Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-04-22 / nr. 981
I PAGINA D ontriliuiri ale filialei Vâslei a N. ISI la activitatea de cercetare stiinlifica e mai mulți ani, in județul nostru, ființează o filială a Uniunii Societăților de Științe Medicale, care urmărește, prin extinderea rețelei cercetărilor științifice de specialitate, ridicarea nivelului asistenței medicosanitare locale, în special, și progresul medicinei, în general. Asupra modului în care își desfășoară activitatea, ne-a informat medicul Vasile Seponiuc, președintele Filialei. In concordanță cu principiul aplicabilității oricărei cercetări științifice, ne-a declarat interlocutorul, conducerea Filialei și-a propus orientarea acesteia spre rezolvarea problemelor esențiale ale asistenței medico-sanitare. 293 medici, 15 farmaciști, 1122 de cadre medii, membri ai Filialei, sunt grupați, în șapte secții (de medicină generală, pediatrie, stomatologie, farmacie, ftiziologie, medicină internă, cadre medii) și cinci cercuri de specialitate (chirurgie, obstetrică și ginecologie, radiologie, igienă și de laborator). In afară de secțiile și cercurile județene, la Bîrlad, Huși și Negrești, pe lingă spitalele unificate, funcționează alte șapte secții, iar la nivelul spitalelor rurale Băcești, Codăești, Crivești, Florești și Mălăești, cercuri de referate pentru cadrele medii. Avînd acest cadru organizatoric, Filiala poate răspunde cu promptitudine îmbunătățirii indicilor calitativi ai asistenței medicale din județ. — Care sunt modalitățile de valorificare a cercetării științifice ? In primul rînd, ședințele orchiftare ale fiecărei secții și cerc în parte, cu care prilej sînt dezbătute contribuțiile personale. Apoi, în ordine, urmează sesiunile de comunicări referate, la nivelul Filialei, pariticiparea, cu lucrări originale, la sesiunile organizate de alte filiale și, în sfîrșit, publicarea, în revistele de specialitate, a celor mai valoroase lucrări. Ne puteți preciza conținutul programului citorva sesiuni de acest fel organizate de dv. ? Anul trecut, de pildă, au fost organizate trei manifestări: la Negrești, în aprilie, pe tema ,Contribuția cadrelor medii sanitare la combaterea prematurității", la Huși, în iulie, pe tema .Probleme actuale in boala diareică a sugarului", la Vaslui în noiembrie, pe tema biogravidia tardivă, factor favorizăm al creșterii indibiditâții și mortalității materno-infantile". Referindu-mă doar la ultimele două, menționez că de fiecare dată au fost prezentate cite 12 comunicări și referate, numărul participanților fiind de aproape 300. Printre ei, se numără și cadre universitare de la I.M.F. — Iași sau de la clinica de pediatrie de la Fundenii. Aceasta dovedește faptul că tematicile sesiunilor noastre au fost receptate cu interes și de cercetători din alte centre. - La ce ,cotă" se află activitatea secțiilor și a cercurilor? - In cursul anului 1970, in cele 24 de secții și cercuri au fost prezentate 166 de comunicări și 211 referate. Rămînînd în domeniul cifrelor și procentelor, am putea spune că, în medie, fiecare secție sau cerc de specialitate a avut peste 7 ședințe anual, în cadrul cărora au fost audiate cîte 1-2 comunicări sau referate. In ceea ce privește tematica, subliniez faptul că ea a abordat insistent problema asistenței mamei și a copilului. - Exemplificați, vă rog ! - Fără ca să se supere colegii de la celalalte secții sau cercuri, unde, de asemenea, s-au obținut rezultate notabile, m-aș opri la felul în care a fost orientată activitatea de cercetare științifică a Spitalului de copii din Birlad. Dintre cele 44 de lucrări, cu un bogat conținut științific, citez : „Concepții actuale in problematica sindromului de deshidratare acută a sugarului", autor dr. Emil Onette, și „Considerațiuni asupra etiologiei bacteriene a bolii diareice a sugarului", reflexii, făcute pe 342 de cazuri, de către medicii Emil și Florica Onette, Maria Drăghici, I. Stamate și colaboratorii. O vie activitate a avut-o și cercul județean de chirurgie. In atenția sa se găsește studierea cancerului gastric și a tratamentului ulcerului gastro-duodenal perforat. In afară de contribuțiile prezentate în cadrul celor patru ședințe ale cercului, colectivul de chirurgi de la Vaslui a participat, cu alte două comunicări la Bacău, iar cu una („Chistul hidatic la bătrini", autori : dr. Gh. Balcu și colaboratorii), la Botoșani. Apreciabilă, de asemenea, este activitatea secției de stomatologie. Numai, la nivelul municipiului Bîrlad, au fost prezentate 22 de comunicări, iar opt medici stomatologi au participat la cea de a 58-a sesiune anuală F.D.I., de la București. Unuia dintre ei, dr. Dionisie Zaharescu, i-a apărut, în revista ,Stomatologia", nr. 3/1970, articolul „Rezolvarea unui caz cu ocluzie deschisă în formă gravă”. - Ce proiecte aveți pentru anul în curs ? Mai întîi, ne exprimăm dorința să înscriem în Societate cu mai multe cadre medicale care activează în județ. Ne-am mai propus să intensificăm și mai mult activitatea secțiilor și a cercurilor și să îmbunătățim tematica lor. In acest sens, primă măsură ar constitui-o oroganizarea fișierului cu evidența activității științifice și a dezvoltării bibliotecilor de specialitate în fiecare centru urban. Dintre alte măsuri, dm enumera popularizarea și mai mult a cunoștințelor medicale elementare, prin intermediul căminelor culturale și a brigăzilor, științifice, organizate de Comitetul județean pentru cultură și artă, în mediul rural. Concomitent, vom organiza sesiuni de comunicări și referate la nivelul Filialei. Cu ajutorul Direcției sanitare județene, în colaborare cu I.M.F. — Iași, Filiala U.S.S.M. se vor depune toate eforturile pentru realizarea și, în continuare, a unei activități științifice valoroase. Interviu cu dr. VASILE SEPENIUC, președintele Filialei Scenă din filmul „Cinci pentru infern“ producție, a studiourilor italiene, realizat în 1969 de regizorul F. Kramer. Filmul poate fi vizionat la cinematograful din Vaslui I l D U — e desfășoară, in aceste zile, „Decada cărții românești“, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă în colaborare cu Centrala cărții, acțiune concepută ca un omagiu adus paginii tipărite, cărții — cel mai vechi și, totodată, în ciuda concurenței (televiziune, radio etc.), cel mai eficient mijloc de conservare și transmitere a înțelepciunii umane. Parcurgind un drum ascendent, de la incunabulele trase în vechile mînăstiri, adevărate focare de cultură, și pină la modernele ediții de astăzi, multiplicate in sute de mii de exemplare, cartea românească a fost și rămîne factorul capital de culturalizare și elevare spirituală a maselor. Poporul român are un organic respect și o vădită apetență pentru carte, și putem menționa cu justificată mîndrie că o recentă statistică UNESCO a relevat că, în țara noastră, cartea cunoaște o desfacere — prin librărie și bibliotecă — de cinci ori mai mare decit în Franța (o țară cu atît de vechi și vaste tradiții culturale). Acest respect și această sete de carte își găsesc ilustrarea în limbajul sever, dar convingător, al cifrelor. Voih cita cîteva pentru a sublinia încă o dată certele realizări pe care le avem in domeniul producției (și, putem adăuga, al consumului) de carte. Din 1949 și pâă in 1970, numărul total al lucrărilor publicate, în românește sau in limbile naționalităților conlocuitoare, se ridică la 141.175 de titluri, intr-un tiraj total de 1.397.501.000 de exemplare, din care numai in ultimul cincinal .(’6S—'70) 45.000 de litluri, în 453,000.000 de exemplare, ceea ce înseamnă o medie anuală de 9 mii de titluri în 90 de milioane de exemplare. Iată situația in cadrul citorva sectoare tematice, în perioada ultimului cincinal : literatura socială și politică (inclusiv filozofie, lingvistică și filologie) — 12.500 de titluri, în 151 milioane de exemplare; științe naturale și matematică — 2.500 de titluri, in 7 milioane de exemplare ; literatură tehnică, agrozootehnică și medicală — 15.000 de titluri, în 55 milioane de exemplare ; istorie-geografie — 1.100 de titluri, în 9 milioane de exemplare ; artă, sport, jocuri — 7.500 de titluri, în 45 milioane de exemplare ; literatură beletristică — 6.800 de titluri, în 150 milioane de exemplare. In aceeași perioadă, au fost tipărite în limbile naționalităților conlocuitoare 3.000 de titluri, in 15 milioane de exemplare, iar pentru elevi, studenți și cadre didactice, un număr de 14.200 manuale, cursuri etc. intr-un tiraj de 390 milioane de exemplare. Marii scriitori români au înregistrat, în perioada 1944—1970, o difuzare fără precedent : opera lui Mihai Eminescu a fost trasă în 3.770.000 de exemplare, a lui Ion Creangă in 7.340.000, scrierile lui Mihail Sadoveanu în 7.446.000, iar ale lui Tudor Abidl SILIU... 2.175.000 de... exemplare. In ultimii douăzeci de ani (SOUP), BPT a avut un tiraj total de 55 milioane exemplare. Dar cartea românească este și obiect de circulație internațională, devenind, in consecință, mesager al spiritualității noastre. Cum spuneam la începutul acestor consemnări, solicitarea cărții este și ea deosebit de intensă, fiind favorizată de rețeaua de librării și biblioteci, cărora li se adaugă anticariatele, prezente în majoritatea orașelor. Există peste 22.000 de biblioteci publice și circa 1.500 de librării la orașe și sate. Fondul de cărți al bibliotecilor a atins, în 1969, nivelul de cca. 111 milioane volume. In cincinalul ’66—’70, valoarea cărților cumpărate de cititori a depășit cu mult un miliard de lei; in '70 s-au vindut de 11 ori mai multe cărți decit in 1952. An de an se amplifică și se diversifică, manifestările din cadrul bibliotecilor, înlesnind și catalizând contactul viu al autorilor și editorilor cu cititorii. „Luna cărții la sate“, „Salonul național al cărții“ precum și „Decada“, un curs de desfășurare completează armonios peisajul vastelor acțiuni menite, după o expresie a lui Eminescu, să implînte tot mai profund în solul poporului sămânța culturii și frumosului. GEORGE PRUTEANU „DECADA CÂRTII ROMÂNEȘTI“ ____________________________ _ —■————■—■ ■ V///OT/////A///////////////////////H«///////////////////////////////////////////////////////////////////, . ciciciaciaiaaaaaaaaaaaaaaaaL-itai î Participarea | Teatrului i ! „Victor Ion Popa“ la „Zilele j dramaturgiei î originale“ ! Pe scenele teatrelor naționale din Craiova, Iași, și Timișoara, s-au desfășurat, de curînd, fazele zonale ] ? ale concursului și festivalului național de teatru „Zilele dramaturi ^giei originale“, închinat semicentenarului partidului, iar, în aceste zile, la București, are loc finala competiției. Alături de alte teatre profesioniste din Moldova și Dobrogea, la Iași, a fost prezent și Teatrul „Vicor Ion Popa“ din Bîrlad, cu piesa „Maria 1714“ de Ilie Păunescu, în regia lui Cristian Nacu și sceno grafia lui Al. Olian. Spectacolul colectivului bîrlădean, din distribuța căruia au făcut parte Zaharia Volbca, Constantin Doljan, Constantin Petrican, Virgil Leahu, și Marina Bal nu a constituit, atît pentru juriu, cit și pentru spectatori, o surpriză I I ,plăcută. Cu acest prilej, Diploma pentru cea mai bună scenografie a fost acordată de către Comitetul județean pentru cultură și artă din Iași lui Al. Olian, de la teatrul bîrlădean. — Diploma ce ne-a revenit, ne-a declarat Al. Olian, o consider ț drept recunoașterea succesului întregii echipe și, îndeosebi, a bunei conlucrări, în cadrul acestui spectacol, dintre regizor și scenograf. " Pentru decorul piesei, am conceput cinci variante, fiecare în altă manieră, dar cu același scop bine de MIRCEA COLOȘENCO ^ imit: să creez un cadru cit mai plastic, cit mai sugestiv spectatorului, să contribui la alcătuirea atmosferei lui. Și, după cum ați văzut, mi se pare că am reușit. Năzuim cu toții ca, în viitor, producțiile noastre să ajungă pînă în finala competiției. I) M. C. VREMEA NOUA FOTBAL CAMPIONATUL JUDEȚEAN Neprezentările continuă Din cele șapte meciuri, care ar fi trebuit să aibă loc duminică, în cadrul etapei a XIX-a a campionatului județean de fotbal, au disputat numai două partide : Unirea Negrești - S.C.M.I. Vaslui și Victoria Munteni — Spartac Bîrlad, urmînd ca partida Viitorul Vaslui - I.G.O. Vaslui să se dispute duminică, 25 aprilie a.c., ora 10.00, pe tereul Victoria. Celelalte partide nu au avut loc datorită, pe deoparte, neprezentării echipelor Flacăra Murgeni și Recolta Laza, care trebuiau să joace în deplasare cu Metalul Urlați și, respectiv, cu Hușana Huși, iar pe altă parte datorită autoeliminării campionat a formațiilor vasluiene Rapid din Voința, care, conform programării, ar fi treibuit să primească replica echipelor Avîntul Huși și Recolta Văleni. Se poate spune, în urma ultimelor etape, că cea mai interesantă competiție județeană există numai pe hârtie, moda neprezentărilor sau a abandonării fiind cea mai la îndemîna factorilor responsabili din asociațiile sportive. In acest fel, din cele 14 înscrise la începutul turului prin eliminarea formațiilor Rapid Vaslui, Voința Vaslui și Flacăra Murgeni acum nu au mai rămas decit 11 ! Un fapt cu totul ieșit din comun ni l-au oferit conducătorii formației S.C.M.I. Vaslui, Alexandru Bălan și Vasile Popa, care, în pofida oricărui bun simț, au sfidat hotăriile comisiei județene de fotbal, introducînd informație, pentru partidele cu Victoria Munteni și Unirea Negrești, pe jucătorul Emil Bădărău, suspendat, numai cu două săptămîni în urmă, pe șase etape. Datorită acestei ilegalități, partidele respective au fost omologate cu 3—0 în favoarea echipelor Victoria Murgeni și Unirea Negrești. In cele două partide disputate duminică, Spartac Bîrlad a reușit să cîștige unul din punctele puse în joc în dauna formației gazdă, Victoria Munteni, partida terminîndu-se cu un scor alb : 0-0. Unirea Negrești, În partida cu S.C.M.S., a avut în marea majoritate a timpului conducerea jocului, dominare reflectată și pe tabela de marcaj prin golurile înscrise de M. Timofte în minutele 14 și 77. Conform hotărîrii Comisiei județene de fotbal, rezultatul omologat este de 3-0 în favoarea Unirii Negrești. CLASAMENTUL Voința Vaslui 19 11 17 7 62 3 Uzinele „Electronica“ București. Banda de montaj a televizoarelor. Viitorul Vaslui 18 16 2 O 83 6 34 Metalul Birlad 19 13 3 3 62 22 29 I.G.O. Vaslui 18 10 4 4 40 23 24 FI. Murgeai 19 10 3 6 41 36 23 Unirea Negrești 17 7 5 5 22 18 19 stiiatul Huși 17 7 5“ 5 32 32 19 Recolta Văleni 18 6 75 33 37 19 Hușana Huși 18 7 38 25 28 17 S.C.M.I. Vaslui 18 7 1' T0 32 46 15 Spartac Birlad 17 6 2 9 31 39 14 Rapid Vdslui 19 5 3 11 27 44 13 Vict. Mt. de Jos 19 5 2 12 22 49 ’2 Recolta Laza 18 4 3 11 20 41 11 Micii fotbaliști și-au reluat activitatea A început și returul campionatului municipal de fotbal al școlilor generale, la care participă 8 echipe. Disputa pentru locul întîi continuă între echipele Școlii generale nr. 1 și Școlii generale nr. 5, care cu același număr de puncte (17), însă fotbaliștii de la Școala generală nr. 5 sunt deocamdată în fruntea clasamentului datorită golaverajului (au un gol mai mult marcat). De menționat faptul că antrenorii celor două formații fruntașe sunt... profesoarele Elena Popa (Școala generală nr. 1) și Fevronia Miliardea (Școala generală nr. 5). Un fapt mai puțin îmbucurător : în etapa a X-a, s-a înregistrat o dublă neprezentare, „eroine“ fiind echipele Liceului nr. 3 și Școlii generale nr. 2. Și nu se face, credem, deloc cinste ! Iată și celelalte rezultate: Șc. generală nr. 8 — Șc. generală nr. 4, 6—0 . Șc. generală nr. 1 — Șc. generală nr. 3, 1—0 . Șc. generală nr. 5 — Șc. generală nr. 6, 3—0. Clasamentul B. CORNIȘA - corespondent 1. Șc. generală nr. 5 10 8 11 34—10 17 2. Șc. generală nr. 1 10 7 3 0 31— 8 17 3. Șc. generală nr. 8 10 3 3 4 19—14 9 4. Șc. generală nr. 3 10 3 3 4 11—12 9 5. Șc. generală nr. 4 10 4 1 4 10—19 9 6. Liceul ,nr. 3 10 3 1 6 15—30 7 7. Șc. generală nr. 6 10 30 7 13—22 6 8. Șc. generală nr. 2 10 20 8 13—37 4 Intre prieteni (urmare din pag. 1) că iar sună cineva de două ori la ușa Rezervei Vasile Palade. O iartă-mă, dragă, probabil am o reanimare. Revin urgent, bine că-s cu slujba aproape de casă. Aștept, ce-oi face, dar iar sună cineva, tot de două ori, la ușa Rezervei Vasile Palade. Deschid ca și cum eu aș fi gazda, deși mai bine era să scrr pe fereastră. Intră un medic, Uu i-am reținut numele, și-mi zice : — Cînd v-ați internat la noi ? — Păi, să vedeți, eu abia am picat... — Am înțeles. Internat de urgență. Ia să vedem ... N-apuc eu să zic nici pis,că am și fost consultat. Mi s-a întocmit foaia de observație și iată-mă-s, cu forme in regulă, pensionarul Rezervei Vasile Palade. Pînă să-mi scot cravata și să îmbrac un halat, se întoarce și amicul meu. — Iar, iar mă supără ăștia... — Ce-i, frate ? — Uite, uite și tu la „Oficiala“ asta. Mi se pune in Vedere, să mă mut de aici, că mi s-a asigurat, de către Consiliul popular orășenesc, spațiu locativ corespunzător. — Mută-te, dragă, ce-ți faci singe rău ! — Nu mă mut. Să-mi dea transferul ! — Treaba ta... Și am început să vorbim de ale noastre. Cinci zile am stat eu la prietenul meu, medicul specialist reanimator Vasile Palade, în Rezerva dumisale, și apoi, dau să plec. Dar tocmai cină îmi încheiam șireturile mă cheamă cineva, după ce sunase tot de două ori la ușa Rezervei Vasile Palade, să trec pe la serviciul financiar sau contabilitate, nu mai țin minte cum o fi zis omul. Mă duc. — Dați-ne adeverința de salariat, altfel plătiți pentru cele cinci zile de spitalizare. — Stați, oameni buni, eu am fost la prietenul meu... — O să plătească și dumnealui. Stă în rezerva aceea, ca la hotel, de un an și ceva. — Și ce vină am eu ? — Sînteți prieteni ! — Bine, zic. Și-am plătit. La poarta spitalului, mă aștepta, să ne luăm rămas bun, medicul specialist reanimator Vasile Palade. — Știam că ai să plătești, mă întîmpină dumnealui zimbind. Prietenul la nevoie se cunoaște. P.S. Cu adresa nr. 10.062. Direcția sanitară județeană ne comunică : dr. Palade Vasile locuiește înttr-o rezervă a secției de chirurgie a Spitalului din Huși. Refuză să locuiască în altă parte pînă cînd se va rezolva în mod favorabil cererea de transfer. Situația a constituit obiectul unei anchete din partea controlului financiar, care a stabilit și normele financiare impuse de această stare de lucruri. a cn Ia aaaaciLDiaaacaaacDCJuataaaai [AHliiUAI „Crosul tineretului“ Duminică, a avut loc, în 9 localități ale județului nostru, etapa a II- a a „Crosului tineretului“. Competiție de masă, aflată în organizarea Comitetului județean U.T.C. și a asociațiilor sportive, „Crosul tineretului“ urmărește atragerea unui număr cu mai mare de tineri în practicarea sportului, a dezvoltării și călirii organismului lor, precum și depistarea celor mai talentate elemente pentru activitatea atletică de performanță. După etapa de masă, la care au participat numeroși tineri, de o prezență numerică bogată — mai puțin centrele Bîrlad și Negrești — s-a bucurat și etapa a 11-a, disputată la Vaslui, Ivănești, Al. Vlahuță, Codăiești, Huși, Puiești și Vutcani. Tinerii atleți clasați pe primele trei locuri (amintim doar pe cîțiva dintre cîștigătorii locurilor întîi î Lucica Cocu, Silvia Lupu, Elena Costea, Maria Hurduc, Rodica Parpalea, Eugenia Blăniță, Rebeca Pintilie, Maria Moldovean, Gheorghe Ghiță, N. Moraru, Paul Grandore, Eugen Negru, Gh. Romașcu, Constantin Adam, Petru Pintilie, Costică Ciobanu) se vor întilnii, duminică 2 mai a.c., în orașul Vaslui, în cadrul celei de a III- a etape — pe județ — a „Crosului tineretului“. DD D D D D D Dopa DaQti Piesă rară de muzeu ?d in! Afișierul de la C.A.P. GherUrăhești fiu a fost confecționat pentru asta — cum și din fotografia de mai jos se vede — nefolosit. Stă însă așa, datorită comodității și dezinteresului manifestate de conducerea cooperativei. Drept pentru ca cineva să-și aducă aminte că-i revine sarcina de a întreprinde măsuri care să înlocuiască rolul de piesă de muzeu a afișierului în discuție, cu cel pe care 1l reclamă prezența sa in unitate. Vindem pomi din moment ce — la aceeași rubrică — am vindut pui, castele, zarzavaturi, autocamioane — de ce n-am vinde și pomi fructiferi Vaia vindem ! Oricui. Și nu cu 7,60 Iei bucata, așa cum ar costa ei la pepiniera Pușcași, ci cu cit he vom înțelege cu fiecare solicitant în parte. Cîți avem ? Destui. Vreo 5.000 de pomi. Ne grăbim însă. Altfel s-ar putea să rămânem și noi cu ei neinhdlcți, cum au rămas tovarășii de la pepinieră. Dacă îi s-ar fi trezit mai devreme puteau valorifica. In schimb, acum, după ce unitățile și-au procurat pomi de prin alte părți ce să mai facă cu cei de la Pușcași ? Așa încît, decit să fie transformați in lemne de foc, ori, și mai râu, să fie aruncați vrafuri și lăsați fără nici o întrebuințare, tot mai bine să-i vindem cu cît s-o putea. Restul sumei risipite va fi stabilită de organele de resort, care vor avea grijă să specifice de unde și în ce mod va fi recuperată. Caii De la Crasna și pină la Huși sunt mai multe lucerniere. Unitățile agricole din aceeași zonă dețin și un apreciabil număr de cai. Și ce inimoși sunt caii aceia ! Cine dorește să-i admire nu are decit să se deplaseze pe lucernerele amintite. Fie zi, fie noaptea caii vor putea fi văzuți permanent ospățindu-se cît și din orice parte a lucernierelor doresc. Proporneri chiar, organelor județene de resort, să „stimuleze“ pe potrivă grija unora pentru cai, luind ca termen de comparație, evident, grija acelorași pentru păstrarea și dezvoltarea averii obștești, încă o mențiulíie . CU cît mai repede — cu atit mai bine! La revedere, în 1978? Petru Bădărucă, din comuna Grivița, ne scrie că, încă din 1964, i s-a oprit ilegal !□ [UNK] [UNK]!o ai de către cooperativa agricolă de producție, din venitul realizat in acel an, suma de 1.590 de lei. A început să scrie la diferite organisme care erau în măsură să-i rezolve situația. A tot scris și a tot primit răspunsuri favorabile de peste tot, dar în posesia banilor ce i se cuveneau n-a intrat nici pînă astăzi, încercăm succint, itinerariul să redăm, ultimelor sale petiții. In 1968, după o Sută de scrisori trimise la Uniunea raională a cooperativelor agricole de producție la cea regională, la fostul Sfat popular regional la care primise răspuns favorabil, a trimis o reclamație și ziarului „Scinteia“. O nouă investigație și un nou răspuns favorabil. Situat a insă a rămas aceeași și până astăzi, la 7 ani după comi □ □ar ierea ilegalității. Sesizați, la rîndul nostru am apelat la Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, care ne „U.J.C.A.P. a făcut răspunde, cunoscut, încă din anul 1968, atît petiționarului (cît și conducerii C.A.P.) că suma de lei 1.590 va fi restituită, fiind greșit încasată. Intrucît în anul 1969, președintele C.A.P. a fost schimbat, înlocuitorul acestuia nu a mai restituit suma“. Ce ne facem dacă — batem în lemn — va fi schimbat și actualul președinte Căruia i s-a comunicat în 1971 același lucru ? La revedere și... ne vedem peste 7 ani, în 1978 ? Rubrică redactată de C. SLAVICI DDDDDDDDDDDDCDD aniacianciaonaaaniaciaaDaaannoaairiiriannn a nanaaanaannaannannanaannnnnnnr-,^^^