Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-14 / nr. 820

PAGINA 2 E­misiunea inaugurală a concursului interjudețean „Patrium Carmen”, orga­­nizat de Televiziunea ro­mână, în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Cul­tură și Artă, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindica­telor din România și Uniunea Compozitorilor, a prilejuit spec­tatorilor de la , Iași, și Oradea, ca și miilor de te­lespectatori din întreaga țară, un autentic spectacol muzical. Desfășurându-se sub semnul sărbătoririi a unei jumătăți de secol de la crearea Partidului Comunist Român - conducăto­rul înțelept al poporului nos­tru - concursul „Patrium Car­men" vine să oglindească, prin arta sunetelor, u­nduirie­ și sen­­­timentele oamenilor muncii fa­ță de patrie și partid, năzuin­ța lor de pace și progres, erois­mul manifestat în munca de zi cu zi. 120 In competiție sunt angrenate de formații corale, unele cu o veche tradiție, altele de curând afirmate, din toate ju­dețele țării. Pa­rticipînd cu trei formații corale, reprezentative la ora ac­tuală, județul nostru a dovedit că are o puternică mișcare ar­tistică de amatori, capabilă să se prezinte la înălțimea tuturor exigențelor. Un juriu format din prestigioși compozitori, dirijori și muzicologii români, specialiști în muzica corală, avînd ca pre­ședinte pe D. D. Botez — artist emerit—a selectat cele mai bu­ne formații dintre primele nouă intrate în întrecere. Astfel, la sfîrșitul primului spectacol-con­­curs, două din cele trei repre­zentative ale județului Vaslui au reușit să se situeze pe pri­mul loc, înaintea formațiilor din județele Bihor și Botoșani. Este vorba de corul Casei de cultu­ră din Huși și de corul „Armo­nia", al sindicatului învățămînt din Birlad, care se vor prezenta astfel la faza următoare. Corul Casei de cultură din Huși, avînd o bogată experien­ță, cîștigată de-a lungul anilor (premiul II la al V-lea concurs pe țară al formațiilor artistice de amatori, mențiune, la al VII- lea, și premiul al lll-lea, la al IX-lea concurs), și-a dovedit, încă o dată, ridicata-i clasă. Pregătit cu migală și pasiune de profesoara Lisei Iote Vîrnă și bucurîndu-se de ajutorul diri­jorului Ion Pavalache, directorul Operei din lași, corul hușean a interpretat cu prospețime și corectitudine piesele corale „Inalta-te frumoasă țară" de I. D. Chiriac, „Veselie în deal la vie" de Gh. Bazavan și „Cîn­­tec de dragoste” de Claude fe Jaune. Formația corală „Armonia", a sindicatului învățămînt din Birlad, dirijată de profesorul Ion Timuș, a întrunit cel mai mare punctaj, datorită siguranței originalității în interpretare, va­si rietății pieselor din repertoriu, intonațiile de odă ale cîntecu­­lui patriotic „Mindră zi a liber­tății", de Radu Paladi, au avut, în interpretarea corului bîrlă­dean, sinteza deplină a reali­zării sale artistice. Acompania­mentul la pian (Mencicov Ni­colau) a însoțit, fără sonorități inutile, întreaga partitură. (De altfel, este singura piesă corală, din întreg concursul, cu acom­paniament de pian), „Cîntecul busuiocului”, de Constantin Ar­­vinte, creație în­ spiritul cînte­­cului popular, cu confesiuni li­și­rice și izbucniri tumultoase, ca madrigalul iubita mea, știi trandafirul", de un lirism tulbură­­tor de cald, au fost celelalte piese de rezistență ale forma­ției bîrlădene. Mai puțin obișnuit cu marile competiții, corul căminului cul­tural din Murgeni, dirijat de Ștefan Toporaș, a avut, pe par­cursul evoluției sale, tracul ca­racteristic debutanților. Atît în interpretarea imnului „Glorios partid" de Mircea Neagu, cit și în cea a cin­tecului­ de inspi­rație folclorică „In poeniță" de Gheorghe Danga, s-a putut ob­­serva o oarecare nesiguranță, neomogenitate între voci. Succesul obținut la Iași tre­buie să constituie un imbold pentru reanimarea activității co­rale de la Fălciu, Miclești, So­­lești, Stănilești, dar, în primul rând, din orașul Vaslui. Pentru etapa următoare, se impune din partea celor două coruri, cîștigătoare ale fazei inaugurale, o atenție deosebită în continua perfecționare a in­terpretării bucăților alese. MIRCEA COLOȘENCO Concursul „Patrium Carmen“E­CRAN Pe ecranul televizorului, corul Casei de cultură din Huși, dirijat de prof. Lisellote Vîrnă. Deschiderea noului an de invatamint al universităților populare . In prezent, atît la Vaslui,­­ cît și la Huși, se fac ulti­­­­mele pregătiri organizato­­­­rice în vederea deschiderii I­ noului an de învățămint al­e universităților populare.­­ La Vaslui, aflate în al­­ doilea an de existență, și cursurile vor fi în număr­ul de șase (Legislația muncii, §§ Informare tehnico-științifi­­­­că, Tineretul și viața, Pa­ri­gini din istoria universală și a muzicii, Educația sanita­­­­ră și Limbi moderne —­­ franceza), iar, la Huși, unde vor funcționa, pentru întîia­­ oară, asemenea cursuri,­­ următoarele : Micro-enci­ Ti­clopedie, Legislația muncii, Jj Tinerețe — educație-răspun­­­i­deri, Limbi moderne (fran­­ji­ceza, începători și avan­­g­­ați, germană) precum și­­ cursuri de pregătire la ji matematică și fizică, pentru­­ candidații la examenele de si admitere la liceu și institu­­­­te superioare. Deschiderea cursurilor va­­ avea loc la 27 octombrie 11 a.c. și, respectiv, 22 oc­­­­­tombrie a.c. II ■f ■. „Mayerling" D­ rama de la Mayerling (localitate din preajma Vienei, unde s-au îm­pușcat arhiducele Ru­dolf, moștenitorul tro­nului habsburgic, și Maria Vetsera) a fost, poate, un foarte reușit subiect de Ulm — l-a folosit, de altfel, re­gizorul american Anatole Litvak, care a realizat, in 1935, un „Mayerling“, avln­­du-i ca protagoniști pe Dani­elle Darieux și Charles Boyer. Intre timp, însă, sensibili­tatea printr-o spectatorului a trecut transformare eviden­tă și este puțin probabil ca o dramă romantică, desuetă și oarecum prăfuită, să-i mai poată solicita disponibilitățile. Totuși, regizorul Terence Young a turnat un astfel de film, „Mayerling“-ul său fiind o încercare de a exploata un subiect uzat, abuzând de po­sibilitățile tehnice moderne, de abundența mijloacelor ex­terioare și de o distribuție cu nume răsunătoare, numă­­rând printre interpreții prin­cipali vedete de internațională. Sunt notorietate în mare, Ulmul lui Young (realizato­rul lui „Moll Flanders" și „Așteaptă pînă se întunecă" — pelicule de reală valoare artistică) ar putea satisface, totuși, gusturile unei anumite categorii de spectatori, cei cărora le plac montările fas­tuoase, cu peisaje multe și frumoas filmate. De altfel, sunt singurele „argumente" pe care mizează regizorul: decorul strălucitor al curții imperiale vieneze de la sfîrșitul sec. al XIX-lea este reconstituit cu ajutorul unei figurații foarte nume­roase : o costumație multico­loră, exterioare bine alese — intr-un cuvînt, o adevărată avalanșă de recuzită, care vrea cu orice preț să „ia ochii“. Și printre toate aces­tea se pierde un fir destul de șubred de acțiune, care evo­luează tren ari, cu lungimi supărătoare, fără un conflict real, care să împingă narați­unea spre deznodămintul știut. Se ajunge la sfârșit fără ca spectatorul să fie cu­ personaje care-și trăiesc sen­timentele cit mai interiorizat cu putință, fără explozii de pasiune. Modul acesta potolit de a-și realiza eroii a fost probabil ales de cei doi ac­tori din dorința de a evita pe cit posibil melodrama, sau poate tonul adoptat de interpreții principali din ver­siunea lui Litvak. Nici pe ceilalții inter­preți — Genevieve Page, Ava Gardner, James Ma­son — nu-i prea recu­noaștem , dincolo de cos­tumație și de decor, care par să înăbușe orice iniția­tivă, ei își debitează pur și simplu rolurile, fără a ne lăsa să întrezărim forța crea­toare cu care și-au realizat personajele in alte filme. „Mayerling“ demonstrează mai curând, că tehnica este doar un mijloc și că ea nu se poate substitui artei. Filmului 11 lipsește acea dinamică a vie­ții, acel lior autentic care este suportul real al oricărui act artistic. „Afurisitul de bunic" Un roman — „Mă numesc Jericho” de Catherine Paysan — ecranizat de un regizor cunoscut, Jacques Poitrenauă (realizări anterioare: „Un șoarece printre bărbați", „Rața de tinchea“ ș.a.), o distribuție cu nume răsună­toare : Michel Simon, Marie­­ Dubois (pe care o revedem cu plăcere după rolurile reali­zate in „Serbările galante" și „Vîrsta ingrată") și Serge Gainsburg — cunoscut com­pozitor de muzică ușoară, autor de muzică pentru nu­meroase filme și — după cum izbutește să ne demonstreze cu acest prilej — un foarte dotat actor. Cam acestea ar fi, în mare, datele filmului „Afurisitul de bunic" (trans­punere mai mult sau mai puțin inspirată a subtitlului francez „Ce sacré grand père“). Fără să depășească, ca profesionalism, nivelul mediu al filmelor sale mai vechi, Jacques Poitrenaud izbutește să capteze atenția spectato­rului și, încă de la primele secvențe, să-i stîrnească in­teresul pentru o intrigă des­tul de simplă, lipsită de răs­turnări spectaculoase. Nara­țiunea cinematografică este foarte cursivă, lineară aproa­pe, simplitatea mijloacelor regizorale utilizate evidențiind intenția lui Poitrenaud de a-și lăsa eroii să evolueze cît mai liber. In decorul cvasi-pasto­­ral al Provenței (folosit cu îndemînare de regizor drept fundal) se consu­mă ciorna sentimentală a unei căsătorii care este pe cale să se destrame. Evoluția cît de cît antrenat, cît de convins de intensitatea dramei pe care o trăiesc eroii, Catherine Deneuve și evenimentelor spre un dez­ Omat Sharii conturează dopa­r nodămint leneit este mereu viializată de prezența acelui umor francez bine cunoscut. Tenta de optimism și bună dis­poziție, prezentă tot timpul, ii este datorată în primul rînd lui Michel Simon, actorul care în mai bine de patru de­cenii de film (a debutat in epoca filmului mut) a izbutit să se afirme mereu, cu fiecare rol ca o personalitate distinctă, dotată cu o excepțională ex­presivitate. Se poate spune că bonomiei lui, umorului sub­til și exuberant jocului gresc al lui Michel Simon îi dato­rează filmul în primul rînd. In compania lui, ceilalți interpreți reușesc să găsească, fiecare, tonul cel mai potrivit pentru a-și individualiza cu­ mai bine personajul. AL. S. DELEANU Scenă din filmul "Mayerling". Problema prețului de cost Trebuie să amintesc aici, pentru o justă corelare in mințile citito­rilor a evenimentelor ce vor urma, că traseul a fost foarte greu de Divizia B Constructorul Bîrlad — Agronomia Iași 0-0 Nici meciul acesta n-a adus rugbiștilor de la Constructo­rul mult da ritm victorie. Su­porterii echipei au rămas însă dezamăgiți nu numai de fac­tura tehnică a jocului, ci și de ratările repetate, de com­portarea submediocră, în gene­ral, a unora dintre componenții „XV"-ului bîrlădean din di­viza B. Constructorul, deși a presat majoritatea timpului (în prima repriză s-a jucat numai în te­renul oaspeților), nu a reușit să materializeze nici una din ocaziile avute. Pe lângă nere­ușita unor lovituri de pedeap­să, din poziții excelente (Sîrghie, Profiriu), am remar­cat, ceea ce de altfel am sem­nalat și cu alte ocazii, nestă­­pînirea, de către unii jucători, a procedeelor tehnice de ba­ză ale rugbiului: primirea, purtarea și pasa mingii. Nor­mal, partida trebuia cîștigată de Constructorul la o diferență netă dacă, în min. 10, 29, 44, 60, Nedelcu, Cristea, Coșa,­­ Cozma nu greșeau tocmai­­ atunci cînd se aflau cu balo­nul la cîțiva metri de terenul de țintă advers. Și, astfel, oaspeții realizează un nespe­rat „egal" la Bîrlad. Ieșenii au jucat calm și or­ganizat și, de fiecare dată, au reușit să depășească momen­tele dificile din fața buturilor. E drept, la aceasta au contri­buit și gazdele, dar pentru oaspeți esențialul e că au ob­ținut două puncte în de­plasare. Partida a fost­ condusă, foarte bine, de I. Ursea (Buc.). CR. L. ■ gnus „Cupa UCECOM” Zilele trecute, la baza spor­tivă „Voința" din Bîrlad, au avut loc întreceri de volei dotate cu „Cupa UCECOM". Atît la masculin, cît și la fe­minin au participat doar echi­pele reprezentative ale orașe­lor Huși și Bîrlad, formațiile vasluiene lipsind nejustificat. Prima partidă a opus echi­pele feminine din Huși și Bîr­lad. După un meci fără isto­ric, jucătoarele de la Voința Bîrlad au cîștigat lejer cu 3—0 (11, 7, 4). Intîlnirea mas­culină, care a revenit echipei bîrlădene, a fost mai echili­brată, în special în ultimul set, pe care gazdele l-au cîști­­gat, în prelungiri, cu 16—14. Scorul final al partidei 3—1 (10,­­11, 10, 16) pentru Voin­ța Bîrlad. D. REMUS coresp. Pe scurt MÜNCHEN 13 (Agerpres) Sîmbătă, 17 octombrie, se va disputa la Köln meciul dintre reprezentativele R.F. a Germaniei și Turciei contând pentru campionatul european de fotbal (grupa a 8-a). DENVER 13 (Agerpres) Turneul internațional de tenis de la Denver a fost cîștigat de americanul de cu­loare Arthur Ashe care în finală l-a învins cu 6—2, 5—7, 6—3 pe Charlie Pasa­­rell (Porto Rico). Proba­­ de dublu a revenit cuplului Ko­des (Cehoslovacia) și Osbor­ne (S.U.A.). Ei au dispus în finală cu 5—7, 6—4, 7—5 de americanii Ashe­ Riessen. SOFIA 13 (Agerpres) In turneul internațional fe­minin de șah de la Sofia după 9 runde în fruntea clasa­mentului se află Sikova (Bulgaria) cu 6 puncte, ur­mată de Konopleva (U.R.S.S.) — 5,5 puncte, Verpczi (Un­garia) — 5 puncte și Suzana Makai (România) — 4,5 punc­te. BELGRAD 13 (Agerpres) Șahistul cehoslovac Hort continuă să fie lider în tur­neul internațional de la Vin­­kovci (Iugoslavia). După des­fășurarea partidelor din run­da a 8-a el totalizează 5,5 puncte, fiind urmat în cla­­ sament de Taimanov (U.R.S.S.) — 5 puncte (1), Gligorici (Iu­goslavia) — 4,5 puncte (2), Larsen (Danemarca), Szabó (Ungaria), Marid (Iugoslavia) — 4,5 puncte (1), Petrosian (U.R.S.S.), Minid (Iugoslavia) — 4,5 puncte, Bronștein (U.R.S.S.) 4 puncte și o par­tidă întreruptă etc. In runda a 8-a Hort a cîș­tigat la iugoslavul Ozanici. Partidele Szabo-Petrosian, Qu­interos — Taimanov și Ber­­tok — Minici s-au terminat cu un rezultat de remiză. B373. Astăzi la Focșani Automobilul— Rulmentul în „Cupa României" Fotbaliștii de la Rulmen­tul Bîrlad vor susține as­tăzi după-amiază, la Foc­șani, o întîlnire cu echipa din localitate, „Automobi­lul". Partida se dispută în cadrul „Cupei României". ORIZONTAL: 1. Are o sută de ani — Indică ora exactă; 2. Ceas — Ceasurile bunicilor ; 3. O jumătate de ceas ! — La începutul zilei — Timp de o sută de ani; 4. Anunță ora exactă! — A tasa; 5. Nu face nimic — Inel în mare — Iți stă în gît; 6. Ziua a trecut — Uite — Bir 1 ! 7. Ca­rete!—Tic-tac fără conținut!— A lăsa pe altă dată; 8. Cea­sornicar — Oră — Un an și o floare albastră !; 9. La în­toarcere — Ceas; 10. A săr­bători împlinirea unui număr de ani — Luna cea mai... scurtă; 11. Datează de puțin timp — Timpul de la sfârși­tul zilei. VERTICAL: 1. Un fel de ceasuri deșteptătoare! — In­dică o anumită oră; 2. Peri­oade mari de timp — Inter­vale de timp; 3. Anul luat de la capăt! — Timp de patru ore de veghe pe vapor — O bătaie de ceas; 4. începe să zuruie! — Vase; 5. Timp istoric — Aici dau atleții lupta cu secundele; 6. Zonă a fundului mării, în apropie­rea țărmului con­tinental — Rest­; 7. Perioadă de timp — Primii oa­meni ! — Cere a­­jutor pe mare; 8. Radu Damian — Nu aceasta — Lă­sat fără barba; 9. Udrea V. Panait — Am un an! 10. Dor — Geasul vieții; 11. Spe­cialist cu ceasul; 12. Pe el se citește ora exactă­­— 12 Ianuarie! V. AGHEORGHIELE! IN PAS CU TIMPUL VREMEA MOtji Campionatul republican al juniorilor și școlarilor y 9 Dubla înfrîngere a echipelor La sfîrșitul săptăminii tre­cute, la baza sportivă „Voin­ța" din municipiu, echipa de băieți a Liceului nr. 1 Birlad a întilnit formația Ș. S. E. Su­ceava. Și de data aceasta, e­­levii bîrlădeni au părăsit te­renul Învinși. Ei au început­ bine jocul, au realizat multe acțiuni frumos finalizate, în­cheind repriza cu un avantaj­ minim: 38-37. In repriza a doua insă, au cedat compleți inițiativa sucevenilor, care nu s-au lăsat prea mult.,, rugați și au înscris „coș” după „coș“,, realizind astfel cifra de 100 de puncte. Și gazdele au mai înscris, dar insuficient pentru a cîștiga Intîlnirea. Scor fi­nali 100-73 pentru Ș.S.E. Su­ceava. In continuare, echipa de fete a aceluiași liceu bîrlădean a susținut o partidă cu binecu­noscuta formație Viitorul Do­­rohoi. Echipa locală nu a re­­ușit­ să se impună în fața fostei divizionare „A“, a cărei expe­riență competițională și-a spus cuvântul. O evoluție mai bu­nă au avut-o, de la birlăden­­ce, Mariana Vlad și Mihaela Danilatus, care au înscris cite­va puncte. Așadar, nici de a­­ceastă dată echipa Liceului nr. 1, care dispune de resurse pentru a avea o comportare mai bună, nu a­­ satisfăcut aș­teptările nici în ce privește rezultatul, și nici al calității jocului. Cind Insă ? Fază din meciul Li­ceul nr. 1 Bîrlad — Ș.S.E. Suceava. Sosire misterioasă Intr-una din zilele trecute, în gara centrală a orașului Vaslui, în timp ce - bineînțeles venind din sens contrar - două trenuri, unul accelerat și celălalt personal, fă­ceau ceea ce obișnuit in termenii ceferiștilor se numește cruce, pe lingă tamponul din dreapta al ul­timului vagon de la trenul de per­soane l-am văzut pe celebrul de­tectiv M. P. (cititorii cunosc, desi­gur, că e vorba de Marele Pers­picace) prelingîndu-se lin peste și­ne, de la linia 2, la linia 1 și de atei pe peron. De sub osiile vago­nului din mijloc a garniturii acce­leratului, a apărut, puțin boțit și cu mustața oarecum răscolită, ine­vitabilul său adjunct , m.p. (adică micul perspicace). S-au întilnit, nu mai puțin misterios, in stația de autobuzj unde m.p., mai nervos prin constituție și statură, și-a con­sumat, prin morfolire intre dinți, aproape jumătate din celebra și bogata sa mustață in mai puțin de o jumătate de oră de aștepta­re a autovehiculului ce asigură­­ contra cost — transportul călători­lor în urbea Vaslui. După specifi­catul timp pierdut in amintitul mod, M.P., însoțit de m.p., s-au deplasat, in stil latin, adică per pedes apos­­tolorum­­ spre centru. Probabil o­­bosiți de drum, cei doi detectivi au intrat în cofetăria „Macul roșu" și au cerut o braziliană neagră, tare și amară. Amabilă, vinzătoa­­rea le-a răspuns­ isteric în astfel de situații, i-a pie­rit puțin glasul, iar mustața sa, pleoștită pentru moment, a început să zvicneasca ritmic, la colțuri, in­tr-o măsură foarte muzicală care mi s-a părut a fi de 3/4. Intrigate, fără îndoială, cele două ilustre personaje au întreprins un adevă­rat pelerinaj la toate alimentarele din oraș, pipăind sacii, săculețele și vizindu-și nasul in toate cutiile care ar fi putut adăposti mult riv­­nita măcinată. Cafea, însă, nicăieri. Peste tot, același răspuns: „N-a­vem“ sau „Nu ținem“. Ideea genia­lă a Marelui Perspicace a fost, sau, mai precis, va fi salvatoare pentru viitorul consumator de bra­ziliană din oraș. A ascultat plin­­gerile factorilor care răspundeau de buna aprovizionare cu cafea și a înțeles, cu logica sa de fier, că e greu să te ocupi, să ceri, să­ faci comenzi, să aduci boabe, e­ventual să le și prăjești și apoi să le macini. Apoi a decretat la conic, ca de obicei, prin strungă­reață, soluția: „Plantați arbori Cereți sprijinul micilor mterurm­iști de la Casa pionierilor și o să a­veți cafea. N-are să fie ea bra­ziliană, dar oricum mâcar vaslu rană tot o să iasă“. După care, oarecum mulțumit, a plecat mai departe să rezolve parcurs, dat fiind că atît M.P. cit și m.p. nu fuseseră de multă vre­me in Vaslui și nu știau că o co­fetărie se mutase de trei ori, un magazin, de mercerie mi se pare, de 2 ori, iar alte magazine de vînzare a produselor alimentare făcuseră schimb de spațiu locativ cu cele de încălțăminte, nu insă fără amenajările de rigoare. „Chiar dacă nu știm exact câte schimbări au fost în toată afacerea asta­­ se autointreabă, și pe bună drep­tate, Marele Perspicace, oricum ele au existat și mai ales, s-au inves­tit niște bani, probabil destul de mulți pentru schimbări. Citi ? Asta se poate afla la O.C.L. „Mixt” Vas­lui. Cum ? Printr-o adresă din par­tea forurilor tutelare, Adresa să poarte numărul 120.001 intruchi­­pind, de fapt, un r funcționarul birocrat, inchipuindu­­n i-| ca pe un vns plafonat, care nu are nici un fel de ideal și poartă neapărat minecuțe de satin negru și ochelari priponiți pe virful na­sului. Și totuși, birocratul are un ideal, un fel de țintă a tot ceea ce face. O dată atins scopul pro­pus, satisfacția sa, probabil, este enormă. Nu știm ce gîndește un astfel de specimen, dar, suntem­ si­guri că, dacă vă furnizăm un amă­nunt in legătură cu un asemenea ideal împlinit al unui funcționar birocrat, veți putea, dragi cititori, să vă închipuiți lesne cam ce plă­cere a încercat eroul nostru cu mî­­necuțe și ochelari. Ne aflăm în fața unei adrese a întreprinderii de construcții-montaje siderurgice Galați, respectiv, a ser­viciului financiar, in care se specifi­că: „La adresa dv. privind sesizarea iov. Alexandru M. Ion, vă facem cu­noscut următoarele: in urma verifică­rii efectuate, s-a constatat că IN MOD ERONAT (sublinierea ne a­­parține) s-a imputat suma de 468 lei de către unitatea întreprinde­rii, secția de producție industrială. In vederea încetării urmăririi, s-a comunicat situația Consiliului popular al comunei Laza, cu A­­DRESA Nr. 120.000, din 26.09.1970, solicitîndu-se anularea debitului transmis (...). Deoarece tovarășul nu s-a prezentat și nici nu a cerut în termen achitarea acestei sume, conform instrucțiunilor Ministerului de Finanțe nr. 1519/1965, suma s-a consemnat la C.E.C., după care ba­nii s-au virat la buget, ca drepturi abandonate”. Simplu, clar și precis - am spune noi, dacă n-ar fi și reclamația omului, dacă n-ar exis­ta... adresa nr. 120.000 ! N-o fi și ăsta un ideal birocratic împlinit ? ! N-o fi și ăsta un ju­bileu ? 120.000 ! Să schimbi, în decursul a mai pu­țin de nouă luni, 120.000 de adre­se. N-a reușit nici pomenitul și res­pectivul minister de resort, al finan­țelor, să trimită, în aproape jumă­tate de an, decit 1.519 adrese. Așa că, anonimului de la întreprin­derea din Galați i se cuvin toate laudele la un asemenea record, la un asemenea jubileu. Vorba are­­ mașina că e mașină și tot intră in reparații capitale la 100.000 de km. parcurși, d-apoi birocrații ? (Va urma) ION BRUJAN „N-avem cafea !“ „Atunci, de ce nu plantați arbori?“ Lui m.p., după cum știți oarecum ideal birocratic cu... jubileu Ne-am făcut o imagine despre IIIII1 § %jj

Next