Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-06-11 / nr. 1024

• PAGINA 2 BACALAUREATUL -EXPRESIE A PREGĂTIRII ELEVILOR onsiderat examen de mare răspundere pentru „ieșirea din adolescență”, bacalaureatul constituie, implicit, și un exa­men de conștiință și probitate profesională al tuturor cadre­lor didactice care au migălit la instruirea și educarea tînă­­rului absolvent de liceu. Așadar, examen al examenelor, bacalaureatul ridică o serie de probleme importante, rămase „deschise" în permanență, dată fiind nevoia de perfecționare a tuturor formelor de învățămînt, inclusiv a metodelor și procedeelor caracteristice acestui domeniu. Dorind să aflăm cum este privit examenul de bacalaureat in a­­ceste zile premergătoare susținerii lui, ne-am adresat cîtorva pro­fesori de la unele licee din localitățile județului nostru. In cadrul anchetei efectuate, am urmărit două aspecte : 1) „Mo­dul in care răspunde actuala formulă a examenului de bacalau­reat cerințelor învățămîntului"; 2) „Care ar fi modalitățile de îm­bunătățire a lui". — 1) Fiind primul mare examen din viață, el nu poate fi pre­gătit doar în cele trei săptămîni care despart încheierea cursuri­lor (25 mai) de intrarea candidaților în examen (18 iunie). De a­­ceea, indiferent de ce cred alți colegi, la obiectul pe care-l pre­dau, încep pregătirea, într-o primă fază, încă din clasa a X-a. Matematica nu admite, nici ca obiect de învățămînt, salturi spec­taculoase. In a doua fază, care se desfășoară de-a lungul ulti­mului an de studii, sunt sintetizate toate cunoștințele. Perioada premergătoare examenului o consider un fel de activizare a cu­noștințelor acumulate. 2) Nu este formula ideală, dar, deocamda­­­tă, nu întrezăresc prea multe posibilități de îmbunătățire. Și apoi, de abia a fost pusă în aplicare. Școala nu are nevoie de experi­mente de dragul experimentelor I (Prof. Traian Brinzei, Liceul nr. 1 din Vaslui). ( 1) Și în liceele de specialitate formula este binevenită. Intro­ducerea lucrării practice în locul celei scrise a avut în vedere a­­propierea examenului de viață. Astfel, bacalaureatul constituie un examen frontal, fiind abandonat aspectul de generalitate, de pînă acum. El vine, deci, în întîmpinarea cerinței imperioase de a lega învățămîntul de producție. 2) Este prematur să ne pronun­țăm privitor la îmbunătățirile ce trebuie aduse. (Prof. M. Solomon, Liceul economic din Vaslui).­­ 1) Noua formulă solicită întreaga capacitate de asimilare și sintetizare a elevilor noștri. 2) îmbunătățirile sunt neavenite cînd perioada experimentului nu a încetat. (Prof. Avram Tudose, Li­ceul Agricol din Huși).­­ 1) Ceea ce trebuie subliniat este concepția pozitivă a actua­lei formule. Totuși, ar fi fost bine dacă (mă refer la obiectul bio­logic) s-ar fi indicat, la alegere, o anume disciplină a acestei ști­ințe : botanică, zoologie sau anatomie. In felul acesta, cei care se pregătesc pentru examenul de admitere, la agronomie, medi­cină veterinară sau umană, ar învăța o anume disciplină și nu ge­neralități despre toate. 2) îmbunătățirea formulei, după părerea mea, s-ar referi la lărgirea posibilităților de includere a obiectu­lui geografia printre obiectele de examen. (Prof. Gh. Moraru, Li­ceul „Mihail Kogălniceanu" din Huși). "tă­­­i) Actuala formulă a bacalaureatului este cea mai apropia­­de adevăr. 2) Poate nu este normal modul de apli­care a ei. Consider că, totuși, comisia de examinare ar trebui să fie formată din profesori de la alte licee. Altminteri, va rămine o mare doză de subiectivism în aprecierea condițiilor. , (Prof. Pe­tru Sava, Liceul nr. 2 din Bârlad), , , — 1) Nu formula interesează, ci caracterul examinării candidați­lor. Indiferent de felul cum este organizat examenul, un candidat bine pregătit îl poate trece. 2) îmbunătățirile trebuie privite din a­­celași punct de vedere, al modului în care profesorii lucrează cu elevii încă din primul lor an de studii. (Prof. Ștefan Cucoș, Liceul pedagogic din Bîrlad).­­ 1) Formula este binevenită, deși elevii seraliști o „suportă" mai greu. 2) Dacă ar fi puțin mărită perioada de pregătire, cu 1-2 săptămîni, sistematizarea cunoștințelor ar fi mai aprofundată. (Prof. Vitali Furnică, Liceul nr. 3 din Bîrlad).­­ 1) Nu ne nemulțumește nimic în ceea ce privește noua formu­lă. Cadrele didactice și elevii noștri au primit-o cu interes și se­riozitate. 2) îmbunătățirile nu se pot discuta aici. Ele trebuie fă­cute într-un cadru mai larg, de preferință prin intermediul Casei județene a corpului didactic. (Prof. Mircea Roman, Liceul din Ne­grești). La ancheta noastră ne-au mai răspuns, cu solicitudine, și alți profesori. Spațiul nu ne permite să facem loc prețioaselor lor con­siderații. «•­­ C .­­ *­­ I. COSTELNICU D­ezvoltarea științei și teh­nicii impune exigențe mereu sporite în pregă­tirea temeinică și mult­i­laterală a tineretului școlar. In contextul acestor ce­rințe, problemele orientării școlare și profesionale se în­scriu printre primele în acti­vitatea consiliilor pentru mun­ca în rîndul elevilor, în ac­tivitatea tuturor factorilor in­teresați de realizarea echili­brului între solicitările pro­ducție, pe de o parte, și op­țiunile elevilor, pe de alta. Pentru a cunoaște unele as­pecte ale modului în care sunt clarat interlocutoarea noastră, consiliul municipal Bîrlad al elevilor și-a orientat activita­tea după o tematică adecvată : cunoașterea și autocunoașterea elevilor, dezvoltarea înclinații­lor și aptitudinilor lor, iniție­rea în cunoașterea diferitelor ramuri de activitate profesio­nală, alegerea profesiunii etc. Concluziile formulate în ca­drul consfătuirilor metodice au făcut obiectul dezbaterilor din adunările generale ale organi­zațiilor U.T.C. și ședințele co­misiilor profesional-sociale, ceea ce a contribuit la îmbo­catii și la realizarea unei in­formații profesionale largi. Or­ganizat la nivel de clasă, școa­lă, municipiu, concursul a aju­tat pe elevi să cunoască di­verse meserii, cu cerințele și caracteristicile lor, locul ocu­pat de anumite meserii în eco­nomia națională și locală, a­­portul tineretului la realizarea producției. Din analiza Comitetului mu­nicipal U.T.C. asupra modului în care se preocupă organiza­țiile de tineret de însușirea și consolidarea cunoștințelor pre­date la orele de curs, a reieșit faptul că există unele nea­ „Școala birlădeană“, ediția 1971 ș­i d­­­e-al treilea tom al culegerii „Școala bîrlă­m­­­deană", apărut, recent, și sub auspiciile Comitetu­calului lui municipal al sindi­invăț­amint, vine să întregească rodul preocupări­lor literar-artistice și știnți­­fico-pedagogice ale învățăto­rilor și profesorilor birlădeni, stimulați de condițiile oferite de partidul și statul nostru ]>c­linia perfecționării lor profesionale. Experiența celui ce îngri­jește culegerea (prof. Constan­tin Cu­su) și calitatea materi­alelor publicate reprezintă o garanție certă a valorii con­tribuțiilor și creațiilor înmă­­nunchiate. Printre semnatari, se numără, excluzind pe „o­­bișnuiții" volumelor anterioa­re, scriitorii Constantin Chi­­riță și Ion Hobană — foști e­­levi ai „Codreanului“, plasti­­ciana Maria Giacomello da Bucarest și poetul Guido Ch­­­idi — din Italia, precum și debutanții V. Boghiu, Ion Crăescu, Vasile Druică sau Gruia Novac — profesori la liceele din localitate. Cele mai numeroase sunt, bineînțeles, contribuțiile cu caracter didactic. Constantin Parfene, lector la Filiala Iași a I.P.C.D., cu „Unele proble­me privind compunerile în școala generală“, parte com­ponentă a unei lucrări mai ample care cuprinde și as­pecte ale compunerilor din li­ceu și învățămîntul superior, atrage atenția prin caracte­rul sistematic și rigurozitatea argumentării științifice. Pro­fesorii V. Boghiu și Vasile Țugulea („Indicatori statistici care se pot utiliza în evalua­rea rezultatelor unui experi­ment pedagogic“) și-au propus familiarizarea cu statistica matematică a celor care „în­­timpină dificultăți în par­curgerea unor materiale cu caracter pedagogic în care intervine aparatul matematic pentru analizarea rezultatelor unor experiențe". Interesante ni s-au părut contribuțiile profesorilor Vasile Druică („Ora de dirigenție, un frag­ment anticipativ al vieții“), Ilie Gheoroaie („Formarea a­­titudinii pozitive față de în­vățătură, a interesului și dra­gostei pentru «viitoarea pro­fesie a elevilor de la Liceul pedagogic din Bîrlad“) și Gruia Novac („Educația civică prin predarea literaturii“), care analizează diverse mo­dalități și procedee didactice cu caracter educativ în for­marea personalității elevilor, viitori cetățeni de nădejde ai patriei. Un capitol reprezentativ îl formează, in general, contri­buțiile și mărturiile privi­toare la istoria învățămîntu­lui public din Bîrlad, și, in special, cele referitoare la Li­ceul nr. 2, fostul Liceu „Gh. Rașca Codreanu", de la înfi­ințarea căruia se împlinesc, a­­nul acesta, la 20 octombrie, însemnări 125 de ani. Astfel, în „Ad glorium scholae“, prof. Traian Nicola face o succintă tre­cere în revistă a succeselor obținute de cea mai veche instituție liceală din sudul Moldovei, iar foștii ei elevi sau profesori — acad. Iuliu Nițulescu („El în Arcadia ego"), conf. univ. dr. G. G. Ursu („Confesiuni și evocări birlădene“), colonelul Eugen Banțea („Doi distinși profe­sori“), scriitorii Constantin Chiriță („Confesiune întîrzi­­ată“) și Ion Hobană („Debu­tul") — evocă chipurile das­călilor de altădată și momen­te semnificative din istoria școlii. Merituos este efortul lui Ion Crăescu care, în „Școala generală de 10 ani, o nouă etapă în dezvoltarea învățămîntului românesc“, scrie primele rinduri ale „is­toriei" celei mai tinere uni­tăți birlădene : Școala genera­lă nr. 8, înființată la 1 sep­tembrie 1970. Tot aici trebuie menționată încercarea prof. Mihai Miță de a schița dru­mul parcurs de revista „în­drumări pedagogice“ (1922— 1934) pe linia contribuțiilor presei de specialitate bîrlă­­dene pentru democratizarea și scientizarea învățămîntului românesc. Substanțiale ni s-au părut, prin ineditul documentației lor, lucrările profesorilor Geor­ge popescu­ și Ștefan Secară privind începuturile mișcării muncitorești și ale apariției presei socialiste și comuniste in Bîrlad. Celelalte lucrări, „Premisele apariției și evolu­ției municipiului Bîrlad“, de prof. Vasile Cîrcotă, „Bîrlad — note istorice“, de Vasile Varlan, și „Noi carpice în județul descoperiri Vaslui“, de Vasile Palade, întăresc nuanța de istorism pe care o degajă tematica contribuțiilor științifico-didactice a volu­mului. ră Partea literară, mai suma­decât în volumele prece­dente, îi recomandă doar pe Constantin Ciisu, Mihai Miță, Ștefan Bucevschi, George Nla­­va și Guido Crivis (în tradu­cerea lui C. Ciisu) — cu poe­zii. De subliniat, contribuțiile folclorice, reproducerea unor măști de Anul Nou (colecția Șt. Bucevschi), originare din părțile Bîrladului, și trei cii­­tev populare culese, din ju­dețul Vaslui (Costești, Mireni, Pogana), de prof. Nicolae Ba­lan. In ciuda prezentării grafi­ce excelente și a unei coper­te inspirate, datorată pictoru­lui Corneliu Vasiliu, ilustra­ția culegerii nu se ridică la înălțimea celorlalte volume. Fotografiile artistice, aparți­­nînd lui Mina suplinesc pictura, Strătilă, nu sculptura lui Aurel grafica și Istrati, Gh. Alupoaie și Gh. Ch­iți­­muș, pe care ne așteptam, grație talentului lor și parti­cipării la ilustrația volume­lor precedente, să le revedem. De asemenea, lipsesc, spre regretul nostru, contribuțiile unor educatoare și învățători cu înclinații pentru cerceta­rea didactico-pedagogică, care au semnat, anterior, contri­buții lăudabile. Cu toate acestea, recentul volum al bîrlădeană“ culegerii „Școala reprezintă un succes deplin al cadrelor di­dactice din municipiul Bîr­lad, în efortul lor de a reali­za un climat propriu cercetă­rii științifice, de promovare a celor mai valoroase proce­dee pedagogice pe drumul modernizării învățămîntului de toate gradele. MIRCEA COLOȘENCO Orientarea școlara și profesionala, I » ț • ., • , preocupare­a organizației de tineret rezolvate asemenea deziderate, ne-am adresat tov. Georgeta Ursu — secretar al Comitetu­lui municipal Bîrlad al U.T.C., președintă a consiliului mu­nicipal pentru munca în rîn­dul elevilor. — Constituit, ca urmare a hotărîrii plenarei C.C. al U.T.C. din 10—11 octombrie 1969, ca organism consultativ al comitetelor orășenești și municipale ale U.T.C., ne-a de­Interviu cu tov. GEORGETA URSU, secretar al Comitetului municipal Bîrlad al U.T.C. găsirea conținutului programe­lor de activități. — In ce măsură s-a pus ac­centul pe fiecare latură a o­­rientării școlare și profesiona­le a elevilor ? — Deoarece problema orien­tării școlare , privește mai mult pe absolvenții școlilor ge­nerale, care trebuie să aleagă între continuarea studiilor în liceele teoretice sau de specia­litate și între diversele tipuri de școli profesionale, consiliul elevilor și-a îndreptat atenția asupra organizării unor acțiuni care să vină în întîmpinarea cerințelor. Astfel, s-au bucurat de succes consfătuirile dintre elevii claselor a VIII-a și e­­levii diferitelor școli post-ge­­nerale : Școala profesională F.R.R., Școala profesională de mecanici agricoli din Zorleni, Liceul economic din Vaslui, Liceul agricol din Huși, Liceul nr. 3 din Bîrlad. S-a conturat necesitatea de a organiza și alte manifestări. De pildă, la una dintre acestea au fost pre­zenți, pentru a răspunde la în­trebări, conducători ai unor întreprinderi și unități econo­mice (F.R.B., F.C.B., Coopera­tiva „Prestarea“, T.A.P.L.). Cu acest prilej, în afară de as­pectul informativ, privind re­țeaua de școli post-generale din municipiu și județ, au mai fost luate în discuție direcțiile și perspectivele de dezvoltare ale societății noastre, necesarul de cadre de specialiști, posibi­litățile reale de plasare a ca­drelor în diferite domenii ale economiei naționale. De ase­menea, au fost date lămuriri referitoare la posibilitățile de încheiere a contractelor de lu­cru, la domiciliu, prin coope­rativele meșteșugărești. — Ați mai întreprins și alte genuri de activități? — Alături de alte forme de activitate, pe care le-am ini­țiat, concursul „Cunoașteți me­seriile ?“, care s-a desfășurat, recent, fiind adresat elevilor claselor a VIII-a și a X-a, a contribuit la sporirea eficien­ței procesului instructiv-edu-junsuri în încadrarea elevilor în cercuri, precum și în ceea ce privește orientarea școla­ră. Ca urmare, o comisie a consiliului municipal pentru munca în rîndul elevilor a or­ganizat acțiunile ; „Conținutul și tematica revistelor școlare“ și „Forme și metode de activi­tate în cercurile de elevi", în cadrul cărora s-a pus un ac­cent deosebit pe respectarea cerinței ca la repartizarea în cercuri să se țină seama de preferințele, înclinațiile și ap­titudinile fiecărui elev. — Ați făcut deosebire între modalitățile întrebuințate pen­tru fiecare fel de „orientare“, școlară sau profesională ? — Intr-un anumit sens, da. Se înscriu, pe această linie, dezbaterile organizate la cla­sele a IX-a ale liceelor de cul­tură generală privind alegerea secției, reală sau umană, întîl­­nirile cu reprezentanții unor profesiuni, cu elevii claselor a XII-a, precum și între aceștia din urmă și studenții diferite­lor institute de învățămînt su­perior, foști elevi ai școlii. Un ajutor prețios l-am pri­mit din partea cabinetelor de orientare școlară și profesiona­lă, înființate, de curînd, în fie­care unitate școlară. — Ce activități v-ați pro­pus pentru permanentizarea acțiunii de orientare școlară și profesională ? — Preocupările privind o­­rientarea școlară și profesio­nală vor continua, în forme specifice, și în perioada vacan­ței de vară. Astfel, am înscris pe agenda noastră de lucru, pentru perioada iulie-august a.c., vizite, excursii și drumeții în județ și în țară, precum și concursul „Cultură, civilizație, mod de trai" care se va adresa elevilor de liceu. Bibliografia acestui concurs va contribui la popularizarea sarcinilor trasa­te de Congresul al X-lea al P.C.R., care deschide o amplă perspectivă de muncă și înfăp­tuiri, de afirmare a geniului creator al poporului nostru, de accelerare a evoluției Româ­­niei pe drumul progresului și civilizației. Interviu consemnat de MIRON COLDUMIR Ședință de referate și comunicări științifice De curînd, la Vaslui, în cadrul Filialei din locali­tate­a Societății de filologie, a avut loc o ședință de refe­rate și comunicări Științifice. Cu acest prilej, profesorii V. I. Ca­taramă și Aurel Bîrzu au susținut lucrările : „Vasile Pogor — ■•Junimii»" sufletul tiv, „Aspecte respec­ate limbii și stilului creației literare lui Vasile Alecsan­­a­dri“. In încheiere, fost ales noul co­a­mitet de conducere al Filialei. 3 m­n 1866, la București, Ș $ M a luat ființă „Soci- S 3 g­etatea pentru învăță- Ș­tura poporului ro­­­ §­mân“, din inițiativa unor 1 ^ distinși cărturari ca A.T. La­­ț 5­urian, Ion Eliade Rădules- $ 5 cu sau Al. Odobescu, care ^ ĭ își propusese „a instrui 5 “ și educa nu o clasă sau o 3 3 parte restrinsă a societă­ Ș 5 ta­­ci întreg poporul ro- 3 3 mân și a stărui ca ins- a S­trucțiunea generală, gra­ Ș Ș t uita și obligatorie, să de- 3 3 vină o realitate în Romă- Ș Ș jur“. Secțiuni (filiale) ale 3 ^ susnumitei societăți au a- 3 5 părul în majoritatea ju­­­­­­dețelor țării. Prin activi- 3­­­tatea desfășurată de ele. Ș 5 în 1870, la București, Cra­­­­­­iova, Focșani și Birlad . 3 s-au deschis „clasuri“ ale § 5 celor mai noi școli nor­ §­­­male.­­ 5 La Bârlad, cursurile ș­i Școlii normale sunt in an- 5 % guratp In 29 noiembrie S ^ 1870. Pină la ridicarea a­ 3 5­nui local propriu, în § 3 1898, școala a funcționat, 1 § cu chirie, in dughene și­­ 3 camere improvizate. In­t ț retragere­a lor disperată, Ș­­ hitleriștii au incendiat 5 t­uuaaauu ^ I Vă prezentăm­­ Liceul­­ I pedagogic | ) „Alexandru­­ 1 Vlah­uță“ 1 I ’ I § ac­ i nacȚjraaS i 3 5 localul, in 1944. Ulteri­­o­r or, pină in 1958, a funcți­­i S­onat din nou in diferite $ ț școli di­n ■ oraș. Ceea ce 3 ^ este demn de remarcat e 3 5 faptul că in ciuda tuturor § 5 acestor ‘vicisitudini, școala §­­5 nu și-a închis porțile. An 5­­5 de an a dat țării cadre § § didactice bine pregătite, 3 5 învățători cu o înaltă con- 5 5 știință profesională și pa- 3 3 § triptică. Cu prilejul aniversării Ș 3 unui veac de la înființa­­­­a­rea sa, fosta Școală non- § 3 mală, devenită Liceu pe-­­ § dasogic, a primit numele § 3 scriitorului Alexandru Via- 3 ^ huța. 1 $ Astăzi, centenarul liceu 5 ^ bîrlădean se numără prin­ $ t tre cele mai mari unități Ș ^ școlare similare di­n țară. 5 3 Situat într-un local mo- $ 3 clovi, Liceul pedagogic Ș 3 funcționează cu 17 clase de 3­5 învățători, și 9 clase de e- $ § c­ucatoare, avînd un efec­ 3­a­tip de peste 1000 de elevi, $ 5 din care mai bine de­ja­ 3­5 § matale (650) sînt interni. 3 Imbunătățindu-se an de 3 I an condițiile Ș prin dotarea cu materiale, 3 mobilier § ‚ și cazarmament nou, prin 3 S utilare cu aparatură nn o- 3 3 clemă a laboratoarelor, 3 5 prin îmbunătățirea eonii- 3 Ș nuă a conținutului prove- 3 3 sului instructiv-educativ, 3 Ș promoțiile de absolvenți a­ 3 3 le liceului sunt din ce în с § ce mai bine pregătite. 3 Ș — Ceea ce ii caracteri­ Ș­i­zează pe absolvenții noș- 5 § tri, ne spunea tovarășul 3 3 prof. Ștefan Cucoș — di­­n $ rectorul liceului, este do­ ț­o­rința de a se încadra in 3 3 învățămînt în satele de­­ Ș unde au plecat, pârtiei­ Ș 3 pînd, astfel, direct la e- 3 5 fortul colectiv pentru e- Ș E ducarea și instruirea tine- 3 3 relor generații. Mulți din­ 3 Ș­tre ei urmează, la fără 3 3 frecvență, cursurile diver- 3 3­selor instituții de învăță­ J­ă \ mint superior. Formațiile corale și in­­­­­­strumentale (de muzică J 3 clasică, populară și ușoa­­­­­­­ră), precum și cea de § Ș dansuri au repurtat suc- 3 3 case însemnate in cadrul 3 5 festivalurilor cultural-ar­­t 3 3­tistice ale­ elevilor. Este editată, trimestrial, d­e revista „Făclia“, în care Ș 3 sînt publicate cele mai va­­­­a­loroase contribuții literar-­­ Ș științifice și pedagogice a­ Ș 3 le elevilor. Astfel, prin 3 § toate activitățile cultural- Ș 3 educative la care partiei- 3 S pa, elevii Liceului peda­­g­a­gogic își însușesc, paralel, 3 3 cu cunoștințele de la ore- 3 Ș le de curs, deprinderi ne-­­ 3­cesare in exercitarea vi-­­­j­itoarei profesii. Pentru re- 5­e­zultatele obținute la vi­vă­ Ș 3­țătură, disciplină și în ac­­­ §­tivitatea școlară, organiza­ Ș 3 cei de tineret a Li reului 3 Ș­i s-a conferit, anul trecut, $ 3 Diploma și Drapelul de O- 3 O­noare ale C.C. al U.W­­?. 3 5 Liceul pedagogic „Al.­­ Ș Vlahuță“ din Bârlad se Ș 3 înscrie printre cele mai 3 $ prețioase unități școlare ț v care dau țării cadre bine Ș 3 pregătite, capabile să du­­c J că mai departe făclia cui­ § s­i turalizării maselor. S M. CENUȘA $ 3 3 •////////////////////////W////////////// VREMEA NOUA 9 Vernisajul Salonului internațional de artă fotografică de la București In sala Dalles a avut loc toi vernisajul celui de-al 8-lea Salon internațional de­­ artă fotografică al Republicii So­cialiste România. Organizată de Asociația artiștilor foto­grafi din țara noastră,­­ sub egida Federației internaționa­le de artă fotografică, actuala ediție a salonului a avut, ca și cele precedente, un larg ecou în rîndurile creatorilor din acest este ilustrat domeniu. Faptul de cele peste 10.000 de lucrări, din 54 de țări, care au sosit pe adresa Asociației artiștilor fotografi, din care au­ fost selecționate, pentru a fi prezentate in ca­drul salonului, 1.300 de fo­tografii diapozitive, alb-negru, color și semnate de ar­tiști de pe toate continentele. Artiștii fotografi din țara noastră participă la salon cu 140 de lucrări. Sala Dalles găzduiește, e același prilej, și prima ex­poziție de materiale și apa­­rataj fotografic, produse de reputate firme din Elveția Franța, R.F. a Germaniei, Italia, Japonia, Ungaria și România. In cadrul Salonului inter­național de artă fotografică, joi după-amiază a avut loc decernarea distincțiilor atri­buite de un juriu, prezida­­de Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, celor mai însușite lucrări aparțirnînd di­feritelor genuri ale artei fo­tografice. * (Agerpres) Anul XXI (urmare din pag. II leagă destinul întregului sat, pentru că înființarea cooperati­vei a însemnat pentru locuitorii din Ivești ieșirea din epoca să­răciei și ignoranței și pornirea, ireversibilă, spre era socialistă, eră sinonimă cu progresul și ci­vilizația, cu bunăstarea ? Răs­foiți registrele și veți vedea că la constituire, fondul de bază al cooperativei agricole de produc­ție din Ivești nu depășea suma de 41.000 de lei. Deschideți, la aceeași rubrică, registrul anului 1971 și veți citi o altă cifră, cu o altă semnificație : 10.600.000 de lei. Cifrele nu suferă, desigur, comparație, dar ea se impune, deoarece marchează distanța cu adevărat impresionantă între „anul Unu“ — cum denumește plastic președintele anul consti­tuirii cooperativei — și anul douăzeci și unu, adică acela în care unitatea are o fermă de vaci de 450 de capete, o turmă de 3.000 de oi, o altă fermă un­de sunt crescuți și îngrășați 760 de porci, o crescătorie de păsări și o stupină, anul douăzeci și unu, in care, comparativ cu „a­­nul unu“, veniturile sunt mai mari cu 7.910.000 de lei. Nici de­­această dată cifrele nu suferă comparație insă și de această da­tă comparația se impune, fiind­că ascensiunea însemnat, implicit, cooperativei a ascensiunea materială și spirituală a oamenii­lor. In 1949, satul nici măcar nu era electrificat, deci nu se pu­tea vorbi de radio. Astăzi, pe a­­coperișurile caselor se pot­ nu­măra mai bine de 600 antene de­ radio și aproximativ 100 ante­ne de televizor. Școală, cămin cultural, cinematograf, casă de nașteri au devenit noțiuni intra­te în limbajul cotidian al locui­torilor. Nu ezitați, așadar, ca ori de câte ori vi se ivește prilejul, să răsfoiți registrele din dulapul cu înfățișare modestă ce se află la sediul cooperativei agricole din Ivești. Fiecare registru e­ un an ; un an plin de izbînzi! Unitățile industriale și economice (mm# ie dus pag. 1) însuflețirea cu care este hotărît să muncească pentru îndeplini­rea planului cincinal 1971—1973. In loc de 7.000.000 lei peste plan la producția globală și marfă, cut era stabilit inițial pentru Él­test an, s-a ajuns la 13.000.000 lei, iar în loc de 700.000 lei be­neficii, la 1.300.000 lei. La Fabrica de mobilă Vaslui se estimează, de asemenea, să se înregistreze în plus o producție marfă în valoare de 384.000 lei, 806.000 lei la produse pentru fon­dul pieței, 25.000 lei valută la export și 233.000 lei economii. Aflate mereu în fruntea între­cerii socialiste, unitățile Combi­natului de confecții (F.C.V. și F.C.B.) înscriu în prestigioasa lis­tă a angajamentelor suplimenta­re 5.700.000 lei producție marfă, 2.000.000 lei livrări pentru piața internă și 300.000 lei economii. Totodată, întreprinderile eco­nomice de industrie locală vor obține importante realizări su­plimentare : 500.000 lei producție marfă T.E.T.L. Vaslui, 800.000 lei producție marfă și 100.000 lei beneficii I.E.N­. Huși etc. însemnate cantități de produ­se și bunuri de larg consum vor fi Rus>e­ra.ji­­pozitia economiei unin­oriale , dis întiej5Fffiderea de industrializarea vinului (4.01­6.000 lei producție tirifth «--"su­ ísi­inea județeană a­ cooperativelor meș­teșugărești (500.000 lei producție marfă, 950.000 lei mărfuri pen­tru fondul pieței), întreprinde­rea de morărit și panificație (8.000.000 lei producție marfă), Fabrica de industrializare a căr­nii (200.000 lei producție marfă), I.C.F.T. Bîrlad (500.000 lei pro­ducție marfă) etc. Angajamentele suplimentare asumate ca răspuns la chemarea Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste vor fi rea­lizate mai­ ales pe calea mai bu­nei organizări a producției și a muncii, a folosirii raționale a u­­tilajelor și agregatelor, a timpu­lui de lucru și a altor rezerve interne existente în întreprinde­rile industriale și unitățile eco­nomice din județul nostru. Următorul popas, la BOGDANA Lipovăț (miliare din pag. 1) nu s-au dezvoltat normal, diir pri­ Nici la sfecla de zahăr, situația lucrărilor de întreținere nu este mai bună. Prașila a ll-a, pe cele 50 de hectare cultivate, încă nu a fost terminată. Nici via nu benefi­ciază aici de o atenție deosebită din partea cooperatorilor. Președin­tele ne spunea că cele 64 de hec­tare sînt integral prășite. In drumu­rile noastră am văzut, însă, oa­meni lucrînd abia acum la pra­șila I și încă pe suprafețele ti­nere, pe care trebuie să efectuăm, pînă la consolidare, la timp toate lucrările. Dar unde ar fi fost oame­nii care trebuiau să lucreze cu cele 13 stropitori, tovarășe preșe­dinte ? Nu cumva cifra „13” vă poartă ghinion ? Altfel cum să ex­plicăm faptul că nu i-am zărit in vie ? Ce-i drept, rouă era incă pe plante și, deci, stropitul nu putea începe la acea oră, dar după cite știm noi, in afară de simpla învîr­­tire a unui fluture de la lancea vermorelelor, mai sînt atîtea ope­rațiuni de făcut, operațiuni care s-ar fi putut efectua dimineața, pentru a se ciștiga timp. Printre problemele „la zi" ale actualului sezon putem insera și recoltarea, transportarea și depo­zitarea furajelor rezultate din pri­ma coasă a anului. Dar și la acest „capitol" cooperativa agricolă de aici, are multe de făcut. Coasa întîia la sparcetă, de exemplu, tre­buia terminată cu cel puțin o săp­­tămînă în urmă, fără a fi lăsată să ajungă în faza „de scuturare a florii”, cînd plantele se lignifică, în detrimentul conținutului de sub­stanțe hrănitoare. Și, deși, poate este incredibil, în această situație, mai sunt cel puțin 20 de hectare. Regretabil este și faptul că, din furajele verzi, lucerna și sparceta nu s-a însilozat, nici mă­­­cina bălu­rilor de apă, deși acest lucru trebuie efectuat cu­ viteză maximă în aceste zile, car un kilogram, pentru stabulația de iarnă, cu toate că ferma de taurine a unității este departe de a fi rentabilă. O delăsare nejus­tificată se manifestă aici și în ceea ce privește recoltarea fînețelor na­turale, care deși aflate la „vîrsta recoltării" sînt încă în picioare, deși finul este de calitate și ofe­rit „gratuit” de natură. Vizitind sec­ția de mecanizare a unității, ne-am dat seama că stadiul lucrărilor de întreținere a plantelor prășitoare, incompatibil cu momentul calen­daristic în care ne aflăm, se dato­rează și faptului că mecanizatorii nu acordă importanța cuvenită a­­cestor lucrări. La 6,30, majoritatea tractoriștilor erau în secție și nu în cîmp ! Stăteau la un........pahar” de vorbă, stimulați de verva deo­sebită a șefului lor de secție, res­pectiv a maistrului Jănel Andone. Așadar, delăsare pe tot frontul. Din cele relatate de noi, chiar de la fața locului­­ concluzionăm că execuția lucrărilor de sezon are loc aici într-un ritm lent, ca și find timpul ar putea fi oprit în sac. Se impune consiliului de conducere și cooperativei, factorilor de răspun­dere din unitate să procedeze la mobilizarea tuturor cooperatorilor la muncă, Organului de partid din localitate îi revine sarcina să vegheze îndeaproape la desfășura­rea normală a lucrărilor. Operati­vitatea și calitatea să fie impera­tivele sezonului. Să se lămurească o dată pentru totdeauna și pentru toți, ce este acordul global, care sunt avantajele noului sistem de re­tribuire, superioritatea lui față de cel aplicat în anii precedenți. Președintele cooperativei agricole de producție, in postura de elev care și-a„ uitat caietul de leme acasâ r

Next