Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-04-08 / nr. 352
PAGINA 2 In condițiile contemporaneității, școlii românești îi revine sarcina de prim ordin a formării multilaterale a viitorilor cetățeni devotați cauzei partidului nostru, capabili să contribuie cu dăruire și pasiune la mersul ascendent al societății noastre socialiste. 1 .Dezvoltarea impetuoasă a României pe tărîm economic și social-cultural impune, în mod logic, continua perfecționare și modernizare a învățămîntului de toate gradele și, o dată cu aceasta, trecerea treptată, începînd cu anul școlar ,1969-1970, la școala generală de 10 ani. Se deschide astfel o noită etapă în dezvoltarea școlii românești, avînd la bază rezultatele obținute în ultimii douăzeci de ani de învățămînt, etapă _________ determinată de saltul cultural înfăptuit în patria noastră. Conferința națională a cadrelor didactice din 5-7 februarie anul curent și Statutul cadrelor din învățămînt, ^adoptat în prima lei de șipsiune a legislaturi a VI-a lea Marii _______ Adunări Naționale, sînt sinteze de cea mai mare importanță privind dezvoltarea școlii noastre și activitatea corpului profesoral orientată pe coordonatele mersului ascendent al școlii românești, trasate prin Directivele Comitetului Central al P.C.R. in plenara din aprilie 1968 și de noua Lege a învățământului. In cuvintarea sta la Conferința națională a coditelor didactice, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la învățămîntul general obligatoriu de 10 ani, spunea că această măsură reprezintă „un adevărat salt în dezvoltarea instrucției și educației tineretului, avînd efecte deosebit de favorabile asupra lărgirii orizoratului de cultură al întregului popor, corespunzător exigențelor actuale și de viitor ale societății noastre". Prin creșterea duratei invățămîntului obligatoriu de la 8 la 10 ani, se deschid posibilități noi pentru întregul tineret în realizarea aspirațiilor sale către cultură și civilizație, către o înaltă calificare, corespunzătoare progresului material și spiritual al României socialiste. Perspectivele ce se deschid viitorilor absolvenți ai școlii de 10 ani sunt aproximativ identice cu ale elevilor de liceu, intrucit pregătirea de cultură generală pe care urmează să o primească elevii din clasele a IX-a — a X-a ai școlii generale vă fi apropiată de cea din primii doi ani ai liceului, creindu-li-se astfel posibilitatea continuării studiilor în învățămîntul liceal, după absolvirea clasei a X-a, pe baza unui examen de diferență la unele obiecte. De asemenea, absolvenții școlii generale de 10 ani vor putea urma în condiții avantajoase o școală profesională, potrivit înclinațiilor pe care cei în cauză le posedă, într-o perioadă de școlarizare mai redusă decit în prezent, cuprinsă între 1 an și jumătate și șase luni. In vederea pregătirii trecerii, în anul școlar viitor, la școala generală de 10 ani. Ministerul învățămîntului a pus în discuția cadrelor didactice din întreaga țară, încă din luna ianuarie, proiectul planului de învățămînt, cu două variante, și, recent, proiectele de programă pentru școala generală de 10 ani, proiecte ce au fost discutate și continuă să facă obiectul discuțiilor în toate școlile generale din județul nostru. Propunerile făcute au fost înaintate Direcției generale pedagogice a învățămîntului de cultură generală. Pe lingă cultura generală, programele școlare, cu îmbunătățirile ce li se vor aduce, asigură o pregătire cu caracter tehnic și practic, care va contribui din plin la orientarea școlară și profesională și va ușura însușirea ulterioară a profesiunii, atît in școlile profesionale și tehnice, cit și prin școlile de alt grad. In vederea punerii în practică a măsurilor ce se impun în legătură cu trecerea treptată la învățămîntul general de 10 ani in județul Vaslui, Inspectoratul școlar, sub îndrumarea Comitetului județean de partid și cu sprijinul organelor de stat ale județului nostru, a stabilit rețeaua pentru anul școlar 1969- 1970, pe baza unui studiu amănunțit a posibilităților existente în județ. Astfel, vor funcționa 26 clase a IX-a, în orașele și comunele județului Vaslui în care există condiții pentru trecerea la învățămîntul general de 10 ani. S-a ținut, seamă în stabilirea rețelei de spațiul de școlarizare existent, de numărul mare de absolvenți ai clasei a VIII-a în localitățile respective, precum și de cadrele calificate existente. Din totalul de 26 clase ce vor funcționa în județ, patru clase a IX-a sunt repartizate pentru mediul urban (cite o clasă în orașele Vaslui, Bîrlad, Huși și Negrești), iar restul de 22 clase sunt stabilite pentru mediul rural. In acțiunea de dotare a școlilor cu materialul didactic necesar desfășurării in condiții cit mai bune a procesului instructiv-educativ, inspectoratul școlar va avea in vedere in primul rînd școlile pe lingă care vor funcționa clasele a IX-a, urmărindu-se dotarea acestora potrivit cerințelor impuse de noile programe de invățămînt ce vor intra în vigoare în școlile generale de 10 ani. De asemenea, la repartizarea noilor absolvenți din învățămîntul superior, se va ține seamă de acoperirea cu precădere a necesarului de cadre la școlile care vor trece în acest an la învățămîntul general de 10 ani. Lărgirea spațiului de școlarizare este o problemă de prima urgență nu numai pentru școlile în discuție, ci pentru toate unitățile școlare din județul nostru, avîndu-se în vedere faptul că în anul școlar 1972—1973 se va trece la generalizarea învățămîntului de 10 ani, așa incit vor exista școli generale de 10 ani la nivelul fiecărei comune din județ. In consecință, cu sprijinul efectiv al comitetelor executive ale consiliilor populare comunale și prin grija permanentă a conducerilor de școli, vor trebui luate toate măsurile posibile in vederea asigurării spațiului de școlarizare în centrele de comune, necesar trecerii în anii următori la școala generală de 10 ani, avîndu-se totodată în vedere și perspectiva de viitor, cînd numărul claselor a IX-a va crește, iar prin funcționarea claselor a X-a spațiul de școlarizare va trebui să fie și mai cuprinzător. La aceasta se mai adaugă și faptul că va trebui avută în vedere și amenajarea de laboratoare, de săli de gimnastică, necesare bunei desfășurări a procesului instructiv-educativ. Pentru realizarea acestor sarcini de mare răspundere ce ne stau în față, va trebui să mobilizăm toate forțele, folosind în mod chibzuit și gospodăresc fondurile existente din contribuție voluntară, în vederea asigurării spațiului de școlarizare. In același sens, Inspectoratul școlar va dirija investițiile din fond central și împrumuturile rambursabile către acele unități școlare unde cerințele de spațiu sunt mai greu de rezolvat. O dată cu asigurarea spațiului de școlarizare, se impune luarea de măsuri urgente și eficiente în ceea ce privește popularizarea printre elevi și părinții acestora în ședințe special organizate cu părinții elevilor de clasa a VIII-a, prin stațiile de radioficare locale, prin conferințe în cadrul căminelor culturale a școlilor care vor funcționa în anul școlar următor cu clasa a IX-a, în vederea asigurării planului de școlarizare la aceste clase și pentru cunoașterea avantajelor ce le oferă noua școală generală. De altfel, părinții și elevii din multe comune ale județului nostru sunt conștienți de aceste avantaje și astfel se explică, printre altele, intervenția unui grup de părinți din satul Hurdugi, comuna Hurdugi, care au cerut Inspectoratului școlar să se aprobe înființarea in localitate, a clasei a IX-a, începind chiar cu noul an școlar. Inspectoratul școlar, constatînd că există posibilități pentru aceasta a rezolvat favorabil cererea cetățenilor din Hurdugi. Conștiente de înalta apreciere și încredere cu care conducerea de partid înconjoară școala și pe slujitorii ei, cadrele didactice din județul Vaslui vor îndeplini cu fermitate sarcinile ce le revin în acțiunea de trecere la școala generală de 10 ani, răspunzînd cu elan tineresc chemării adresate nouă de Conferința națională a cadrelor didactice, in a cărei încheiere se spune: „ferma convingere că toți membrii corpului didactic, prin munca și atitudinea lor în viața socială, vor aduce o contribuție însuflețită și energică pentru fericirea patriei, pentru triumful socialismului și păcii". IOAN PENCU - inspector șef la Inspectoratul școlar județean TRAIAN CIOBANU - inspector Sini lajoră a pin general de 18 ani Concurs pentru ocuparea posturilor vacante din învățămîntul școlar Au început înscrierile pentru concursul instituit de Ministerul învățămîntului, prin care, începind din acest an școlar, se fac transferurile și numirile personalului didactic. Sînt scoase la concurs posturile și catedrele vacante din învățământul de cultură generală, de specialitate, profesional și tehnic, din școlile generale de 8 ani și grădinițele existente în orașele București, Arad, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Timișoara și Tg. Mureș. La prima ediție a concursului, care se va desfășura în a doua jumătate a lunii aprilie, iau parte educatoarele, învățătorii, precum și profesorii care doresc să ocupe catedrele vacante de limba română, limba latină, istorie, pedagogie, psihologie, socialism științific, economie politică, matematică, biologie, geografie. Transferurile și numirile — pentru cei care au alte discipline de studiu în specialitate — urmează să fie efectuate în cursul lunii mai. Profesorii înscriși in concurs vor susține o problemă scrisă pe teme de specialitate, iar învățătorii, două probe scrise in română și aritmetică. Aprecierea candidaților se va face pe bază de punctaj, acordîndu-se de la 1 la 20 puncte. In comisiile de examinare a celor ce doresc să ocupe catedrele de la disciplinele de cultură generală din învățămîntul liceal de specialitate și din Invătămintul profesional și tehnic, vor fi incluși și delegați ai ministerelor sau ai organelor centrale în subordinea cărora se află aceste școli. (Agerpres) SPORT = SPORT = SPORT în divizia „A" S-a redeschis lupta pentru titlu Se părea, la un moment dat, că Aradul va face un schimb avantajos: Vagonul va părăsi „prima scenă" a fotbalului românesc, dar orașul de pe Mureș va primi, prin U.T.A. (care deținea un avantaj substanțial), cununa de campioni. Dacă în ce privește prima ipoteză lucrurile s-au adeverit deja (Vagonul nu mai poate reface terenul pierdut, în cazul celei de-a doua, previziunile au devenit, începind de duminică, incerte. U.T.A. a pierdut din nou (al doilea joc, consecutiv!), iar Dinamo București și Rapid au repurtat noi succese, astfel că palpitanta luptă pentru primul loc s-a redeschis. E drept, U.T.A. mai are trei puncte avans față de Dinamo și patru față de Rapid, insă „zestrea" actualului lider este destul de săracă dacă ne gîndim la posibilitățile și forța celor două mari echipe bucureștene. De altfel, o probă a acestor importante „rezerve interne" ne-o oferă Rapid, care prin categorica victorie repurtată la Arad (5—1 cu Vagonul 1) a realizat, de la începutul returului, 11 puncte din 12 posibile, performanță mai rar intîlnită în fotbalul nostru. Și dacă seria succeselor va continua, n-ar fi exclus ca titlul de campioană a țării să poposească iarăși în Giulești. Dar rezultatele etapei de duminică au afectat serios și mijlocul clasamentului, în care se dă acum o luptă dîrză pentru crearea unui spațiu de siguranță cât mai mare față de locul 15, dispută la care participă chiar și echipele cu clte 21 de puncte. Sosirea mult așteptatei primăveri a oferit jucătorilor posibilitatea să evolueze pe terenuri, în fine, mai uscate, condiție ce a adus după sine și o îmbunătățire a calității jocurilor și, implicit, o creștere a spectaculozității lor. De altfel, un indiciu concludent este și acela că în etapa a XXI-a, numărul golurilor a crescut, atingînd cifra (ce coincidență!) de 21. Dar iată și rezultatele tehnice ale etapei: PROGRESUL — CRIȘUL 1—1 (0—0). Au marcat : Ad. Constantinescu (min. 62) și, respectiv Kun I (min. 84). DINAMO BUCUREȘTI — DINAMO BACAU 2—1 (0—1). Au marcat: Frățilă (min. 52) și Dinu (min. 55). Pentru oaspeți : Bugiubei (min. 10). UNIVERSITATEA CLUJ — STEAUA 1—0 (0—0). A marcat: Mustețea (min. 70). A. S. A. TG. MUREȘ — U. T. A. 1—0 (0—0). A marcat: Mureșan (min. 60). JIUL — POLITEHNICA IAȘI 2—1 (1—0). Au marcat : Peronescu (min. 2) și Achim (min. 60) și, respectiv, Cuperman (min. 50). PETROLUL — UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—0 (1—0). A marcat : Pavlovici (min. 25). FARUL — F. C. ARGEȘ 4—0 (4—0). Au marcat : Tufan (min. 22 și 42), Antonescu (min. 38) și Kalo (min. 44). VAGONUL — RAPID 1—5 (1—0). Au marcat : Neagu (min. 60, 80, 85), Năsturescu (min. 68) și Boroș (autogol — min. 75). Pentru gazde : Stănoaie (min. 20). Divizia „B“ Din nou un punct pierdut pe teren propriu Așadar, Gloria Bîrlad a cedat duminică un nou punct pe teren propriu, prin acel 0—0 realizat în fața Metalului București. Pentru oaspeți, angrenați în disputa pentru șefia clasamentului, punctul obținut la Bîrlad valorează cu... două , pentru Gloria, destul de puțin și el a făcut parcă să pălească încă un pic raza de speranță în evitarea retrogradării pe care o întrezăream la începerea returului. Intrate cu scopuri diametral opuse, dar la fel de importante, ambele echipe au jucat foarte crispat, greșind nenumărate execuții tehnice, păcătuind printr-o orientare spre un joc de strictă apărare. Și, din această cauză, au avut de suferit, în primul rînd calitatea partidei, apoi spectatorii, cărora nu știm dacă li s-au oferit mai mult de două sau trei faze de fotbal mai acătării. Desigur, o scuză ar putea-o invoca jucătorii, pentru evoluțiile lor uneori penibile, acuzînd starea proastă a terenului (multe denivelări), care făcea foarte dificil controlul balonului sau miza mare a jocului. Dar, cu toate acestea, ei nu pot scuza momentele destul de lungi în care atacurile s-au făcut la întîmplare, abundența centrărilor înalte, stereotipe, în careu (aprecieri valabile pentru jucătorii Gloriei), degajările repetate în tribune, simulările, jocul obstrucționist în apărare (Metalul). Și dacă, pentru oaspeți, asemenea practici (cînd vor fi oare ele înlăturate ?) proprii echipelor în deplasare ar fi oarecum scuzabile (bineînțeles, noi nu împărtășim astfel de „tactici" n. r.), evoluția Gloriei ne-a nemulțumit profund. Intr-adevăr, bîrlădenii au avut de înfruntat o echipă puternică, nu mai dispun acum în lot de jucători de valoarea celor care erau anul trecut în echipă, dar nici să joace acasă la fel ca în deplasare, nu se poate concepe sub nici o formă. Și rezultatul l-a văzut un întreg stadion, duminică. Cum ar fi putut străpunge, de pildă, masiva apărare a Metalului doar Trăznea cu Furnică ? Sau cum s-ar fi putut descongestiona spațiul din fața porții cînd se încercau numai și numai pătrunderi pe aripa stingă, parte pe care oaspeții, sesizînd unilateralitatea atacului bîrlădean, au luat serioase măsuri de apărare ? Nu-i mai puțin adevărat că Gloria, în afara adversarului direct, a mai avut de înfruntat și un arbitru incorect, care a refuzat să-i acorde, în min. 74, o lovitură de la 11 m, ca urmare a unui evident henț în careu comis de un apărător de la Metalul. Și, poate, jucătorii bîrlădeni ar mai putea invoca și alte circumstanțe atenuante, dar ele nu vor putea în nici un caz scuza faptul că nu s-a văzut la toți acea dorință de a învinge, de a lupta pînă la ultima picătură de energie pentru echipa al cărei tricou l-au îmbrăcat. Și, fără aceste calități, nici nu pot fi numiți jucători de fotbal. Asupra desfășurării partidei nu prea avem ce spune, deoarece fazele de poartă au fost rare și de fiecare dată irosite de Otic (în min. 56 a tras peste poartă), de Gabor (în min. 76 a șutat din apropiere, în brațele portarului oaspeților) sau de Roman (a șutat, pe lingă poartă, din dreptul punctului de „11 m.", în min. 37). Lui I. Cîmpeanu (Cluj) am fi putut să-i acordăm „bine" pentru felul cum a condus partida, dar grava eroare comisă prin neacordarea acelui „11 mt." ne face să i-l dăm pe cel de foarte slab. Au jucat următoarele formații : Szalad — Bengovschi, Angheluță, Stoi, Netcă (Otic), Gabor, Poale lungi, Dascălu, Furnică, Trăznea, Chiuș (GLORIA) , Niculescu — Nedelcu, Olteanu, I. Mateescu, Dumitru, Apostol, Iancu, Georgescu, Pantelimon, Gh. Mateescu, Roman (METALUL). GH. VASILIU Celelalte rezultate : C. F. R. Pașcani — Chimia Suceava 2— 0 ; Oțelul Galați — Electronica Obor 2—2 ; Steagul roșu — Politehnica Galați 1—0 ; Portul Constanța — Ceahlăul P. Neamț 3— 0 ; Politehnica București — Metrom Brașov 1—0 ; Progresul Brăila — Poiana Cîmpina 3—1 ; Dunărea Giurgiu — Flacăra Moreni 1—0. CLASAMENTUL. Etapa viitoare : Metalul București — Portul Constanța ; Flacăra Moreni — Politehnica București; Dunărea Giurgiu — Oțelul Galați ; Poiana Cîmpina — Steagul roșu Brașov ; Politehnica Galați — Ceahlăul P. Neamț ; Metrom Brașov — Gloria Bîrlad ; Electronica Obor — C. F. R. Pașcani ; Chimia Suceava — Progresul Brăila. 1. Politehnica Galați 20 12 3 5 29—16=27 2. Steagul roșu 20 11 5 4 26—16=27 3. Portul Constanța 20 10 5 5 43—14=25 4. Metalul București 20 10 4 6 39—18=24 5. Chimia Suceava 20 10 3 7 28—19=23 6 Ceahlăul P. Neamț 20 10 3 7 27—22=23 7. Flacăra Moreni 20 8 5 7 20—24=21 8. Poiana Cîmpina 20 8 4 8 21—28=20 9 Progresul Brăila 19 6 7 6 21—26=19 10. Politehnica București 20 6 6 8 20—26=18 11. Oțelul Galați 20 6 6 8 20—26=18 12. Metrom Brașov 20 6 4 10 21—27=16 13. Dunărea Giurgiu 20 7 2 11 12—24=16 14. C. F. R. Pașcani 20 7 1 12 21—36=15 15. Electronica Obor 20 5 3 12 23—36=13 16. Gloria Bîrlad 19 45 10 22—35=13 Vf Noaptea Poate unora li s-a părut că mai vechile Ulme ale lui Antonioni au spus, la vremea lor, tot ce era de spus despre personalitatea acestui fascinant cineast." Pentru că Antonioni se exprimă plenar în fiecare peliculă, pentru că a semnat Ulme de autor, pentru că ne vine greu să admitem o atit de neprevăzută complexitate, o atit de contorsionată lire, speculativă și, totuși, surprinzător de pe-nțelesul tuturor. Dar tirul realizărilor sale ne constrânge să recunoaștem un Antonio ni mereu același și mereu nou, un om ce fuge, fără să-și dea seama, de autopastișă. „Noaptea", așa cum era de așteptat, dovedește aceeași ascuțită inteligentă, probată de înlănuirea faptelor și de fiecare replică, aceeași știută artă de a specula toate posibilitățile oferite de cinematograf, de alegerea unghiurilor și până la sublinierea tăcerilor, aceeași tactică, specifică lui, de a-și alege distribuția și de a obliga mari vedete să joace pe măsura unui „film Antonioni" și nu altcum. Cu „Normtea", cunoaștem, însă, și demonul înțelept și curajos ce sălășluiește din mintea acestui titan al platourilor. Se pare că in fiecare film al său Antonioni e întreg, dar de fiecare dată una din multiplele lui falele devine dominantă. Acum, Antonioni temerar, încearcă un eseu, și slujindu-se de camera de luat vederi, asupra condiției tragice a omului. Cel ce n-a văzut Ulmul să nu se grăbească acuzîndu-l de pesimism. Regizorul nu e împovărat de ideea stingerii lumii, nici revoltat de o soartă neiertătoare, e numai receptiv la un fapt comun, trist, dar adevărat: nimic nu e veșnic, cu fiecare zi murim cste puțin. Filmul lui nu încearcă să ne îngrozească, amintindu- ECRAN neimplacabilitatea destinului, ci demontează, piesă cu piesă, acea mașină ce poartă eroii către sfîrșit, pătrunde articulațiile unui proces lent, nesesizat decit in ultima sa fază. Filmul lui Antonioni e în aceeași măsură un film despre viață și despre moarte. Tommaso, un literat de geniu ,ajuns în plenitudinea puterilor de creație, este doborit de o boală necruțătoare. Crizele alternează cu perioade de luciditate, în care se înfiripează conștiința zădărniciei unei vieți răpuse tocmai când a început să merite a fi trăită. O muncă indirită, de sclav al condeiului, i-a dat doar dreptul de a muri in lux. In afara spitalului, șina de mașini reclamă nestăvilita viată, indiferentă, in scurgerea sa, la soarta visului izolat. Un elicopter se înalță, deasupra clădirilor, nu ca o aspirație, ci ca un semn al puterii neștiutoare a caznei celor plecați pe drumul fără întoarcere. Și dragostea este supusă acelorași legi, tributară perisabilului. Și dragostea este o existență tragică. Germenele descompunerii ei se află în osteneala sentimentelor celor doi protagoniști, obosiți de căutarea a „ceva sigur de care să se agațe“. Poate nici un alt Ulm n-a pus atîta luciditate ln înțelegerea sfîrșitului iubirii. In „Noaptea", dragostea se stinge în ambele părți, nelăsînd loc nici unui viitor: „cînd am descoperit că nu te mai iubesc, am dorit să mor". Lidia simte sfirșitul iubirii și hoinărește pe străzi, căutîndu-și tinerețea în tinerețea altora. Giovanni simte mai întii sfirșitul puterii de a scrie și ințelegindu-și alunecarea, descoperă și semnele dispariției dragostei. O caută în altă parte ca și cum nu s-ar fi sfîrșit însăși puterea de a iubi. Peste epuizarea lor de sentimente și gînduri, se lasă noaptea. Sfirșitul uneori te face să nu recunoști nici ceea ce ai fost, ne spune parcă Antonioni. Un paragraf dintro cartea lui Giovanni citit de Lidia, este admis ca o bună pagină de literatură, dar însuși autorul lui nu-i mai înțelege și nu-l mai recunoaște pe cel ce l-a scris. Nu ne rămine decit să mai spunem că în această capodoperă joacă Jeanne Măreau, Monica Vițli și Marcello Mastroiani sub o baghetă de fachir. A. L. Divizia „A“ Ig HdlB Rulmentul-Politehnica Iași 3-3 (0-3) Privit prin prisma rezultatelor anterioare (in ultimii 10 ani, Rulmentul a ciștigat toate confruntările, de la Bîrlad, cu Politehnica), meciul de duminică, îi anunța, pe bîrlădeni, din nou, mari favoriți. Probabil că acest antecedent i-a făcut pe rugbiștii din echipa gazdă să abordeze partida cu Politehnica cu mare ușurință, convinși fiind că vor învinge și de această dată prin... tradiție. Insă cum tradiția n-a fost și nici nu va fi niciodată suficientă pentru a ciștiga o partidă, nu numai că nu a Rulmentul terminat meciul In postura de învingătoare, dar a și fost la un pas de a părăsi terenul învinsă. Noroc că Țopa a transformat, in min. 74, o lovitură de pedeapsă, de la distantă apreciabilă (dincolo de 40 m.) și astfel echipa bîrlădeană, condusă cu 3—0 din min. 21 (Gheorghiu — lovitură de pedeapsă), a obținut o egalare a scorului nemaisperată. Desigur, se vor întreba unii, ce au făcut rugbiștii birlădeni pină in min. 74 ? Pur și simplu, s-au jucat de-a rugbiul. La început, au greșit grav, abordind partida de pe poziția unor învingători cerți, fiecare jucător încercînd să iasă in evidentă, să fie el cel care va aduce victoria. Aceasta a făcut ca, pină la urmă, Întregul joc al formației să se fragmenteze, să nu aibă forță și incisivitate. Și apoi, e vorba și de lipsa de vigoare cu care majoritatea componenților „XV“-lui bîrlădean a acționat în teren. Doar prin eforturile unui singur înaintaș, Rainea (prezent aproape in toate fazele, dar nesusținut de coechipieri) nu se putea infringe ordonata grămadă a ieșenilor. Desigur, nu suntem adepții jocului dur, dar nici nu putem fi de acord cu pasivitatea sau cu lipsa de dăruire față de culorile echipei, situație in care s-au aflat, in tot cursul jocului, o bună parte din componenții Rulmentului. Jocul in sine a fost destul de animat, dar foarte sărac în faze spectaculoase. S-a abuzat mult de trimiterile în tușe, jocul la mină fiind cu totul neglijat. Dacă această tactică a convenit de minune ieșenilor (nei superiori in jocul la margine), și le-a permis să-i „tină in șah" pe bîrlădeni, pentru aceștia din urmă ea s-a dovedit cu totul neindicată și nu înțelegem de ce au renunțat la ea așa de tîrziu (abia spre sfîrșitul meciului), cînd era evident pentru toată lumea că ieșenii vor putea fi depășiți numai cu linia de treisferturi. De altfel, cînd baloanele au fost dirijate spre flees compartiment, aspectul meciului s-a schimbat rădică, bîrlădenii avînd în totalitate inițiativa. De altfel, în această perioadă (min. 69), o,șarjă'" a treisferturilor ce se anunța a se încheia cu o încercare a fost irosită, din neatenție, in ultimă instanță, de către Sîrghie. Inticheierea menționăm că, iată de aspectul general al partidei ieșenii au ratat și că, ín min. 67, o încercare pun Cihodaru), rezultatul este echitabil. A arbitrat, foarte bine, Șt. Cristea (București). G. VALUREANU P. S. Nu știam că Marin are asemenea veleități de... boxer. In partida cu Politehnica l-am văzut, nu o dată, împărțind, cu dărnicie, in stingă și-n dreapta, pumni pe spinările adversarilor săi in loc să se preocupe de jocul grămezii, să respecte indicațiile și sarcinile ce reveneau postului pe care l-a ocupat în echipă. Deoarece, locul de la categoria „grea“ este vacant in lotul județean de box, i-am sugera lui Marin un... transfer. Poate așa își va putea pune în valoare înclinațiile spre pugilat pe care a dat dovadă că le posedă. G. V. Fază din joc. Oaspete, în tricouri de culoare închisă, resping un nou atac al haleidenilor. (Fază din jocul Gloria—Metalul). Foto. V. Badea VREMEA NODA PE SCURT ROMAN (Agerpres) Proba de dublu mixt din cadrul turneului internațional de tenis de la Reggio Calabria a fost cîștigată de cuplul Ion Țiriac (România), Ulla Sandulf (Suedia), carea învins în finală cu 10—8, 6—4 perechea australiană Ray Keldie. Margaret Stair. Românul Ion Țiriac s-a calificat și în finala probei de simplu, întrecînd in semifinale pe italianul Nicola Pietrangeli cu 6—3, 6—4. El se va întîlni în finală cu australianul Martin Mulligan, învingător cu 4—6, 6— 3, 6—1 în fața iugoslavului Bora Jovanovici. In semifinalele probei de dublu bărbați, Țiriac și Kvanovici au dispus cu 7—5, 6—4 de perechea Keldie Addison (Australia). CANNES 7 (Agerpres) Selecționata de fotbal (juniori) a României a repurtat un frumos succes internațional cîștigînd turneul de la Cannes. In finală, fotbaliștii români au învins cu scorul de 1 —0 echipa Franței. Pe locul trei s-a clasat echipa Israelului care a dispus cu 1—0 de echipa U.R.S.S. MANNHEIM. (Agerpres) A început la Mannheim cea de-a 5-a ediție a competiției internaționale de baschet „Cupa Albert Schweitzer", rezervata echipelor masculine de tineret, Iată primele rezultate: Olanda — S.U.A. 38-63; Cehoslovacia — Franța 79-62; Polonia — România 49—48; R.F. a Germaniei — Elveția 71—49; Turcia — Austria 67—37; Italia — Luxemburg 86—36.