Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-04-08 / nr. 969
r > .1 k M • VREMEA NOUĂ PARTIDUL - apirălonofismt al internelor vitale ale poporului nostru (urmare din pag. 1) i noastră milenară zicala care te îndeamnă să privești în urmă ,pentru a vedea înainte", n-a fost mai actuală, mai plină de semnificație decît în această epocă cînd omul a devenit făuritor al destinelor sale și în același timp observator lucid și conștient, judecător al faptelor sale, întreprinzător al unei curajoase transformări istorice, căutător de metode și soluții creatoare. Plasați pe orbita civilizației socialiste elaborăm noi judecăți de valoare în locul celor care altădată puteau să pară cuiva încremenite în imuabilitate, gîndim cu noi concepte realitatea vieții. Ce înțeles avea odinioară realitatea politică și socială a României ? Ea însemna ,țara celor 18.000.000 de robi și 2000 de trîntori”, „chintesența spolierii și jafului", „biciul prefăcut în lege și legea sinonimă cu strîmbătarea", ca să folosim corosivele expresii ale lui N. D. Cocea. In preajma celui de-al doilea război mondial, ,Enciclopedia României", menită să prezinte în toz bilanțul domniei burghezo-moșierești caracteriza astfel situația maselor muncitoare din țara noastră: „O țară cu oameni atît de săraci cum sînt la noi nu poate face față obligațiilor multiple ale unui stat modern. . . 85 la sută din locuitorii țării nu au nici o capacitate de cumpărare... Populația rurală și cea de la periferia orașelor se află într-o stare materială extrem de precară. Mortalitatea este foarte ridicată ... Numărul mare de analfabeți nu mai este compatibil cu situația actuală a României. . .* Această stare de lucruri, a fost pentru totdeauna lichidată. România de azi reprezintă, în lanțul firesc al progresului istoriei, întruchiparea pe o treaptă superioară năzuințelor nutrite în adîncul sufletului de cei mai buni fii ai poporului român, de la Bălcescu și revoluționarii pașoptiști pînă la înflăcărații militanți socialiști ai începuturilor mișcării noastre muncitorești. In anii construcției vieții noi țara și-a schimbat înfățișarea și sub ochii noștri ea continuă să se transforme în ritm rapid. Ea este un vast șantier al muncii neobosite pentru făurirea noii societăți. Jurnalele de actualitate cinematografice mi se par a fi cele mai convingătoare reportaje ale acestor ani. Dacă cineva ar avea răbdarea și curiozitatea să le revadă, ar putea contempla cea mai senzațională epopee a construcției românești din cîte se pot închipui. Ne-am aduce aminte de croirea primelor șosele în munți, de acele brigăzi de tineri cu drapele, tîrnăcoape și lopeți de la Agnita Botorca, am revedea secvențele ridicării primelor fabrici, ale făuririi primelor unități agricole socialiste, ale edificării primelor cartiere de locuințe, Onești, Bicazul, barajele din văile virgine, minele consolidate pe Valea Jiului și siluetele svelte ale primele case de cultură, universităților, tunelele, în sfîrșit Argeșul, Porțile de Fier și am încheia — nu fără a intenționa un simbol — cu șantierul Teatrului Național. In retrospectiva timpului, ne apare cu deosebită claritate și pregnanță că rezultatul nemijlocit al tuturor eforturilor și realizărilor în edificarea socialistă este ridicarea continuă a bunei stări materiale și spirituale a întregului popor. Acestui țel suprem, cardinal al politicii partidului îi sînt consacrate atît măsurile pentru dezvoltarea bazei economice a societății, a avuției naționale care au și nu pot să aibă altă finalitate—, cît și măsurile directe destinate îmbunătățirii vieții tuturor celor ce muncesc. Bilanțul cincinalului recent încheiat a înfățișat un tablou cuprinzător al realizărilor în acest domeniu, oglindind prin cifre și date convingătoare - 800.000 de locuri de muncă nou create, sporirea cu 22 la sută al venitului real al oamenilor muncii, creșterea cu 27 la sută a fondului de consum pe locuitor, construirea la orașe și sate a 660.000 locuințe etc. — că perioada anilor 1966-1970 a marcat un nou pas înainte pe drumul făuririi unor condiții de trai demne de eforturile pline de abnegație ale oamenilor muncii. Astăzi, viitorul întrezării, cîndva, de primele generații de luptători comuniști a devenit realitate, probînd cu adevărul nedesmințit al vieții capacitatea partidului comunist de a îndrepta mersul istoriei pe o albie desenată exact, cu rigoarea previziunii științifice. Direcțiile de dezvoltare a economiei și culturii noastre în general, determinate în concordanță cu o atentă observație și studiere a realităților concrete, dovedesc cu pregnanță că Partidul Comunist Român este cîrmaciul înțelept și sigur, care conduce poporul pe calea progresului și civilizației, pe calea bunăstării materiale și culturale. Consecvența în înțeleaptă politică de realizare a idealurilor naționale, a intereselor supreme ale celor ce muncesc, au legat profund partidul de masele populare, iar programul său de edificare a noii societăți a devenit cauza proprie a întregului popor. In concepția partidului nostru, socialismul, după ce a eliberat pe om, după ce a statornicit relații socialiste în întreaga economie, nu și-a încheiat misiunea ; el trebuie să ducă mai departe opera sa constructivă, înnoitoare, iată de ce, pe temeiul realizărilor remarcabile dobîndite de poporul nostru în anii construcției noii orînduiri, Congresul al X-lea al partidului trasat jaloanele dezvoltării viitoare a țârii a noastre, marcînd intrarea ei într-o etapă nouă - cea a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, a societății noastre mature. Sensul cel mai profund al acestei noi etape îl constituie emanciparea omului pe toate planurile, transformarea întregului mecanism social într-un instrument subordonat omului, omului scăpat de exploatare, omului stăpîn pe soarta sa, omului angajat în opera de înălțare a sa. De aceea, grandiosul program elaborat de Congresul al X-lea a întrunit totala adeziune a poporului român. Sub semnul acestui măreț obiectiv, România socialistă sărbătorește a cincizecea aniversare a partidului și aceasta nu e o întîmplătoare coincidență. E un fapt firesc, născut din legătura organică statornicită în durata istoriei între poporul român și partidul comunist, sub a cărui conducere fermă și clarvăzătoare el își înfăptuiește opera sa de maturitate. Niciodată în istoria țării un partid nu și-a propus țeluri de asemenea însemnătate națională cum și-a propus și cum realizează partidul clasei muncitoare. Politica partidului a făcut din țara noastră o țară a marilor fabrici și șantiere, a cuceririlor științei și tehnicii. Sîntem o țară independentă, o țară a muzcii creatoare pașnice, apărătoare consecventă a păcii și a colaborării prietenești cu toate popoarele. Ne-am cîștigat, datorită politicii clarvăzătoare a partidului și a statului nostru, stima și respectul popoarelor din lumea întreagă. Țelurile cele mai nobile ale poporului, ale forțelor care croiesc noile direcții de înaintare ale României în evul contemporan au stat în atenția făuritorilor partidului comunist atunci cînd și-au luat marea răspundere de a realiza cel mai revoluționar, democratic, uman, patriotic și internaționalist partid din această țară spre a o ridica pe trepte de înaltă civilizație. Iar bilanțul glorios cu care partidul se prezintă acum la sărbătorirea a cincizeci de ani de existență evidențiază deasupra oricăror alte considerații că succesele și biruințele sale au derivat întotdeauna și derivă și astăzi din respectul față de interesele fundamentale ale poporului, din funcționarea fără greș a principiului vaselor comunicante între partid și popor, din faptul că marile opțiuni s-au elaborat și se elaborează nu independent de popor ci împreună cu poporul. Acesta este de altfel secretul marilor victorii ale României contemporane, secretul încrederii poporului în partid, secretul dragostei imense cu care îl înconjoară. Concursul anual de literatură pentru elevi Miercuri s-a încheiat Concursul anual de literatură pentru elevi, organizat de Ministerul Invâțămîntului, Societatea de științe filologice și Uniunea Tineretului Comunist, manifestare intrată în tradiția școlii românești. Competiția din acest an are o semnificație deosebită, fiind dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român. Tema concursului — „Dragostea față de patrie și popor oglindită în operele literare studiate“. întrecerea s-a bucurat de un larg interes, la ea participînd 26.000 de elevi din întreaga țară. Etapa finală a concursului de literatură română a avut loc la București. In același timp, s-au desfășurat concursurile de literatură maghiară la Cluj și de literatură germană la Sibiu, pentru elevii școlilor cu limba de predare maghiară și germană. După opinia forurilor organizatoare, lucrările prezentate au oglindit capacitatea de sinteză a școlarilor, o cunoaștere temeinică a creației literare. Apreciind pregătirea concurenților, au fost acordate numeroase premii și mențiuni. Organizațiile de bază... (urmare din pag. 1) adus din pădurea comunală butucii respectivi, a procurat pe plan local piatra necesară. Astfel, s-a reușit ca în această primăvară să se planteze, numai până la 3 aprilie, 35 hectare cu viță de vie din cele 50 planificate, In cadrul ultimei adunări de partid a organizației de bază din zootehnie, comunistul Petru Tiron a găsit cu cale să facă și el o propunere : aceea de a se însămînța in locul altor culturi, soia, atît la Pogănești cît și la Stănilești. Luată în studiu de comisia pentru problemele economice a comitetului comunal de partid, propunerea își va găsi în curând finalizarea. Consiliul de conducere a hotărit ca în locul unor culturi mai puțin rentabile să planteze soia. Comuniștii din Stănilești acordă atenție și unui alt aspect esențial pentru bunul mers al cooperativei. Iată. In adunarea de partid a organizației de bază din sectorul legumicol, din 27 martie a.c„ la propunerea legumicultorilor Vasîlca Pîndaru și Mihai N. P. Chirițoiu, s-a stabilit ca pentru valorificarea mai bună a produselor de pe cele 320 hectare cultivate cu legume, cooperativa de producție să prepare bulion și murături pe care apoi să le vindă. De fapt, preocuparea pentru valorificarea superioară a resurselor existente în cooperativă, pentru înființarea unor sectoare de activitate anexă, este prezentă și în alte organizații de partid. Având în atenție aceste propuneri, consiliile de conducere ale celor două cooperative sunt hotărite ca în acest an să transforme în țuică cantitățile importante de prune nevalorificate cu folos în ceilalți ani, să organizeze, prin cooperativa de producție, unele prestări de servicii (timplărie, dulgherie) către populație, să înființeze un atelier pentru împletituri din răchită, dată fiind materia primă existentă în aceste locuri și, mai ales, îndemînarea unor cooperatori în confecționarea de coșuri, plantarea cu măcieși a unor terenuri nefolosite în prezent etc. La Stănilești, se poate aprecia că din multele probleme care caracterizează activitatea cooperativelor de producție, a fiecărui loc de muncă, au fost alese și discutate de către comuniști cele mai importante și, bineînțeles, au fost luate hotărîri corespunzătoare, urmărindu-se, apoi, cu perseverență îndeplinirea lor. Rezultatele obținute in această campanie sunt, de fapt, o confirmare și a modului în care comuniștii, cooperatorii din Stănilești muncesc pentru ridicarea pe o nouă treaptă a activității economice și organizatorice a celor două unități cooperatiste. CARTI IN PIUS SI IN MINUS In scopul de a afla cîteva date semnificative în legătură cu circulația sau, altfel spus, vandabilitatea cărților de literatură, am întreprins un raid în cîteva din librăriile municipiului Bîrlad. In rîndurile de mai jos vom transcrie concluziile celui efectuat la Librăria nr. 1 (responsabilă Eugenia Baboi). Ne interesăm în primul rînd de volume care cunosc un nemijlocit și spontan succes de librărie, o vînzare rapidă care, fără a certifica întru-totul valoarea intrinsecă a cărții, poate constitui un bun test pentru și, mai oscilațiile ales, constantele gustului public. Iată, așadar, cîteva din titlurile care au fost masiv solicitate și chiar epuizate la cîteva ore de la intrarea în librărie : Aurel Baranga : Opinia publică (în BPT, cîteva din cele mai bune comedii ale cunoscutului dramaturg) — primite 50, vîndute 40 într-o oră de la primire ; Alphonse Allais : Să fim sobri (tot în BPT — o culegere de schițe umoristice ale acestui Caragiale francez) — primit 150, vîndute 125 în trei ore ; Vera Călin : Romantismul — primite 20, epuizate imediat ; H. V. Stahl : Marea bucurie — primite 20, imediat epuizate ; H. V. Stahl: Intre noapte și zi — primite 50, epuizate imediat ; Al. Ivasiuc : Păsările — primite 20, epuizate imediat; E. Lovinescu : Scrieri (vol. 2 și 3) — primite 50, vîndute într-o zi 30. Un foarte frumos succes a înregistrat culegerea de articole critice și istorico-literare a lui Tudor Vianu, apărută tot în BPT. Scriitori români (vol. 1 și 2) , s-au primit 200 de bucăți care s-au epuizat în aceeași zi, „și aș mai fi vîndut 200“, ne spunea tov. Baboi. Titlurile enumerate mai sus relevă gustul elevat și preferința bine orientată a publicului de an. Desigur, cititor bîrlăo atracție deosebită prezintă — în special pentru tineret — cartea de aventuri. In acest sens, merită să cităm cele două reeditări din Victor Eftimiu, Kimonoul înstelat și Tengri, ambele primite în cîte 300 de exemplare și epuizate într-o zi. Am constatat, însă, cu acest prilej, și o discre Raidul nostru ori librăriile birlădene pantă între posibilitățile reale de desfacere ale librăriei și volumul aprovizionării. După cum ne comunica responsabila, foarte multe volume vin într-o cantitate mult inferioară celei solicitate de librărie. Din titlurile menționate mai sus, cîteva exemple : din Romantismul Verei Călin s-au cerut 50 de exemplare și s-au primit doar 20 ; din Marea bucurie de H. V. Stahl s-au cerut 60, s-au primit doar 20 ; din Păsările lui Al. Ivasiuc s-au cerut 40, nu s-au primit decît 20. „Centrul de librării din Iași, ni se spune, ori ne subapreciază posibilitățile de desfacere, ori, poate, repartizează anumite titluri după un regim preferențial“. In afară de aceasta, mai există, în circulația cărții pînă la librărie, un fenomen cu dese repercusiuni negative. Marea majoritate a cărților scoase de editurile bucureștene sosesc în librăriile din Bîrlad prin Centrul de librării cu sediul în Iași care, e firesc, acordă prioritate — măcar pentru faptul că sunt mai la îndemînă — librăriilor din orașul și județul Iași. Cînd, în rare cazuri, oarecum întîmplătoare, cărțile parvin direct de la București, aprovizionarea e mult mai bună. Dar, apropo de aprovizionarea promptă a librăriei birlădene. Trebuie să atragem atenția asupra unui aspect cu totul reprebabil"datorat, credem, neglijenței Centrului de librării — Iași. Volumul de versuri al lui Cristian Simionescu (profesor bîrlădean), editat de „Cartea românească“ sub titlul Tabu, care în alte centre nu s-a epuizat de mult, și despre care ziarul nostru a scris la vremea potrivită, au fost adus la Bîralad, pînă la data raidului nostru, în ciuda faptului că a fost insistent solicitat. „Cred că avem peste o sută de cereri“, ne-a spus vînzătoarea Aurora Ibănescu. Aprovizionarea e deficientă și în sectorul cărților de limbi străine. După cîte știm, pentru unele cărți, cum ar fi manuale, culegeri de texte, gramatici etc. nu există justificări. Oare la Bîrlad nu se învață limbi strine ? De asemenea, foarte neglijați sînt prichindeii. După cum ni s-a spus, cărțile pentru copii, cărțile cu poze, cu povești, cărțile de desenat sunt cerute, dar absentează cu desăvîrșire din librării. Aceasta în timp ce Centrul de librării Iași practică insistent sistemul „completării de sortiment", adică inundarea librăriei cu titluri nesolicitate și nevandabile. Deși există în rafturi într-un stoc mai mult decît suficient, s-au trimis cantități considerabile din cărțile de un nivel sub orice critică. GEORGE PRUTEANU Cît va mai continua poluarea apelor... (urmare din pag. 1) încă un „amănunt", care evidențiază răspunderea de care a dat dovadă constructorul. Deși în procesul verbal de recepție provizorie s-a menționat că pompele au trepidații prea mari, acesta n-a luat nici o măsură. De neconceput este și faptul că, la numeroasele intervenții scrise și orale ale beneficiarului actual, I.G.O. Vaslui, constructorul n-a întreprins nimic pentru a remedia unele defecțiuni. Ba mai mult, după ce Șantierul nr. 404 din cadrul aceleiași întreprinderi de construcții a binevoit să trimită o echipă pentru a evacua nisipul din stație, la jumătatea lucrului și-a retras nejustificat formația, luînd și motopompa. „Cele peste 5,5 milioane lei cheltuite pentru construcția stației de epurare a apelor reziduale din orașul Vaslui sunt puse sub semnul întrebării, în privința eficienței lor, ne-a precizat tovarășul Aurel Nichifor, directorul I.G.O. din localitate. Mai grav este faptul că orașul Vaslui nu are la ora actuală, în mod legal, unde să dea scurgere canalizărilor menajere de la blocuri și instituții, iar apele Bîrladului se poluează pe zi ce trece, încălcîndu-se, astfel, legile statului. Cît despre remedieri, sînt foarte greu de executat, dacă nu imposibile în totalitate, necesitînd o durată mare de timp". Intr-adevăr așa stau lucrurile, din nefericire. Este momentul să spunem lucrurilor pe față. In cazul construcției stației de epurare a apelor reziduale din orașul Vaslui toți cei investiți cu răspunderea de a construi atît proiectantul și constructorul, cît și beneficiarul inițial — Fabrica de mobilă Vaslui care a făcut recepția și-au bătut joc de banii statului, fără nici o undă de remușcare. Este cazul să se intervină de urgență prin aplicarea legii. Poluarea continuă a apei Bîrladului, mai ales ținînd seama că în curînd vor intra în procesul de producție noi unități industriale ce vor deversa rezidurile în aceeași apă, cu consecințele nocive asupra faunei și florei locurilor prin care se scurge, încălcarea grosolană a legii privind protecția apelor, nu mai poate fi tolerată. După cum este de netolerat ca fondurile statului să fie irosite, în vreme ce nimeni nu suportă vreo consecință pentru daunele pricinuite. BUCUREȘTI VINERI, 9 APRILIE PROGRAMUL I. La orele : 5; 6; 7; 13; III; 20) 22; 24; 2.00; 4.00: radiojurnale și buletine de știri; 9.30 Memoria pămîntului l.05 Muzică populară din Oltenia, românesc; 11.05 Din muzica popoarelor f 11.15 Consultație juridică ; 12 30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.27 Rebus melodii ; 14.40 Pe un picior de plai — balade și jocuri populare ; 15.05 Revista economică ; 16.15 Muzică de promenadă; 16.30 Melodii de Camelia Dăscălescu; 16.50 Publicitate radio; 17.00 Pentru patrie; 17.30 Concert de muzică populară cu Mia Braia, Gheorghe Boureanu și Sile Ungureanu;. 18.00 Orele serii; 20.05 Zece melodii preferate; 21.30 Revista șlagărelor- 22.30 Concert de muzică ușoară; 23.00 Concert de muzică ușoară (reluare); 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele : 6.05; 9.30; 12.00; 13.00; 14.00; 16.00; 19.00; 23.00; 0.55—1.00 ; radiojurnale și buletine de știri ; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9.35 Din repertoriul orchestrei de muzică populară Ciochlia; 10.00 Matineu teatral. Călător fără bagaje de J. Anouillh; 11.20 De la A la Z — muzică ușoară; 11.35 Știința la zi; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Glasul florilor — muzică ușoară; 12.40 Selecțiuni din operetele lui Nicolae Kirculescu; 14.05 îndrăgiți interpreți de muzică populară; Sofia Vicoveanca și Ion Dolănescu 14.30 Odă limbii române; 15.20 Muzică populară cu Elena Bologa și Ingemborg Lehrer 16.55 Sfatul medicului; 17.05 Album de muzică populară; 17.30 Teatru serial. Să nu uiți Darie de Zaharia Stancu. Seria a V-a. Mă cheamă Darie; 18.05 Partidului, inima și versul; 19.05 Cîntecul e pretutindeni; 19.30 Momente din istoria partidului și literatura lor. 6 Martie 1945 — 30 Decembrie 1947; 20.00 Seară de opera- Trubadurul de Verdi ; 24.10 Recitalul pianistei Clara Haskil. IAȘI VINERI, 9 APRILIE Programul de dimineața; 6.00 Buletin de știri; 605 Radiorontineu; 6.30 Actualitatea în agricultură; 7.00 Medicul vă sfătuiește; 7.30 Breviar legislativ • Radiomatineu (continuare). Programul de seară; 17.00 Buletin de știri ; Publicitate radio; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată; 17.45 Preocupări Cotidiene; 18.00 De la muzica ușoară la jazz ; 18.30 Prezențe românești pe glob- 18.50 Cîntare României socialiste (program de cîntece); 19.00 Radiojurnal; 19.15 Muzică populară; 19.30 Orizonturi; 19.45 Din creația corală românească; 20.00 Șapte arte: Serile muzicale ale studioului; 20.30 Pagini literare; Serile muzicale ale studioului (partea a II-a) • 22.10 De la caféconcert la... music-hall. JOI: 8 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18.50 Mult e dulce și frumoasă ; 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de Seri — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 50 de ani, în 50 de evocări ; 20.10 Istorie vie ; 20.50 Antologie lirică, emisiune de versuri ; 21.20 „Planeta se grăbește“ — film documentar de montaj. „Contraste pe planetă" ; 22.00 Telejurnalul de noapte ; 22.10 Recital Enrico Macias. VASLUI: „Cîntecele mării*; BÎRLAD; Cinema Victoria: „Un italian în America*; Cinema Blrladul, Bătălia pentru Alger* ; HUȘI : lada"; NEGREȘTI: „Vagabondul seria al- Șaa II-a" ; MURGENI : „100 de carabine". și PRONOEXPRES La concursul Pronoexpres nr. 14, din 7 aprilie 1971, au fost extrase următoarele numere: Extragerea I: 45 17 26 10 28 Fond de premii lei 1.843.680. Extragerea a II-a: 11 40 39 41 19 Fond de premii lei 1.057.039. EXPOZIȚIE în scopul satisfacerii un nivel cît mai corespunzazător a cererilor și preferințelor populației consumatoare vă invităm să vizitați expoziția de sortimente noi, de producție curentă, din sectorul metalo-chimice, realizate în anul 1971 de către întreprinderile de industrie locală și cooperativele meșteșugărești din întreaga țară. Expoziția, organizată în Iași, ia sediul întreprinderii cu ridicata pentru produse metalo-chimice (I. C. R. M.), str. 30 Decembrie nr. 22 (piața Gării) etaj III, sala de ședințe, vasta dispoziție în zilele de 8, 9 și 10 aprilie a. c. între orele 9—12 și 16-18. Așteptăm cu deosebită plăcere vizita dumneavoastră. PAGiMÄ § • COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI recrutează cu stagiul cursuri de muncitori necalificați absolvenți de liceu militar satisfăcut pentru calificare prin specializare postliceală în meseriile: LĂCĂTUȘ - ELECTRICIAN Solicitanții se vor prezenta la serviciul învățămînt pentru vizita medicală și informații suplimentare în perioada 12-17 aprilie. _______. . ■ - - ----------------------------------------------------------- DIRECȚIA DE RADIO $1 Tv. IAȘI are vacante următoarele posturi : - 1 post de inginer Tc. în specialitatea energetică; - 2 posturi de ingineri Tc. sector radiodifuziune și televiziune (specialitatea electronică, telecomunicații sau electrotehnică); - 1 post șef stație tv. Bîrlad (ing. electronist, telecom, sau electrotehnică); - 1 post șef tură (ing. electronist, telecomunicații sau electrotehnică); - 3 posturi de electromecanici, absolvenți ai școlilor postliceale radio tv. sau telecomunicații pentru stația tv. Iași. Condiții de angajare: conform HCM 914/1968. Relații suplimentare se pot lua de la biroul personal, telefon 12438. Combinatul pentru fibre artificiale Brăila recrutează absolvenți a 8 clase în vîrstă de 15- 18 ani împliniți pînă la 31 decembrie 1971, pentru școlarizarea prin ucenicie la locul de muncă pentru meseria de operator la fabricarea fibrelor artificiale. înscrierile se fac în perioada 7-30 aprilie 1971 la clubul Chimia din Brăila, strada Polonă nr. 14, zilnic între orele 7-15. Pentru înscriere candidații vor prezenta următoarele acte : — certificat de naștere în original și copie — certificat de absolvire a școlii generale (în original) — certificat medical, buletin de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar efectuat cu cel puțin 3 luni înainte de concurs. Examenul de admitere va avea loc între 10-16 mai a. c., probele de concurs fiind matematică și chimie, scris și oral. întreprinderea asigură ucenicilor, pe perioada pregătirii, cazare și masă contra cost, ce vor fi suportate din indemnizația lunară (aprox. 500-700 lei lunar). Relații suplimentare la sediul întreprinderii C. F. R., telefon 16100, interior 753. OFICIUL DE CADASTRU, PROIECTARE ȘI GOSPODĂRIREA APELOR VASLUI strada Călugăreni nr. 124 angajează, de urgență, pentru Șantierul de construcții — montaj — buldozeriști — screperiști — dragloniști Salarizarea, conform H. C. M. 914/1968. Informații suplimentare se pot obține la telefon 1482.