Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-04-08 / nr. 661

t 1í I 9 PA#*NA 2 O­menirea cunoaște in istoria sa date memorabile cu imensă semnificație pe care toate țările, toate popoarele le sărbătoresc. O asemenea dată este ziua de 22 aprilie, cînd se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin, genial ginditor, teoretician al comu­nismului științific, revoluționar înflăcărat, care și-a consacrat întreaga viață triumfului revoluției socialiste, cauzei proletariatului internațional, oamenilor muncii din întreaga lume. Centenarul nașterii lui V.I. Lenin se săr­bătorește în condițiile creșterii influenței i­­deilor socialismului în întreaga lume. De numele lui Lenin, de ideile și faptele sale sunt indisolubil legate toate evenimentele revolu­ționare importante ale secolului al XX-lea, care se configurează pe fondul trecerii ome­nirii de la capitalism la socialism. Viața lui Lenin a fost scurtă, de numai 54 de ani, dar a fost o viață plină de intensă activitate teo­retică și practică, de luptă plină de abnega­ție, de eroism, pentru binele oamenilor. El și-a consacrat talentul viguros, toate forțele pentru progresul societății și al personalității umane, pentru triumful socialismului și comu­nismului, întreaga­ activitate de militant comunist desfășurată de V.I. Lenin, precum și valoroa­sa sa operă teoretică, reprezintă o ilustrare vie a spiritului creator al teoriei revoluționare a proletariatului. El a dezvoltat marxismul în noua perioadă istorică, în condițiile dezvol­tării capitalismului monopolist, a trecerii a­­ce­stuia în faza imperialismului, cînd puterni­ca ascuțire a contradicțiilor sociale din Rusia prevestea­­ furtuna revoluției socialiste. Popoa­rele din Rusia, în frunte cu Partidul Comu­­organizat și condus de Lenin, au înfăptuit țea Revoluție Socialistă din Octombrie, pre aceea, Lenin, timp de aproape șapte an­, a condus statul sovietic pe calea apără­rii ,cuceririlor clasei muncitoare și a făuririi noii orîndu­iri sociale — orînduirea socialistă. Lenin a îmbogățit cu noi concluzii materia­lismul dialectic și istoric, economia politică marxistă, tezaurul comunismului științific. Ad­versar neîmpăcat al oricărei osificări a gîn­­dirii, Lenin a demonstrat în mod magistral că teoria marxistă nu este o dogmă, ci o con­cepție și o metodă revoluționară de cerceta­re­,a fenomenelor naturii și societății, o pu­ternică armă teoretică a partidului clasei m­uncitoare de analiză a condițiilor istorice epicereste în lupta pentru transformarea revolu­ționară­ a societății. Ideea­ i statornicirii unei societăți eliberate de tarele pro­fundelor inechități, proprii forma­țiunilor sociale întemeiate pe exploatare și asuprire, a alimentat de-a lungul timpurilor numeroase visuri, concepții și ipoteze. Lui K. Marx și Fr. Engels le revine meritul istoric de a fi transformat socialismul dintr-un vis, un ideal utopic, într-o știință fundamentată pe interpretarea materialist-dialectică a istoriei. Spre deosebire de concepțiile utopice, su­biectiviste, K. Marx și Fr. Engels, iar apoi, in noile condiții istorice, V.I. Lenin, au privit so­cialismul și comunismul nu ca pe un postulat rupt de contradicțiile și legile mișcării istori­ce concrete, ca pe un ideal aprioric căruia realitatea ar urma doar să i se adapteze, ci ca pe un proces istoric natural, a cărui geneză și legi de mișcare decurg din însăși dialectica dezvoltării societății. Ca sistem e­­conomic și de relații sociale, socialismul se constituie ca un organism ce-și are propriile legități interne, etapele sale necesare de dezvoltare și maturizare. încă în lucrările de început, V.I. Lenin se declara adversar al abordării socialismului și comunismului ca pe o „abstracție dog­matică". Obiectînd împotriva interpretării so­cietății socialiste ca pe un ideal desprins de realitate și practica economică și socială concretă, el sublinia că edificiul noii socie­tăți se construiește chiar în procesul muncii, experimentînd unele soluții și opțiuni, studiin­­du-le sub aspectul lor practic, verificîndu-le prin experiența colectivă a oamenilor muncii. „Noi n-am putea pretinde niciodată — sublinia V. I. Lenin­­ și nici un specialist cu judecată care a scris despre perspectivele viitorului nu s-a gîndit vreodată că noi am putea după vreo rețetă dată dinainte să fău­rim dintr-o dată și să alcătuim dintr-o sin­gură lovitură formele de organizare ale noii societăți". Organizarea într-un mod nou, pe temelii economice și sociale radical superioare a vieții a zeci de milioane de oameni era con­siderată de către Lenin, imediat după victo­ria revoluției socialiste din octombrie, drept cea mai grea sarcină ce se ridica în fața partidului. El arăta că socialismul, folosind rezultatele obținute în capitalism, trebuie să înfăptuiască în felul său, prin metode pro­prii, o înaintare conștientă și în proporții de masă spre o productivitate a muncii mai înaltă decit cea a capitalismului, să obțină o organizare superioară a economiei și a vieții sociale. Sesizînd caracterul complex și de d­urată al operei de edificare a noii so­cietăți, Lenin insista în mod deosebit asupra recfuiză­rii acestei sarcini în funcție de cerin­țele și particularitățile fiecărei țări, ale fie­căreia­ națiuni, asupra necesității stimulării și valorificării experienței maselor largi populare. „Toate națiunile vor ajunge la socialism - releva­­ V. I. Lenin faptul este inevitabil, dar nu vor­ ajunge toate chiar in același fel ; fiecare ,va aduce un specific, exprimat într-o anumită­ formă a democrației, intr-o anumită varietate a dictaturii proletariatului, într-un anumit ritm al transformărilor socialiste ale diferitelor laturi ale vieții sociale". Ideile leniniste referitoare la construcția so­cialistă ca operă vie, al cărei factor funda­mental îl constituie ridicarea maselor celor mai largi la creația istorică conștientă capătă o semnificație deosebită în etapa actuală cînd socialismul a ieșit victorios în 14 state din Europa, Asia și America, în condițiile cînd procesul logic al dezvoltării societății spre socialism și comunism se afirmă cu vigoare ca direcție fundamentală a progresului so­cial. Operă cu totul nouă în istorie, această mișcare angajează pe făgașul ei o mare di­versitate de structuri economice și sociale, de tradiții politice, naționale și culturale. Ea se desfășoară în condiții istorice concrete, diferite de la țară la țară și parcurge în fie­care țară un șir de etape obiectiv necesare procesului de maturizare a premiselor îna­intării spre comunism. Caracterizată printr-un șir de legități generale și trăsături comune, construcția noii orînduiri­ se prezintă, totodată, ca un vast proces dinamic ale cărui detalii concrete nu au fost și nu au putut fi antici­pate de clasicii marxism-leninismului în în­treaga lor complexitate. Ca un organism viu, aflat în continuă miș­care și devenire, societatea socialistă cunoaș­te permanent procese de dezvoltare a for­țelor de producție și de perfecționare a re­lațiilor de producție, de îmbunătățire a orga­nizării vieții sociale, a formelor de condu­cere a economiei și culturii, de ridicare a gradului de conștiință și de înnoire etică și spirituală, de perfecționare și adîncire a de­mocrației și de afirmare a personalității u­­mane. Punerea cit mai deplină în valoare a ma­rilor potențe pe care le oferă socialismul in scopul accelerării progresului social, solicită o activitate intensă pentru găsirea soluțiilor celor mai corespunzătoare condițiilor concre­te din fiecare țară și etapă a dezvoltării. Acest lucru este indisolubil legat de exer­citarea rolului conducător al partidului co­munist, de elaborarea de către acesta a unei politici științific fundamentate, ancorate realitățile țării respective, de ridicare a mase­ln lor largi ale poporului la o activitate con­știentă pentru înfăptuirea programului con­cret de construire a socialismului. Aplicînd consecvent principiile marxism-leni­nismului în soluționarea problemelor concre­te ale construcției socialismului în țara noas­tră, Partidul Comunist Român, ca factor po­litic fundamental al conducerii operei de edifica­re a noii societăți, stimulează în permanență activitatea creatoare, spiritul novator al ma­selor, sprijină și încurajează tot ceea ce este mai valoros în acest domeniu, perfecționea­ză necontenit formele de organizare și me­todele de conducere a acestui proces. Parti­dul Comunist Român, manifestînd consec­vență în stabilirea liniei politice, a formelor de organizare și de luptă în raport de rea­litățile concret-istorice, pe baza marxism-le­ninismului, a elaborat soluții originale în rezolvarea multiplelor probleme ridicate de făurirea unului, cu bazei tehnico-materiale a socialis­privire la exercitarea rolului și funcțiilor statului, perfecționarea formelor de conducere a vieții economice și sociale la dez­voltarea democrației socialiste în pas cu schim­bările petrecute în structura de clasă a so­cietății, la rolul, locul și caracteristicile fun­damentale ale națiunii în socialism și altele. Pornind de la concepția marxist-leninistă despre socialism, ca o orînduire superioară pe toate planurile celor care au precedat-o și ținînd seama de condițiile concrete ale României, căreia în urmă cu peste două de­cenii îi erau caracteristice o industrie slab dezvoltată și o economie predominant a­­grară. Partidul nostru a pus în centrul pro­gramului său economic ideile marxist-leninis­­te cu privire la industrializarea socialistă. E­­laborată într-o concepție unitară și de lun­gă perspectivă, politica Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a țării a fost aplicată consecvent, dezvoltată și îm­bogățită pe parcurs, rodind din plin, mai ales în ultimii ani, cînd s-a accentuat diversifi­carea ramurilor și subramurilor, a crescut gradul de prelucrare a materiilor prime, de valorificare superioară a resurselor țării. După ce a înfăptuit cooperativizarea agri­culturii pe baza teoriei leniniste aplicată la realitățile și particularitățile satului românesc, partidul nostru plecînd de la faptul că agri­cultura reprezintă un sector important al e­­conomiei naționale, și-a elaborat politica sa în concordanță cu cerințele actuale ale evoluției societății noastre. Ea are menirea să îndrepte eforturile tuturor celor ce mun­cesc în agricultură spre modernizarea și dezvoltarea intensivă a producției agricole, extinderea mecanizării și chimizării, a iriga­țiilor, utilizarea cît mai rațională a pămîntu­­lui, organizarea pe baze înaintate a produc­ției și a muncii, folosirii științei și tehnicii moderne. Pe această linie se înscriu și pro­gramele naționale privind dezvoltarea zoo­tehniei, gospodărirea apelor și extinderea­ i­­rigațiilor a căror aplicare vor asigura un nou avînt al agriculturii . In spiritul învățăturii lui V. I. Lenin, care concepea întregul proces de construire a socialismului într-o viziune dialectică, ca ce­va viu, în necontenită schimbare, partidul nostru s-a preocupat și se preocupă de per­fecționarea continuă a relațiilor de produc­ție, a tuturor raporturilor sociale, a supra­structurii, de îmbunătățirea formelor și meto­delor de organizare a economiei naționale, a societății, de dezvoltare a democrației so­cialiste, de afirmare tot mai puternică a ro­lului statului în societate, paralel cu inten­­­sificarea participării nemijlocite a oamenilor muncii, a organizațiilor de masă și obștești, la conducerea vieții economice, politice și culturale. Poporul român, aflat în etapa făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate, este angajat cu întreaga sa energie în înfăptu­irea programului elaborat de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Do­cumentele Congresului reflectă modul știin­țific în care Partidul Comunist Român rezolvă problemele complexe ale făuririi societății so­cialiste multilateral dezvoltate, contribuția sa la îmbogățirea tezaurului gândirii marxist­­leniniste. Programul stabilit de Congresul al X-lea îmbrățișează toate sectoarele și latu­rile dezvoltării economico-sociale a țării, o­­biectivele și sarcinile sale principale fiind dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico­­materiale a socialismului, aplicarea largă a cuceririlor științei și tehnicii contemporane, perfecționarea relațiilor de producție, a vieții sociale și de stat, adîncirea democrației, creșterea bunăstării materiale și spirituale a poporului, ridicarea conștiinței socialiste a maselor. Centenarul nașterii lui Vladimir Ilici Lenin este pentru Partidul Comunist Român, pentru întregul nostru popor un prilej deosebit de a-și pune în valoare mai intens energiile creatoare, de a demonstra calitățile procesu­lui efervescent de construcție a societății so­cialiste, de a demonstra justețea și viabili­­tatea politicii noastre marxist-leniniste. Dr. V. PIUCA M. CHIOREANU I­ntr-o seară Liniștită, la Început de primăvară, urcam, la Vutcani, dru­mul spre căminul cultu­ral. Doream să aflăm ce poate oferi acesta, într-o zi oarecare din săptămînă, cetă­țenilor din localitate, tinere­tului mai ales. Ferestrele lumi­nate, oamenii pe care-i întîl­­nim îndreptîndu-se spre că­min, ne fac să credem că vom găsi sânte­ lucruri inteTe­ Și, într-ade­ ——­văr, am avut ce a­­fla. Am văzut tara­ful repetînd pentru concursul județean al formațiilor muzicale și coregrafice, am văzut tineri partici­­pînd la alte cîteva activități. Și mai ales, am găsit un ... club, obiectiv cultural pe care în zadar încer­casem să-l „depis­tăm" în alte­­ comune. — N-avem posibi­lități pentru a desfă­șura activitate de club — ni se spu­sese la Ciocani. — Ne lipsește spa­țiul necesar — con­sidera directorul că­minului cultural din văi. — Clubul se află în proiec­tele noastre de viitor. Dacă veți veni peste cîteva săptă­­mîni, credem că veți avea ce­va de văzut — completați, mai optimiști, cei din Drago­­mirești. Condiții deosebit de favora­bile nu le-au stat la dispoziția nici locuitorilor din Vutcani. Activitatea căminului se des­fășoară, provizoriu, in două săli de clasă ale vechiului lo­cal de școală. Numai că, unde există o preocupare mai deo­sebită, un pic de pasiune și inițiativă ... Dar să vă prezentăm clubul vutcănenilor. O sală special amenajată, numeroase mese și scaune la care sunt așezați zeci de tineri. Unii joacă șah, alții table, alții remy. Un apa­rat de radio, televizor și un pik-up aduc un spot de atrac­­tivitate și de petrecere plă­cută a timpului. Se adaugă, apoi, o colecție de ziare și reviste care pot fi consultate cu ușurință, oricînd. Și, mai presus de toate, un climat propice dezbaterilor de idei și opinii.­­ Este foarte adevărat că aproape fiecare dintre noi, cei prezenți aici, are acasă un aparat de radio, un televizor, sau este abonat la un ziar. La club, însă, este cu totul altceva. E vorba de o atmos­feră deosebită pe care nu ți-o poți crea singur în familie. Poți discuta cu cineva pe care nu l-ai întîlnit în cursul zi­lei, poți juca o partidă de șah cu un prieten. Cu un cu­­vînt, ai posibilitatea să pe­treci plăcut și, adesea, în mod util cîteva ore împreună cu toți tinerii din sat. Considerațiile aparțin tînă­­rului Vasile Stoica și credem că ele sunt revelatoare. Pen­tru că aceasta este și menirea unui club : crearea unei am­bianțe agreabile care să per­mită oamenilor petrecerea u­­nei părți din timpul lor liber în mod plăcut și folositor. Se cere, de aceea, punerea in valoare a talentului animato­rilor vieții culturale, de a depista gusturile, preferințele celor ce frecventează clubul, de a le pune la îndemînă, în mod diferen­țiat, acțiuni care să răspundă problemelor ce ii preocupă. Pe de altă parte, clubul căminului cultural poate oferi un punct de pornire și pentru organizarea altor ac­țiuni la sate. — Participarea, seară de seară, a unui pu­blic numeros la activitățile organizate la club, ne permite și un contact permanent cu cei care pot contribui, cu talentul și pre­gătirea lor, la punerea in scenă a multor spectacole, ca­re ne sprijină în tot ceea ce întreprindem — ne spunea tov. Aurel Tăbăcaru, directorul că­minului. El ne-a vorbit apoi și de manifestările din ulti­mul timp care s-au desfășurat la club , expuneri, ilustrate vizual și auditiv, pe tema ani­versărilor din lunile martie și aprilie . 25 de ani de la insta­urarea primului guvern demo­cratic din țara noastră, împli­nirea a 150 de ani de la naș­terea lui Alexandru Ioan Cu­­za, centenarul nașterii lui Vla­dimir Ilici Lenin. Se adaugă dezbateri în legătură cu ori­entarea și pregătirea profesi­onală, discuții pe teme de e­­ducație sanitară etc. — In fiecare seară vin la club fiindcă îmi oferă multe satisfacții. Și ca mine, proce­dează mulți tineri din sat. (Tom­a Predea). — Clubul e deschis în per­manență. Aici am văzut în premieră „Cerbul de aur", a­­ici ascultăm muzică ușoară și populară, aici vizionăm tele­jurnalul de seară. (Constantin Arsene). Aprecieri asemănătoare asu­pra clubului am obținut și de la Vasile Durbală, Constantin Iordan, Gheorghe Stoica, de la toți tinerii pe care i-am găsit în seara aceea la căminul cultural. Cuvintele lor ne-au convins și mai mult despre u­­tilitatea și eficiența culturală a unui club bine organizat, pe care am dori să-l întîlnim în toate comunele județului. Așteptăm, așadar, noi iniția­tive în acest sens. IULIAN MODEL La Casa de cultură din Bîrlad, păpușarii pregătesc o nouă pre­mieră cu piesa „Păca­lă". In clișeu: aspect de la o repetiție. Foto I­V. Botoșani In­po- C3mr3CT!cr­c=icritz3ci3criiu­nciaani icni icni icn Instruirea comandanților de detașamente ale pionierilor Consiliul Județean Vaslui al organizației pionierilor partici­pă, în aceste zile, cu 80 de cursanți la instructajul și schimbul comandanții de experiență cu de detașamente care se desfășoară la Bălțătești — Neamț. Vor fi dezbătute probleme privind planificarea și organizarea muncii în deta­șamente, educarea patriotică a elevilor, pregătirea și primi­rea școlarilor în organizația de pionieri. Vor fi vizitate, de asemenea, locuri și monumen­te istorice, de la Mircești, Tg. Neamț, Humulești, Văratec, Agapia, se vor viziona con­cursuri și spectacole demon­strative. Monumentele... (urmare din pag. 1) Construcțiile mai moderne ale Bruxelles-ului au și ele virtuțile lor. Astfel, Bursa de Comerț (1875) datorește o parle din ornamentele el marelui sculptor francez Auguste Rodin. Din patri­moniul artistic al orașului mai fac parte Palatul Aca­demiei, Palatul Justiției — ultima dintre aceste con­strucții prezentând motive asiro-babiloniene, Muzeul de artă veche (aproape 1.200 tablouri aparținind in special școlii flamande], Muzeul de Arte și Istorie (diverse antichități din Ba­bilon, Asiria, Palestina, I­­ran, colecții din civilizația vechiului Egipt, sculpturi grecești și romane), Muzeul de instrumente ale Conser­vatorului regal (peste 4.000 instrumente muzicale din diferite epoci ale civiliza­ției) etc. In așa-numita „Casă a regelui“ din Gran­de Place se află un muzeu confinînd piese ce amintesc de revoluția populară ce avut loc In Brabant în lu­a­multuosul an 1789. In ora­șul Anderlecht se păstrea­ză și azi casa în care a lo­cuit marele ginditor Eras­mus din Rotterdam. La 20 km. de Bruxelles se înalță o „piramidă“ aco­perită vara de verdeață. Este marele monument ri­dicat In cinstea învingă­torilor lui Napoleon. Urcînd cele peste 100 de trepte ale „piramidei“ ajungi In apropierea unui leu turnat In fontă. Și privirea acestui animal ce Întruchipează forța este Îndreptată spre Franța. De sus întreaga panoramă poți avea a cîm­­piei unde in ziua d­e 18 iu­lie 1815 coaliția celor șase țări europene învingea tru­pele franceze. La Muzeul­­ Wellington de la Waterloo încleștarea dintre cele două tabere este prezentată prin­­tr-o serie de machete. O priză imensă, circulară, în­fățișează orele fatale pen­tru destinul lui Napoleon. Este un spectacol grandios în care oameni și cai pier într-una dintre cele mai mari lupte din întregul se­col al XIX-lea. Mir­cea Dia (Rulmen­tul Bîrlad) a stabilit, re­cent, trei noi recorduri județene de haltere, juniori mari (categoria 60 kg.). Iată-1 în timpul unui antrenament. VREMEA NUJUA ecran „Mărturia" Filmul, realizat de regizorul bulgar Jakim Jakimov, du­pă un scenariu al scriitorului Pavel Vi­­jenov, este ultimul dintr-o serie de trei, care abordează una dintre proble­mele acute ale con­temporaneității — relațiile dintre pă­rinți și copii. În „Mărturia“ proble­ma centrală o re­prezintă frămîntări­­le tinerei generații, frămîntări determi­nate de atitudinea nesănătoasă a unor părinți, de proble­mele pe care aceș­tia le creează — uneori — copiilor lor ajunși In pragul maturității. Deși nu suntem­ în fata unui subiect cu totul nou, Ulmul lui J. Jakimov, are meritul de a fi a­­bordat într-un mod original o problemă destul de spinoasă. Din desfășurarea acțiunii se desprin­de o idee de bază care străbate între­gul film — aceea a responsabilității. In­diferent de exem­plele negative ofe­rite, cei doi tineri pe care le au de întîmpinat, tinerii eroi ai filmului în­vață ce înseamnă să ai conștiința res­ponsabilității pro­priilor fapte, ca o primă și indispen­sabilă condiție a maturizării. Foarte convingă­tori prin modul cum și-au realizat rolu­rile, cei doi tineri interpreți B. Anie­­va (Bistra) și Di­­ma Solov (Evgheni) marchează un de­but promițător în­tr-o peliculă care se adresează tutu­ror categoriilor de spectatori și are meritul de a putea fi considerată un film educativ. S. STEFANESCU : Iu­lf.­­ Scenă din Ulm. OTBAL Divizia C Un nou­ punct obținut în deplasare Petrolul Berea - Rulmentul 0-0 Echipa lui Șt. Dobay este recunoscută de acum pentru dîrzenia cu care joacă în par­tidele ce le dispută în depla­sare. De acest lucru ne-am convins și în etapa de dumi­nică cînd, evoluînd pe tere­nul din Berea, în compania echipei locale Petrolul (ocu­panta ultimului loc în cla­sament), a reușit să obțină un punct. Fotbaliștii de la Petro­lul, aveau neapărat nevoie de victorie și de aceea au ape­lat la toate mijloacele permise și nepermise de regulament (Toși și Niculescu au fost de­seori „controlați" la. .. picioa­re) în încercările lor de a străpunge apărarea metalur­­giștilor. „Toate eforturile lo­calnicilor de a deschide sco­rul au rămas însă fără rezul­tat, datorită apărării organi­zate (în care V. Niculescu a­ evoluat excelent) și hotărîre­a echipei noastre — remarca ing. C. Dăniciuc, președintele secției de fotbal a Asociației sportive Rulmentul. Aș putea spune — interlocutorul nostru a însoțit „Xi-le bîrlădean la acest meci — că succesele din ultimul timp constituie și fructul atmosferei sănătoase existente acum în lotul de jucători, în relația echipă — secție — conducere tehnică". Fotbaliștii de la Rulmentul au luptat cu multă ardoare pentru fiecare minge, astfel că rezultatul final apare echi­tabil și adaugă încă un punct valoros la „zestrea" pe care au acumulat-o bîrlădenii pînă acum. Meritele sínt ale jucă­torilor care au alcătuit forma­ția : Grigoraș , Moșneagu, V. Niculescu, Balan, Vieru, Țoși, Postolache, Popescu, Dă­niciuc, Popovici, M. Grigoraș. CR. L, Participare numeroasă la „Crosul elevilor „Crosul elevilor“, organizat în municipiul Bîrlad, din ini­țiativa Consiliului municipal al pionierilor și a Comitetu­lui municipal U.T.C., în co­laborare cu Consiliul local pentru educație fizică și sport, a constituit primul concurs atletic, în aer liber, al școla­rilor. Întrecerile au fost deose­bit de disputate, atît la indi­vidual, cît și pe echipe. Re­marcăm mai întîi comporta­rea bună a elevilor de la Școala generală nr. 7 (prof. D. Munteanu), Școala genera­lă nr. 4 (prof. A. Balmuș) și Școala profesională F.R.B. (prof. S. Vasiliu) care și-au adjudecat majoritatea locuri­lor fruntașe. De asemenea, merită a fi evidențiați și cîști­­gătorii acestui concurs: Ioan Luca (Șc. gen. nr. 4), Elena Polcovnicu (Șc. gen. nr. 7) — grupa copii, Maria Aftenie (Șc. profesională F.R.B.), Silvia Roșu (Lic. nr.1) — grupa ju­niori II, Gheorghe Zaharia (Șc. profesională F.R.B.) — grupa juniori I. Pe echipe, primele locuri au revenit: Școlii ge­nerale nr. 4 (copii), Școlii ge­nerale nr. 7 (juniori II), Șco­lii profesionale F.R.B. (Juniori I),Școlii generale nr. 4 (juni­oare II) și Liceului pedagogic (junioare I). V. TĂMAȘANU coresp. <( La 12 aprilie, Etapa județeană a „Cupei sindicatelor“ Recent, s-au încheiat întrece­rile etapei municipale și orășe­nești la șah și tenis de masă, dotate cu „Cupa sindicatelor", ultima competiție de sală din acest sezon. La Bîrlad, Vaslui și Huși, au avut loc dispute dîrze pentru desemnarea parti­cipanților la etapa județeană programată pentru ziua de 12 aprilie a.c. In urma unor evo­luții constant bune, s-au clasat pe primele locuri: ILEEU VASLUI: 1. Emil Panțiru (Progresul): 2. Ion Nistor (Vii­torul): 3. Vasile Vartolomei (Vi­itorul). BÂRLAD: 1.­ Dumitru Giurca­­nu (Știința); 2. (Rulmentul): 3. Ion Ion Stratulat Vasilache (Făclia) - masculin: 1. Elena Costică; 2. Constanța Barară­ (ambele de la Știința) - minin. HUȘI: 1. Mihai Clim (I.E.I.L.); 2. Constantin Clim (I.E.I.L.); 3. Iulian Vrabie (Știința). EMIS DE MASA VASLUI: 1. Gelu Gheorghiu (Progresul): 2. Marian Grigoriu (Viitorul); 3. Ion Macovei (Vi­itorul) - masculin; 1. Maria Condurache (Confecția) - fe­minin; BÎRLAD: 1. Cristian Mavrodin (I.M.A. Zorleni) ; 2. Mircea Na­­zarie (P.T.T.R.) ; 3. Victor Cos­­ma (Spartac) - masculin ; 1. Ana Nazarie (P.T.T.R.) ; 2. Tinea Grigore (Progresul) ; 3. Olga Munteanu (Progresul) — feminin. HUȘI: 1. Valentin Grigoriu (Stiinta); 2. Vasile Godineac (C.FR.); 3. Iulian Vrabie (Ști­ința). I

Next