Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-03-31 / nr. 654
y Proletari din toate țârile, unifivul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean D AICI SE VOR MUTA 200 DE LOCATARI! CELE OFERIȚI, TOVARĂȘI CONSTRUCTORI? In cele 640 de apartamente, pe care întreprinderea de construcții-montaj trebuia să le dea în folosință, în orașul Vaslui, în cursul anului trecut, un număr de 200 au fost replanificate pentru primul trimestru al anului în curs. Nu ne propunem să analizăm acum cauzele care au contribuit la înregistrarea acestor restanțe față de sarcinile de plan. Ele au fost abordate și cu alte ocazii în materialele apărute în ziarul nostru. De altfel, s-au luat angajamente, din partea conducerii întreprinderii, s-au trasat sarcini pe fiecare om în parte, s-au adoptat măsuri tehnico-organizatorice etc. La prima vedere, răul se părea că a fost curmat din rădăcină, așa că urma să ne dăm seama în ce măsură s-a trecut de la cuvînt la faptă. Cu prilejul investigațiilor noastre ni s-a spus, de către mai mulți interlocutori, că... „Ce tine de domeniul trecutului, trebuie lăsat deoparte. Au fost cauze „obiective" și „subiective“, acum însă omul trebuie judecat după ceea ce face, după munca lui. Ne-am hotărît să acceptăm, cel puțin pentru moment, acest punct de vedere și să vedem care este ritmul de lucru la cele 200 de apartamente restante (blocurile J2, E1, E2), declarate ad-hoc „urgențe", ce vor trebui date în folosință, nu peste luni sau săptămîni, ci doar peste cîteva zile. Construirea apartamentelor amintite cade în sarcina Șantierului nr. 1 din cadrul I.C.M. Vaslui. Itinerariul investigațiilor noastre a început de la conducerea acestui șantier și s-a sfîrșit în noile apartamente, în care ne-am substituit viitorilor locatari, pentru cîteva ore, avînd astfel posibilitatea să discutăm cu ingineri, șefi de echipă, maiștri și muncitori. — Trebuie să precizăm, de la bun început, spunea ing. Ion Negulescu, șeful Șantierului nr. 1, că avem un ritm bun de lucru, și în condițiile acestea credem că ne vom putea achita în timp de sarcina ce ne revine. Sîntem sprijiniți în permanență de conducerea întreprinderii, avem materiale suficiente, în momentul de față punctele de lucru sînt judicios organizate. Singurul lucru de care ducem lipsă este căldura, atît de necesară acum la zugrăveli, parchetări etc. Am apelat, am rugat, am intervenit pe lîngă toți cei care ar putea să ne ajute. Dar în zadar... — Ar putea să vă ajute sau sunt obligați s-o facă ? ANCHETA. NOASTRĂ cu — Sunt obligați, dar numai promisiuni nu se pot... încălzi pereții care sunt înghețați încă din timpul iernii. Șeful șantierului instalații, vic Caius Negoiescu, de care depindem in această privință, nu spune niciodată „Nu“, dar nici căldură nu ne-a dat. Am căutat, în continuare, să vedem care sunt consecințele acestei grave deficiențe. La blocul 12, maistrul Constantin Nicolau, ne-a precizat: — Promisiuni că vom avea căldură am... obținut de la următorii factori de răspundere : tov. ing. Ion Negulescu, șeful șantierului, tov. Nicolae Georgescu, directorul întreprinderii, tov. Constantin Spirea, director-adjunct al întreprinderii și alții. Ni se cer lucrări de bună calitate, ni se fac vizite multe, sîntem întrebați „cum?" și „ce", dar nu se vede nimic în urmă. Răspundem cu toții de aceste construcții, dar nu toți ne achităm de sarcinile ce ne revin. Constantin Gapșa — șeful echipei de parchetari — La blocul 12 am fost aduși abia astăzi, adică cu cîteva zile înainte de a fi dat blocul în folosință. Știm să prețuim timpul de lucru la adevărata lui valoare, de aceea, pentru noi, 7 zile și cu 7 nopți pe care le mai avem în față înseamnă... 14 zile. Pînă acum am fost repartizat la Complexul meșteșugăresc unde, din lipsă de materiale, n-am putut lucra mai bine de două luni de zile. Aici n-am venit mai devreme din același motiv. Și, iată ce constatăm acum , o parte din calorifere, care n-au trecut încă prin perioada de probă de două săptămîni curg peste parchet și acesta se umflă. Deci, muncă cheltuită în zadar. Am constatat, de asemenea, că datorită deteriorărilor care au intervenit, între timp, zugrăvelile au fost făcute de două ori: bani cheltuiți din nu se știe care buzunar, ritm de lucru încetinit, lucrări de calitate necorespunzătoare. Alexandru Jicu, șeful echipei de zugravi la blocul E 1 : — Pentru zugrăveli ne lipsește încă oxidul galben. Știam că șantierul trebuia să primească astăzi 1.000 kg. Noi n-am primit încă nimic. Nu sîntem mulțumiți de ceea ce facem, deoarece, la zugrăveli, mai ales căldura, este foarte importantă. Ventilația naturală pe care o folosim nu este suficientă. La blocul E2, care va fi dat în folosință în luna aprilie, constructorii s-au plîns că nu sînt suficiente mașinile, iar pe cele existente n-are cine le dirija In așa fel încît toate punctele de lucru să fie acoperite cu transporturile necesare. Am trecut, bineînțeles, drumul nostru și pe la cele înlalte blocuri de locuințe. Totală dezorganizare în muncă, muncitori nesupravegheați, care consumau ducție în coada ore de prolopeții sau cu discuții anoste, am întîlnit la blocul G1. — Unde poate fi găsit tovarășul maistru sau tovarășul Mihai Milichi, șeful echipei de zidari ? — Nu știm. E plecat de vreo oră (!) — De ce nu lucrați in lipsa lor ? ■— N-avem apă, n-avem ciment, nimeni din cei care ar V. NANEA (continuare In pag. a 3-a) REGĂSIND VIRSTA ȘCOLARĂ LA ANII MATURITĂȚII Ultima oră de curs a școlarilor de după-amiază se sfirșise de mult. Seara Îmbrățișase satul liniștită și numai ferestrele viu luminate de razele becurilor electrice aminteau ulițele și Întinderea aproximativă a așezării. Sosisem la Vulcani cu ultima cursă din ziua aceea și, nu știu de ce, primul m-a Îndreptat școală cu că nu să mai găsesc speram acolo pe cineva. Pe neașteptate, m-a Intimpinat clinchetul unui clopoțel anunțind pauza, apoi zumzetul unei clase ia sfirșit de lecție și, in sfirșit, l-am zărit și pe profesorul Ion Hobjilă, ieșind cu catalogul subțioară. .. In cancelarie, directorul școlii, Valentin Vicol, nedumeririlor răspunde — Incepind mele cu acest an școlar, am Înființat aici și o secție serală. In comună mai sint oameni care, la vremea lor, nu au avut posibilitatea să-și termine studiile elementare. Acum li se întinde o mină de ajutor. Și după cum vedeți, ei nu o refuză. Dimpotrivă, sunt foarte bucuroși să retrăiască o virstă de altădată. îmi reține atenția virsta câtorva dintre elevii clasei a V-a de la școala serală din Vulcani: Virgil Asandei și Gheorghe Birda sunt născuți în 1919, ceea ce înseamnă că au cite 51 de ani. La vlrsta maturității se află toți cursanții, peste 30 de ani. Facem cunoștință. Înaintea orei de matematică, așezați pe băncile în care, cu cîteva ore mai Înainte, Învățaseră fiii lor. — Ce te-a determinat să mai fii școlar la vîrsta aceasta, moș Asandei ? — Păi, să vezi dumneata, mi-a plăcut foarte mult cartea. In tinerețe nu am putut să fac decit patru clase elementare. Mă bucur că acum, prin grija statului nostru, ni se oferă această ocazie. Cind vin de la lucru, de la C.A.P., ce să fac acasă ? Ia, mai bine aici, in fiecare seară aici lucruri noi, foarte interesante. Și parcă îmi pare rău că am trăit atiția ani fără să știu de ele. In catalog, in dreptul lui moș Asandei, cu cerneală roșie, stăteau mărturie pasiunii și străduinței sale mediile primului semestru : româna — 9, franceza — 8, geografie — 9, istorie — 8, matematică — 10, agricultură — 9. IULIAN MODEL (continuare în pag. a 3-a) gând spre toate /vvvvvvvvvvyvvvvwvvwvv La start cu mlinile goale! Compania agricolă de primăvară a început în întregul județ. Toate cele 123 de cooperative au de efectuat un mare volum de lucrări în fiecare sector. S-ar cuveni deci ca pretutindeni să se fi făcut din timp pregătirile de rigoare, iată, însă, că nu sunt puține cooperativele care s-au prezentat la startul campaniei cu mîinile goale. Pe ziua de 27 martie, la Bîrlad, tovarășul Victor Plastir, secretarul organizației de partid de la întreprinderea Agrosem, ne oferea suficiente exemple în acest sens. Ni se confirma, de fapt, ceea ce cunoșteam mai dinainte. Anume, cum că încă, nu au fost asigurate 80 de kg. de sămînță de pătrunjel, 100 de kg. de sămînță de varză de vară, 400 de kg. de sămînță de morcov și cite 20 de tone de sămînță de lucernă și arpagic. Se motiva (și de astă dată) că vina aparține organelor centrale de resort. De ce numai lor ? Organele județene de specialitate, cooperativele agricole ce vor fi făcut o iarnă întreagă? Consecințele s-ar cuveni să le suporte în primul rînd cooperativele restante la acest capitol , cărora nu le-au ajuns o toamnă și o iarnă pentru a-și îndeplini sarcinile ce le-au revenit în acest sens. Sunt, însă, și alte aspecte neplăcute. Cooperativa agricolă Grumezoaia nu și-a trimis la timp reprezentanții să ridice de la Agroseni 30 de tone de mazăre pentru sămînță. Acum degeaba și-i va trimite. Nu mai au ce să ridice. Ca să nu încurce locul în magazii, mazărea respectivă a fost dată altor unități. De asemenea, Direcția agricolă județeană a repartizat 25.000 de pomi fructiferi care urmează să fie plantați. Dintre aceștia, 17.000 stau și acum în pepiniere, cu toate că ei ar fi (continuare în pag. a 3-a) In pagina a 4-a STOCKHOLM încheierea conferinței de solidaritate cu Vietnamul înăbușirea unei încercări de rebeliune in Sudan In campania agricolă de primăvară Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru să fie folosite din plin! Mecanizatorii din secția a ll-a a I.M.A. Vaslui care deservesc cooperativa agricolă din Munteni de Sus au trecut la pregătirea patului germinativ și la însămînțatul florii-soarelui pe tarlaua „Costișă". ________ în pagIna a 2-a V. I. LENIN ȘI ȘTIINȚA ISTORIEI SPORT ■ FOTBAL ■ RUOBI D a D Cine să sprijine cooperativele ? Aplicînd în viață indicațiile prețioase ale conducerii partidului, unitățile agricole cooperatiste din județul nostru pun în valoare, an de an, tot mai multe terenuri improprii agriculturii, plantîndu-le cu vii nobile și livezi de pomi fructiferi. Mergînd pe aceeași linie, cooperativele agricole din Mînjești, Stănilești, Hoceni, Rînzești, Vinderei și Birzești și-au planificat să planteze, în actuala primăvară, 104 hectare cu viță de vie nobilă. Potrivit instrucțiunilor în vigoare, elaborate de către organele de resort, O.F.F.G.A.I.F. Iași urma să execute proiectele speciale pentru respectivele plantații, astfel organele băncii aflîndu-se în imposibilitatea de a putea să acorde credite necesare cooperativelor, pentru procurat materialul și plantarea lui. Unitățile s-au adresat proiectantului încă din luna august anul trecut, primind asigurări că proiectele vor fi gata la timp, adică înainte de căderea zăpezii. Zăpada, însă, a căzut, s-a și topit, reprezentanții cooperativelor au tot întrebat cînd vor fi gata proiectele, n-au primit, în schimb, decit promisiuni. Nici până în urmă cu cîteva zile proiectele nu erau gata. Acest fapt crează nesiguranța că unitățile amintite vor putea să-și realizeze sarcinile de plan în acest sens. Ba, se mai și înregistrează pagube în averea obștească, fiindcă terenurile respective au fost desfundate, suma totală ridicîndu-se la 320.000 de lei. Or, dacă vița nu va fi plantată în anul curent, banii respectivi pot considerați ca și dați în vînt. fi Se vede clar că unitățile singure nu pot să iasă din impas. Cine trebuie să le sprijine oare, pentru a putea să-și rezolve această problemă ? C. S. VINĂTORU saanai I.A.S.-urile din județ au terminat semănatul culturilor din epoca . Mobilizați în permanență de organele și organizațiile de partid și îndrumați mai îndeaproape de specialiști, lucrătorii celor 10 I.A.S.-uri vasluiene au înregistrat succese meritorii în actuala campanie agricolă. Ieri dimineață, ei au terminat însămînțările din epoca (mazăre, trifoliene, ovăz, borceag, legume etc.) pe toate cele 2.888 de hectare afectate acestor culturi. Numai cu borceag au fost cultivate 1.275 de hectare. In prezent, toate forțele sînt mobilizate pentru pregătirea patului germinativ în vederea însămînțării florii-soarelui. MECANIZATORII VASLUIENI ȘI-AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL Folosind eficient timpul de lucru și la întreaga lor capacitate tractoarele, mașinile și agregatele, mecanizatorii din județul nostru și-au realizat în ziua de 28 martie sarcinile din planurile de producție pe primul trimestru al acestui an. Astfel, ei au executat lucrări agricole pentru C.A.P.-urile beneficiare în valoare de peste 5 milioane de lei. PRODUSE LIVRATE LA EXPORT In nomenclatorul produselor exportate în ultima vreme se remarcă frecvența diverselor materiale de construcție. Aproape 30.000 tone ciment au fost livrate în Iugoslavia, Togo, Dahomey, Libia și Ungaria. Unor parteneri comerciali din Italia, S.U.A. U.R.S.S. și Turcia li s-au expediat 142.000 m.p. geam mecanic și laminat, iar în R. D. Germană peste 20.000 m.p. vată din sticlă. Pe adresa unor firme din Cipru, Cehoslovacia, Iugoslavia, Libia, R. D. Germană, R. F. a Germaniei, Ungaria și Uniunea Sovietică au fost trimise zeci de mii de tone de diferite articole sanitare, ipsos, piatră din gips, sute de mii m.p. de placaj ceramic, plăci azbociment și din gresie, precum și împletitură din sticlă. (Agerpres). Instantaneu in sala de montaj a Fabricii de rulmenți — Bârlad. Foto : Gh. Mocanii ND 0 D p poate că vă amintiți materialul „O noapte, am fost aproape un^^ fractor", apărut cu un an în urmă ■ în paginile ziarului nostru. Relatam, atunci, despre situația întîlnită la unele magazine sau instituții, ale căror uși fuseseră uitate deschise de către salariați. După un an, am dorit să constatăm dacă articolul citat a dus la sporirea atenției față de securitatea locurilor de muncă. Drept „teren de sondaj" am ales municipiul Bîrlad și l-am rugat pe tovarășul căpitan Nicolae Vulpe, comandantul Miliției municipiului, să între-Dprindă un control de noapte la diferite instituții și unității comerciale, pentru a vedea “ dacă acestea sunt asigurate în [] eventualitatea că vreun in Dfractor ar avea intenția să acționeze. Deci, în noaptea de Dn 13 spre 14 martie a.c., l-am însoțit pe ofițerul de miliție. Credem că relatarea aspectelor întîlnite va fi mai consvingătoare decît orice comentariu, pe care ni-l rezervăm, mimmmm și totuși, pentru sfîrșit. Ora 22,30. Intrăm în incinta completixului de depozite ale „Filioop" Bîrlad. “ Peste cîteva clipe, nu mai știm în ce I parte sînt persoanele ce ne însoțeau. Nu știm, pentru că, peste tot, domnește un întuneric beznă. Nu arde nici un bec, deși există o rețea electrică. . . Dare ce valoare au mărfurile din depozite? Ora 22,45. Ne aflăm în spatele Auto- gării Bîrlad și încercăm ușile de la intrarea chioșcului de alimentație publică. Sînt închise printr-un lacăt, dar, la o apăsare mai puternică, printre cele fi două uși se poate strecura un vns subțire. Și — frumos! — lacăt pe 1 uși, [junsă, una din ele se ține doar Dintr-o balama (!), care, la rîndu-i, este fixată doar printr-un cui (!!). In interiorul chioșcului, sunt mărfuri... In apropiere, se află bufetul „Carpati" pi (Bulevardul Primăverii). Are obloane, dar trase pe jumătate. E drept, ușile, íi sunt închise, gratie unui lacăt montat la baza lor. Nu am apăsat pe clanță, pentru că lipsea .. In schimb, am împins ușa. Nu mult! Altfel, cu tot lacătul închis, puteam deveni clienți intr-un local fără vînzător. Ora 23,00. La Școala generală nr. 2 (str. Republicii) găsim ușile încuiate, dar și cîteva geamuri sparte. Printr-unul, cel de la ușa din spate, se putea intra lejer. Tovarășul căpitan Vulpe ne relatează că anul trecut, din laboratorul școlii a fost furată o butelie. Atunci, geamul era tot spart... Ora 23,35. Intrăm cu mașina pînă la ultimul depozit al complexului aparținînd O.C.L. „Alimentara". Lumină — doar de la faruri. Ne plimbăm, vorbim tare, în sfîrșit — facem scandal aproape, pînă apare, cu sufletul la gură, paznicul , Constantin Nedelcu, care raportează:".. In schimbul meu, nu s-a întîmplat nimic deosebit...". Venea de la vreo 300 m„ de la depozitul de cherestea, pe care îl aveam primire tot el. Noi am vrut ca să ne vadă, altfel... Verificăm ușile depozitelor și nu ne vine să credem : o intrare liberă, apoi un hol și două uși cu două lacăte, împingem ușile, dar... să nu mai vorbim! Era totuna, dacă tovarășii, care răspund de depozitul respectiv, ar fi folosit cele două lacăte pentru a închide aer, nu ușSi . Și Încă una , pe altă ușă, se află tăbliță roșie cu litere albe— „Intrarea e strict interzisă!". Zău I O fi pentru persoane cinstite. Celelalte pot apela la geamul de alături, ușor de deschis, prin care se poate intra ușor în depozitul cu mărfuri. Ultima precizare : nici aici nu se găsea — măcar de leac — vreun bec aprins „Vizita" noastră a continuat apoi la Complexul școlar. Fără prea multe amănunte interesante. Poate doar relațiile amănunțite despre cum putem ajunge la cancelarie (aproximativ la ora 24,00), furnizate nouă — persoane necunoscute — de către două eleve, și o cameră cu hărți, găsită deschisă. Mărturisim că am fost oarecum plăcut impresionați, constatînd că am putut ajunge doar în anticamera cancelariei, unde se aflau numai vreo trei registre, printre care și o condică de prezență pentru pedagogi. Anul trecut — vă amintiți ? — umblasem, chiar prin cancelarie, ca pe bulevard. La Biblioteca municipală „Stroe Belloescu", nu am făcut altceva decât să deschidem — închidem un geam. Mai mult n-am încercat... Punctul nostru de vedere. Da, este foarte bine că am găsit numai uși închise. Aceasta denotă că fată de securitatea locurilor de muncă se manifestă atenție. N. LIVEANU (continuare în pag. a 3-a) idi IEZII IZ1 EZ3 EZ3 EZI EZI EZ3 IZ3 EZI I IEZI DUPĂ UN AN DIN NOU, IN NOAPTE, PE URMELE UNOR GURA-CA