianul Martin Mulli­gan, învingător cu 4—6, 6— 3, 6—1 în fața iugoslavului Bora Jovanovici. In semifi­nalele probei de dublu băr­bați, Țiriac și K­vanovici au dispus cu 7—5, 6—4 de pe­rechea Keldie Addison (A­­ustralia). CANNES 7 (Agerpres) Selecționata de fotbal (juniori) a României a re­purtat un frumos succes internațional cîștigînd tur­neul de la Cannes. In fi­nală, fotbaliștii români au învins cu scorul de 1 —0 echipa Franței. Pe locul trei s-a clasat echipa Is­raelului care a dispus cu 1—0 de echipa U.R.S.S. MANNHEIM.­ (Agerpres) A început la Mannheim cea de-a 5-a ediție a com­­­petiției internaționale de baschet „Cupa Albert Sch­weitzer", rezervata echipe­lor masculine de tineret, Iată primele rezultate: Olan­­da — S.U.A. 38-63; Ceho­slovacia — Franța 79-62; Polonia — România 49—48; R.F. a Germaniei — Elveția 71—49; Tu­rcia — Austria 67—37; Italia — Luxemburg 86—36.

Next