Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-11-19 / nr. 544

In pag. 2 — 3 ■ Lege privind angajarea gestio­narilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organiza­țiilor socialiste ; Lege privind executarea pedepselor Proletari din toate țârile, uniți-vâ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean LUCRĂRILE K­ IR­D HIHAN­ALE Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste Româ­nia și-a continuat, marți di­mineața, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șa­sea legislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, pre­cum și numeroși invitați — conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții eco­nomice, științifice și cultura­le, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au în­­tîmpinat cu puternice și în­delungi aplauze sosirea în sa­la de ședințe a tovarășilor: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, János Fazecaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica,­­Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, a prezentat expunerea la proiectul de le­ge privind organizarea și funcționarea Miliției. Rapor­tul Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat Dumitru Balalia, de deputatul președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul depu­tații Simion Dobrovici, prim­­secretar al Comitetului jude­țean Vrancea al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular județean, și Ioan Benko, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular județean — Mureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu Bile, Legea privind organiza­rea și funcționarea Miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Flo­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizații­lor socialiste. Deputatul Au­rel Vijoli, președintele Comi­siei econom­ico-financiare, prezentat raportul acestei co­a­misii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim-set­retar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Eleonora Nilca, director general al Combina­tului textil din Cisnădie, și Paraschiv Benescu, președinte­le Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost a­­poi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naționa­lă a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanții și răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizații­lor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul jus­tiției, Adrian Dimitriu, a pre­zentat expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mi­hail Ghelmegeanu, vicepreșe­dinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul depu­tații Emilian Nucescu, pre­ședintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste Româ­nia, și Gheorghe Pop, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile. Legea privind executa­rea pedepselor. In ședința de marți diminea­ța, deputații au adoptat, de asemenea, modificări în com­ponența unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ționale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul depu­tatului Florea care­ îndeplinește Dumitrescu, funcția de ministru al finanțelor, depu­tatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economi­­co-financiare. In locul deputa­tului Angelo Miculescu, care îndeplinește funcția de mi­nistru al agriculturii și silvi­culturii, Marea Adunare Na­țională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ște­fan Voitec, președintele Ma­rii Adunări Naționale, a a­­nunțat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanen­te, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Re­luarea lucrărilor în ședințe plenare va fi anunțată din timp. După încheierea ședinței plenare, comisiile permanen­te: economico-financiară; pen­tru agricultură și silvicultură ; pentru învățămînt, știință și cultură , pentru sănătate, mun­că și prevederi sociale; juri­dică s-au întrunit în ședințe de lucru. (Agerpres) In satele județului A 26-a agenție C.E.C. In scopul unei mai bune de­serviri a populației din ju­deț, prin unitățile de păs­trare la C.E.C., a disponibili­tăților bănești, precum și a îmbunătățirii activității de plată a produselor contrac­tate cu statul, de curînd, la Costești a fost organizată o nouă agenție. In cursul aces­tui an, asemenea unități au mai fost înființate la Delești și Poenești, astfel că, în pre­zent, în județul Vaslui func­ționează 26 de agenții C.E.C., în comune și 3 în localități urbane. La dispoziția publicului, pentru a beneficia de toate instrumentele de economisire oferite de către Casa de E­­conomii și Consemnațiuni, funcționează 3 filiale, în mu­nicipiul Bîrlad, orașele Vaslui și Huși. Pe lingă fiecare din acestea, funcționează și câte un ghișeu de plăți produse, pentru deservirea cetățenilor din comunele apropiate de aceste centre urbane. Printre fruntașele Fabricii de confecții din Vas­lui se numără și tinera Trandafir Domnica care își depășește zilnic sarcinile de plan cu peste 5 la sută. Produse livrate la export Colectivele de muncă din întreprinderile bîrlădene do­vedesc o permanentă cupare pentru realizarea prea­și onorarea comenzilor destina­te exportului. Astfel, Fabrica de confecții a livrat în S.U.A. bluze de protecție în valoare de 6.981.000 de lei, îndepli­nind integral planul la ex­port, iar cooperativa „Pro­gresul" a realizat, la valoa­rea mărfurilor exportate, o depășire de 180.000 de lei, preconizând ca pînă la fi­nele anului acesta să ajun­gă la peste 800.000 de lei. r Ne-am pregătit pentru a primi iarna Sfirșit de toamnă. Treburi­le s-au cam terminat, bunii gospodari găsesc insă mereu tot alte și alte lucruri de făcut. Nu mai este mult și iarna va sosi pe meleagurile noas­tre. Dorind să ne dăm seama cum s-au pregătit țăranii cooperatori din co­muna Fălciu să intimpine sezonul alb, am Întreprins o vizită pe la cele trei cooperative agricole din comună. Așadar, la Între­barea : „Cum v-ați pregă­tit pentru iarnă” — preșe­dintele cooperativei agri­cole Bozia, tovarășul Va­sile Popica, a răspuns: „Ne pregătim intens. Sun­tem, cu cele mai multe lucruri, puși la punct“. Am poposit apoi la sectorul zootehnic. Cele 11 silozuri, avînd o capacitate de 1.440 de tone, cele 300 de tone de coceni, 300 de tone­­ de linuri și pleava sînt depo­zitate In mod corespunză­tor. Adăposturile destinate animalelor proprietate ob­ștească au fost reparate, iar rațiile afișate în graj­duri, la locuri vizibile. La sectorul ovin s-a termi­nat sotizarea. In sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Fălciu, de asemenea, cele nouă silozuri, cu o capaci­tate de 1.250 de tone, pre­cum și cocenii și linuri­le, au fost Înmagazinate ANUL II nr. 544 MIERCURI D­E 1969 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vasl’îi Redacția tel. 1S5 Administrația tel. EH In pagina a 4--a ■ Sesiunea O. N. U. ■ W. Rochet despre pozițiile P. C. F. în unele probleme ale continentului european Acțiuni politico-educative pe șantierele vasluiene Avînd în atenție ridicarea nivelului politico-ideologic al constructorilor, comitetul de partid de la I.C.M. Vaslui a conceput un ciclu de întîlniri ale lucrătorilor de pe șantie­re cu cadre de conducere din aparatul de partid și de stat din județ. Pe această linie, se înscrie și recenta întîlnire a constructorilor ce a avut loc la Casa orășenească de cul­tură și la care au participat tovarășii Aurel Țolescu, se­cretar al Comitetului jude­țean de partid, și Constantin Luca, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc de partid, președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular orășenesc. Cu acest prilej, tovarășul Aurel Țolescu a vorbit des­­pre unele probleme ale poli­­ticii externe a partidului și statului nostru, despre as­­pecte ale situației poli­­tice internaționale actuale, iar tovarășul Constantin Luca s-a referit la perspectivele de dezvoltare a orașului Vaslui în etapa următoare, subliniind sarcinile ce revin* în acest sens, constructorilor. Din vechea și noua arhitectură bîrlădeană. Foto. D. Pcivalașcu Concursul nostru de corespondențe reportaje și fotografii și date în răspundere, pe bază de acte, unor oameni de năde­jde. La Rînzești , era un curs­­ de terminare un­ grajd nou. Un alt sector care s-a aliat in atenția consiliilor de conducere ale celor trei cooperative din comu­nă, a comitetelor de partid din cooperativele respecti­ve, precum și a comitetu­lui comunal de partid, îl reprezintă horti-vilicultura. In toate cele trei unități, s-a terminat recoltatul cul­turilor Urzii din grădinile de legume și zarzavat, pla­nul fiind pretutindeni de­pășit. Lucrările privind a­­sigurarea culturilor legu­micole timpurii, in anul ce vine, sunt la zi. In vii și livezi, se exe­cută cu spor lucrările de sezon: fertilizarea, arături­le, îngropatul (in vii) protejarea contra rozătoa­­t­relor și stropitul (in li­vezi). Zi de zi, sute de țărani cooperatori, din întreaga noastră comună, își spo­resc eforturile, momentul sosirii pentru ca ploilor sau zăpezii să-i găsească bine pregătiți din toate punctele de vedere. IULIANA TOLEA, responsabilă a Centrului de radioficare Fălciu. Un nou local de­­ școală Recent, în satul Bîrzești, comuna Ștefan cel Mare, a fost dat în folosință un nou local de școală. Ele­vii, beneficiari ai noii construcții, au la dispozi­ție două săli de clasă și o sală pentru recreație. De reținut și următorul fapt , noua construcție a fost­ ridicată prin contri­buție voluntar-bănească a cetățenilor. Pînă în prezent, în anii noștri, în comuna Ștefan cel Mare au fost construi­te patru localuri de școli. Pentru următorii ani, se prevede ridicarea unui nou local de școală în sa­tul de reședință al comu­nei, VASILE DOROBAȚ contabil Terminarea grabnică a arăturilor de toamnă! Timpul favorabil din ul­tima perioadă a permis mecanizatorilor din unită­țile agricole să execute a­raturi adînci de toamnă pe însemnate suprafețe. între­prinderile agricole de stat Fălciu și Huși au realizat integral această lucrare, iar la I.A.S.-urile Zorleni, Vetrișoaia, Laza și Codă­­ești, tractoarele ară pe ul­timele hectare. De aseme­nea, arăturile s-au termi­nat, pe întreaga suprafață mecanizabilă, la G.A.P.-urile Corni, Dănești, Tanacu, Zorleni, precum și în alte unități cooperatiste. Trebuie spus însă că ritmul în care se efectu­ează arăturile de toamnă în cooperativele agricole este nesatisfăcător, viteza zilnică realizată în medie pe un tractor fiind sub două hectare. Folosirea in­completă a capacității de lucru a tractoarelor, pre­cum și a timpului de lu­cru, lipsa de control îndrumare din partea co­mi­mitetelor de direcție, a fă­cut ca în săptămîna tre­cută mecanizatorii din ca­drul­­ I.M.A.-urilor Bogdă­­nești, Huși, Vaslui și Ne­grești să realizeze arături pe suprafețe cu mult mai mici decît cele planificate. La toate acestea trebuie adăugat și faptul că unele consilii de conducere și specialiști din C.A.P.-uri nu mobilizează toate forțele disponibile la eliberatul terenului, pentru a se crea front de lucru pentru trac­toare. In cooperativele agricole de producție mai sunt de arat circa 35.000 de hec­tare. Neexecutarea arătu­rilor de toamnă pe aces­­te suprafețe va atrage după sine, în anul viitor, o scădere a producției de porumb, cu aproximativ, 35.000 de tone. Iată de ce adresăm a­­pelul către toți țăranii cooperatori din județ, că­tre toți mecanizatorii: — să nu precupețim nici un efort In această săptă­mină, pentru terminarea a­­raturilor de toamnă pe toa­te suprafețele. Acest obiectiv este rea­lizabil, dacă toți mecaniza­torii vor folosi fiecare oră bună de lucru la arat, dacă vor fi luate măsuri de eliberare a tuturor te­renurilor. Atelajele coope­rativelor agricole trebuie să fie folosite judicios atît la transporturi, cît și la efectuarea arăturilor pe te­renurile mecanizabile. Timpul nu așteaptă. Prognoza pe luna noiem­brie indică începerea ploi­lor în săptămîna următoa­re. Folosind în aceste zile, toate tractoarele, care să lucreze zi și noapte la a­­rat, vom putea asigura producției agricole din anul viitor o bază puternică. G­hișeul: un ochi de geam, care separă o­­ masă (mai mult sau mai puțin numeroasă) de cetățeni de un func­ționar, aflat dincolo, înăuntru. Rostul acestei separări, al a­­cestui ochi de geam, al ghi­­șeului, după ce a luat cu­noștință de doleanța omoni­mului său, aflat în afara ghi­­șeului, cetățeanul „de dinco­lo" trage sau coboară gea­mul pentru a-și crea cîteva minute de liniște necesară re­zolvării problemei propuse: nimeni nu se simte lezat că geamul a fost coborît, ci, dim­potrivă, se naște o înțelegere tacită de păstrare a liniștii și ordinii, după care, geamul separator se ridică din nou, „următorul” este tratat cu a­­ceeași solicitudine; în sfîrșit, și de o parte și de alta a geamului păstrător de liniște necesară muncii, rezolvării problemelor solicitanților, toți sînt mulțumiți... Da, ne așteptăm la între­barea : ce ghișeu am prezen­tat ? Din păcate, pe cel ideal, pe cel aflat în dorința dumi­­tale, stimate cetățean. Pentru că în multe cazuri cind te prezinți în fața geamului sau ușii după care trebuie să ți se încaseze banii pentru chi­rie, apă sau lumină, să ți se întocmească dosarul de pen­sie tra acordată de statul nos­socialist, în urma înde­lungatei dumitale activități, trebuie să aștepți ca „dum­nealui" ori „dumneaei" de dincolo de geam sau de ușă, „să termine pauza” sau să mai „rezolve" niște lucruri prezentate dumitale drept „lucrări importante"; deo­camdată, dacă te afli solici­tant în fața unor ghișee, re­marci cum acestea devin, i­­nexplicabil, linii de separare a două lumi, dumneata ră­­mînînd în cea de afară. Da­că soliciți celor dinăuntru un sfat, o relație, rezolvarea u­­nor treburi pentru care sta­tul îi plătește, ești, pur și simplu, repezit cu vorba, ca cel mai nedorit dușman. E­­xemple ? O precizare : ne re­ferim doar la ghișeele care „nu corespund" deoarece si­tuația nu poate fi generali­zată pentru toți funcționarii care lucrează cu publicul . Am ales numai acele exem­ple, în care regulile de com­portament și obligațiile de serviciu sunt de-a dreptul ui­tate. Scopul? Poate vor în­țelege cei vizați o „teorie", ca să-i zicem așa, destul de simplă: fiecăruia i se plătește după munca prestată, iar sar­cina principală a funcționa­rului de la ghișeu este de a sta la dispoziția (subliniem : la dispoziția) cetățeanului. Nu invers și fără nici un fel de alt comentariu ! Pentru aceas­ta primește salariu. Există legi scrise, pe baza cărora au fost întocmite regulamente de or­dine interioară pentru fieca­re instituție în parte și de care, la încheierea contrac­tului de muncă, funcționarul a luat cunoștință. Nu putem înțelege cum de este încă tolerată atitudinea de dezinte­res față de problemele oa­menilor muncii, manifestată de unii salariați pe care i-am surprins intr-un „exercițiu al funcțiunii" ce nu le face cî­­tuși de puțin cinste. — Bună ziua ! Nu vă su­părați... cererile pentru pen­sie... — Așteaptă data afară, nu vezi că, avem și noi o pauză de prînz ? De ce n-o res­pecți ? Pauza pe care toți solicitanții au început s-o respecte, din acest moment, era pentru prînzul funcționarilor de la Oficiul de pensii din cadrul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocru- GEORGE STOICA (continuare în pag. a 4-a) Pe teme cetățenești .1*In „cuibul nostru cald“­­GHIȘEUL! B Pauză... dublă, pentru prînz! B Un răspuns distonant: „Cunoaștem... teo­ria“ B Ghișeu... pentru probat pantofii O fabrică este, mai îna­inte de toate, o fa­­milie. Este familia muncii. Acest gînd ne este întărit și aici, la fabrica bîrlădeană de rulmenți. Tradiția ei nu es­te de secole, nici măcar de două decenii. Și, totuși, despre ea se știe in patru­zeci și opt de țări ale lu­mii. Rezultatul muncii co­lectivului, rulmenții, poartă în ei picături din energia fiecărui membru al acestei familii. Dificil pentru reporterul aflat în mijlocul uriașei fa­milii (care numără peste patru mii de membri) să se hotărască asupra cui să se oprească, despre cine să spună mai întîi că a con­tribuit mai mult la produ­sul finit care duce faima fabricii pe toate continen­tele : de la proiectant, la executant, toți își au par­tea lor de contribuție. La cine să te oprești ? E ris­cant să crezi că ai găsit „asul“ despre care să vor­bești, cînd, aici, toți sînt campioni, de la primul muncitor, care a venit de la Brașov, în '53, și a meș­terit primul rulment și pînă la ultimul absolvent al șco­lii profesionale a uzinei, toți au același crez — să dovedească țării că au atins treptele superioare ale mă­iestriei. nn ...Și, totuși, am „riscat"­ atelierul de rulmenți pentru vagoane (W.J.), lin­gă o mașină de rectificat inelele la exterior, un om trecut de patruzeci de ani, încărunțit aproape, cu pri­viri deschise și zîmbet ca­re nu-l părăsește nici în clipele de maximă concen­trare, ne-a atras în mod deosebit atenția. Am intrat în vorbă. Din una în alta, am aflat că nu-i de mult în fabrică, că meseria de rec­tificator e a doua lui pro­teste, că, pînă cu vreo șap­te ani in urmă, nu era în­depărtat de meseria pe ca­re o practică și acum ma­joritatea fraților lui — a­­gricultură — că este pri­mul muncitor dintre ai săi si urmăream privirea in ca­re licărea sclipătul argintiu al inelului uriaș și, cerce­­tîndu-i atenția încordată, îl simțeam știindu-se răspun­zător de miile de tone pur­tate de vagoanele la care vor fi montate inelele rec­tificate de el azi. Fișa personală a noii noastre cunoștințe se iden­tifică cu fișa întregii „fa­milii": „Locuiesc — ne spu­ne mîndru rectificatorul — intr-un bloc al teremiștilor, de aceeași vîrstă cu fabri­ca. Ca toți tovarășii mei de muncă, mă bucur de bu­năstarea existentă în toate casele oamenilor muncii. Cartierul nostru, format din peste cincizeci de blocuri, constituie fața „tînără" orașului. Suntem­, astfel, în a pus cu țara, căci oglinda producției este bunăstarea în casele noastre". Despre fiul său, viitor în­vățător, despre soția sa, salariată și dlnsa, ne-a vorbit mai puțin. Vorbin­­du-ne despre el, am simțit M. COLOȘENCO (continuare in pag. a 4-a) IDENTITA­TE

Next