Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-07-24 / nr. 1061

Proletari din toate tarile, unifi-va­t Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceausescu 9 în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanta 9­9 Intîlnire cu activul județean de partid După vizitarea întreprinderilor eco­nomice constănțene, în Sala Sporturi­lor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresându-se tovarășului Nicolae Ceau­șescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Constanța al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă ex­primăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire ale comu­niștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul ne­precupeții pe care ni-1 acordați, pentru grija cu care vă interesați de activita­tea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celor­lalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare, vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semes­tru al acestui an, a desfășurării cam­paniei de recoltare a grâului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a sub­liniat apoi că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din ju­deț, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziune față de documentele-program elaborate de conducerea partidului pri­vind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor in viață. Au mai luat apoi cuvîntul : Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprin­derii de rețele electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului peda­gogic, Ion Păun, președintele Coopera­tivei agricole de producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea în­treprinderii integrate de lînă, și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.G. de la Șantierul naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deose­bită atenție și subliniată în repetate rîn­­duri de aplauze prelungite. In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împre­ună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Pati­­lineț și Ion Stănescu. Este pen­tru a doua oară în această săptă­­mînă cînd conducători de par­tid și de stat, în frunte cu secre­tarul general al partidului, iau con­tact, în­­ județul și municipiul Con­stanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sînt trans­puse în practică obiectivele de per­spectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretaru­lui general al partidului cu colec­tivele de oameni ai muncii, cu teh­nicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc­­ la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme impor­tante, de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spi­ritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a por­tului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pina la Constanța, în comu­nele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători­­ ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldu­ră de mii și mii de cetățeni. Mul­țimea ovaționează îndelung, flutu­ră stegulete roșii și tricolore, arun­că în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde spre mare se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime româ­nești. In fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, con­structori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă în­delung, se ovaționează pentru Parti­dul Comunist Român, pentru secre­tarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul su­prem al forțelor noastre armate, o­­norul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă, compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfă­țișate, cu ajutorul unor planșe, ma­chete și fotografii, sta­diul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dezvoltare a portului și a șantieru­lui naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut , tot­­ aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria con­structoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu ce­le care urmează a fi­ realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul ge­nerează propuneri și sugestii privind amplasarea cît mai rațională a noi­lor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensio­­nare, și Șantierul naval să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgoviște", ancorat în fața Gării Maritime. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul comandantului na­vei, Eroul Muncii Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se ofe­ră explicații de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate și mărfu­rilor transportate. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgoviște”, realizare a constructorilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul (continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tu­turor locuitorilor municipiului și jude­țului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele uni­tăți din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultură. Cu­nosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat ur­mători eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările actinei care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul știin­ței, învățămîntului și culturii, în ridica­rea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru in­dustrial al patriei, iar în curînd va de­veni și orașul cu cel mai important șan­tier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la Șantierul na­val, cît și organizațiile municipiului și Comitetul județean vor acționa în așa fel incit programul de dezvoltare a șan­tierelor navale din Constanța să se rea­lizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (A­­plauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agri­culturii. (Vii aplauze). Sînt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile u­­nele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agri­culturii — atît în ce privește re­coltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cât și în mecanizarea lu­crărilor agricole, pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agri­cultură in plin progres, cu o știință și cul­tură socialistă înaintate. (Vii aplauze), în­făptuirile din județul dumneavoastră vor­besc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de Comitetul ju­dețean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nos­tru popor, ei traduc în viață neabătut po­litica Partidului Comunist Român, ce co­respunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridi­carea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constan­ța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelal­te domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării po­porului. Viata demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închi­nate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, căl­duroase felicitări comuniștilor, muncitori­lor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locu­itorilor di­n municipiul și județul Constan­ța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezulta­tele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se pre­vede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum im­portant reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în dome­niul naval va crește mult față de preve­derile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca până în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, in același timp, să înceapă con­struirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tu­turor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea co­muniștilor de la șantierul naval, a con­ducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministeru­lui Industriei Construcțiilor de Mașini ; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii,, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal Sintem­ convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin in domeniul industriei, că muncitorii, teh­nicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși pro­gramul ce le stă în față. Se doresc tu­turor succes deplin în activitatea lor­ (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din tară . Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dez­voltarea agriculturii. Suntem­ convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din a­­gricultură, specialiștii, organizația de par­tid a județului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hec­tar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamen­tul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej to­varășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anu­mite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pină la sfîrșitul cinci­nalului. Cred că sînt condiții pentru a­­ceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tu­turor lucrătorilor din agricultură, organi­zației de partid din județul Constanța suc­cese tot mai mari in realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, in general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tu­turor oamenilor muncii. Fără îndoială, dez­voltarea în următorii ani, într-un ritm ra­pid, a marinei noastre comerciale nece­sită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim a­­supra măsurii privind concentrarea în­tr-un siingu­r loc a școlilor de marină. Pre­gătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vas­te, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a ca­drelor se pun și în alte sectoare. Cu­noașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pen­tru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care co­respund cel mai bine necesităților dez­voltării activității noastre în diferite do­menii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească in mod conștiin­cios toate sarcinile ce le revin. Pe mă­sură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și o­­bligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nos­tru Central privind reciclarea și califi­carea cadrelor, sensul măsurilor adopta­te în ultimul timp de Comitetul Execu­tiv privind îmbunătățirea activității i­­deologico-educative în rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi suntem­ un partid revoluționar, am înfăptuit revoluția și am trecut la con­struirea societății socialiste — sarcină pe care am­ realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, ne propunem ca, reali­zând această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condi­țiile pentru a trece la edificarea socie­tății comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a industriei și agriculturii este un proces revoluționar. El incumbă dezvoltarea și introducerea în produc­ție a științei și tehnicii celei mai îna­intate. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omului: nu se poate concepe făurirea societății comuniste fără transformarea revolu­ționară a omului, fără ca orbul, care constituie figura centrală a societății co­muniste, să nu devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotărit întotdea­ (continuare to pag. a 2-a) In pagina a 4-a moscova Deschiderea expoziției românești „Mașini și utilaje“ Evenimentele din Sudan COMENTARIU EXTERN Moment peruan Arta de a te adresa conștiinței MUNCA POLITICA DE LA OM LA OM - mijloc eficient de mobilizare și educare a maselor A­ctivitatea ideologică, politică și cul­­tural-educativă constituie una din sar­cinile centrale ale tuturor organelor și organizațiilor de partid. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recenta Con­sfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, subliniind înalta apre­ciere pe care conducerea partidului o dă activității desfășurate în acest domeniu, ară­ta că se manifestă încă multe neajunsuri, că nu peste tot comitetele de partid, birou­rile organizațiilor de bază au asigurat o îndrumare și un control temeinic, lăsînd a­­ceastă muncă pe seama celor ce răspun­deau nemijlocit de ea. A conduce eficient activitatea ideologică­­educativă, care are drept scop ridicarea conștiinței socialiste a tuturor cetățenilor patriei, înseamnă însă ca această activitate să se desfășoare sub conducerea nemijlo­cită și permanentă a organelor și organiza­țiilor de partid. Pornind de la rolul im­portant pe care îl are munca politico-edu­­cativă în formarea unui om nou, profund devotat cauzei socialismului, care dovedeș­te, prin faptele sale, prin întreaga sa com­portare la locul de muncă și în societate, acest lucru, comitetul de partid de la I.E.I.S. Vaslui s-a preocupat să-și formeze un larg colectiv de agitatori și propagandiști, care printr-o susținută muncă politică, să con­tribuie la mobilizarea tuturor salariaților la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor suplimentare asumate in întrecerea socialistă, să cultive în rîndu­­rile colectivului dragostea față de muncă, răspunderea pentru respectarea și apărarea avutului obștesc. Eficiența muncii politice de la om la om poate fi verificată în modul de îndeplinire a sarcinilor economice ale întreprinderii pe perioada 1 ianuarie — 20 iulie a.c. Astfel, planul la producția globală de mobilă a fost îndeplinit în proporție de 148,5 la sută, iar la cărămizi-blocuri ceramice, în loc de 6.866.000 bucăți au fost produse 7.328.000, ceea ce reprezintă, în procente, 106,7 la sută. Alte cifre sunt în măsură să se consti­tuie drept argumente ale eficienței muncii politice desfășurate în această unitate de către comitetul de partid și organizațiile de bază subordonate, pentru pregătirea politico­­ideologică a agitatorilor și îndrumarea per­manentă a activității lor. Astfel, în perioa­da amintită, s-au economisit 6,2 tone me­tal, 60 tone combustibil convențional, 68.000 kwh., s-au respectat consumurile specifice prevăzute pentru sectorul lemn. O bună experiență în desfășurarea mun­cii politice de la om la om există în orga­nizația de bază de la tîmplărie, (secretar Ioan Hagiu), cu un efectiv de 45 comuniști. GEORGETA TAMAȘ (continuare in pag. a 3-ai Nici un efort nu-i prea mare pentru strînsul păioaselor, pentru însămînțarea culturilor duble, recoltatul furajelor, transportul produselor și executarea celorlalte lucrări de sezon! SUBREBACȚIA MOBILĂ A „VREMII NOI“ ------------ TRANSMITE­RE LA : -----------­Pungești E­ste un motiv de justificată mîndrie pentru țăranii cooperatori și trac­toriștii care deservesc C.A.P.-urile din comuna Pungești să discute pe tema ritmului și calității lucrărilor pe­ care le solicită campania de recoltare și treieriș. Și pe bună dreptate. Pentru că, în anul curent, ambele cooperative agricole se înscriu printre unitățile frun­tașe din județ. Iată cum arăta situația, în graiul cifrelor, la data de 22 iulie , la Pungești, griul era recoltat de pe 270 de hectare, dintre care, de pe 70 — mecanic, iar de pe restul­ manual. Producția obți­nută de pe suprafețele de pe care recol­­ta a fost treierată depășește cu 200 kg., la hectar, planul. Orzul, de pe toate cele 28 de hectare, a fost recoltat și treierat încă de acum mai bine de o săptămînă, obținîndu-se o producție cu peste 250 kg. la hectar mai mare decit cea planificată. Lucrările se desfășoară în flux. Miriștile sînt imediat eliberate de paie, snopi și baloți, iar din urmă, mecanizatorii pre­gătesc patul germinativ și însămînțează porumb în cultură dublă. In aceeași coo­perativă agricolă, mazărea er­a recoltată de pe întreaga suprafață de 50 de hec­tare, în cooperativa agricolă din satul com­ponent, Cursești, griul era recoltat, data amintită, de pe mai bine de jumă­ta­tate din cele 550 de hectare aflate în cultură. Concomitent, se desfășurau lu­crările recomandate de agrotehnică în plantațiile viti­cole și pomicole, precum și în grădinile de legume și zarzavaturi. In special, țăranii cooperatori din satul Toporăști manifestă, în actuala campa­nie agricolă, o hărnicie și un entuziasm care îi situează în fruntea tuturor celor­lalți din satele comunei. De pildă, deși a plouat, ei au cosit final, timp de zile, fără întrerupere. Apoi, după ce s-a­u uscat, aceiași țărani cooperatori i-au transportat și depozitat în parcul de la­ CORIOLAN PAUNESCU C. 5. VANATORU (continuare în pag. a 3-a) Mecanizatorii Ioan Mihai­­ si Constantin Mihai, de la ferma nr. 4 a I.A.S. Huși, execută alături adinei de vară.

Next