Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-07-31 / nr. 1067

Proletari din toate țările, unifi­ve­­ Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean . Adunarea generală a salariaților sub di­zidare­a mi« Mționii f­ ără îndoială, realizările obținute în producție sunt în măsură să certifice maturitatea unui colectiv. Participan­tul la adunarea generală a salaria­ților din cadrul sectorului metal al I.E.I.S. Bîrlad a avut satisfacția să constate că dincolo de limbajul revelator al cifrelor din bilanțul primului semestru al anului, modul de abordare a sarcinilor reprezintă de fapt elementul esențial care dovedește această maturitate. Darea de seamă pre­zentată de șeful sectorului, dar mai ales cuvîntul participanților la dezbateri au fost străbătute de acel spirit de mare răspun­dere și autoexigență pe care-l conferă du­bla calitate de producător și, în același timp, proprietar al mijloacelor de producție. Din succesele obținute pe primele 6 luni ale a­­nului amintim doar cîteva: îndeplinirea cu 103,7 la sută a planului producției glo­bale, cu 104,4 la sută a producției marfă, depășirea cu 7,7 la suta a productivității muncii, își găsesc explicația în spiritul de adînca responsabilitate cu care colectivul sectorului a privit problemele producției și competența cu care acestea au fost rezol­vate. Tocmai de aceea în rîndul participan­ților nu și-a găsit loc sentimentul de auto­­mulțumire combătut în recentele documente de partid, ci dimpotrivă, cu spirit critic, constructiv, cu toată răspunderea s-au ana­lizat rezervele care mai există și posibilită­țile de înlăturare a deficiențelor. Schimbul fructuos de păreri a dus nu numai la o mobilizare mai substanțială și cuprinzătoa­re a rezervelor existente pe fiecare secție și loc de muncă, dar și la formularea unor valoroase propuneri privind rezolvarea prac­tică a problemelor pe care le ridică reali­zarea exemplară a planului. Sectorului me­tal i se întrevăd mari perspective la finele actualului cincinal, cînd va realiza o pro­ducție de aproape 50 milioane lei, ceea ce va conferi atributele unei adevărate fabrici. Ceea ce am reținut din cuvîntul partici­panților la dezbateri a fost înalta respon­sabilitate cu care au­ analizat măsurile con­crete ce se impun a fi luate pentru reali­zarea în anul viitor a unei producții cu circa 6 milioane lei mai mare. Deoarece cadrul, spațiul și utilajele rămîn aceleași ca și în anii cînd aveam o producție de numai 4 milioane lei, arăta șeful secției, va trebui să canalizăm eforturile spre or­ganizarea mai rațională a producției, a muncii fiecăruia dintre noi. Cerem, de ace­ea, accelerarea lucrărilor și studiilor între­prinse de serviciul organizarea producției și a muncii. Se impune o gospodărire mai judicioasă a zestrei tehnice din dotare prin respectarea graficelor de revizie și între­ținere continuă. Tovarășul Vasile Dobre ară­ta că o parte din mașinile noi s-au uzat, prin folosirea nerațională, mai repede de­cît era normal. La aceasta a contri­buit și faptul că echipa de reparații nu a fost completată cu oameni competenți. E drept, unii participanți, cum ar fi Neculai Cazacu, au considerat că la o sporire a planului de producție este absolut necesară și o dotare cu mașini noi. Nu aceeași a fost opinia altor participanți ca Aurel Me­­linte, care sublinia : „Avem posibilități și rezerve, dar trebuie să le punem în valoare. Să modelăm opinia fiecărui membru al colectivului astfel încît fiecare să propună soluții de optimizare, de organizare rațio­nală, de ridicarea calificării în pas cu pro­blemele pe care ni le solicită producția. Consider că atunci cînd e vorba să cerem sprijin material și noi investiții să o facem cu convingerea că am epuizat toate posi­bilitățile proprii, că am folosit cum trebuie toate condițiile materiale de care dispunem în prezent". Unii participanți au criticat deficiențele ce se manifestă în aprovizionare. „Magazia, arăta Vasile Moruzaru, este plină cu mate­riale și piese, dar cu alte caracteristici de­cât cele necesare nouă. Ajungem la un ana­cronism — magazia e plină, dar producția stă pentru că. . . ne lipsesc materialele și sculele necesare". „Lacunele de ordin orga­nizatoric împiedică o desfășurare normală a procesului de producție, arăta și Apostol Mocanu. In sector se resimte o acută lipsă C­ BENEA (continuare In pag­a 3 a( La Fabrica de rulmenți Bîrlad se acordă o deosebită atenție cali­tății produselor. In clișeu , maistrul Ion Bolea (strigă) verificînd una din operațiile la coliviile pentru rulmenții-vagoane. f comunistul Ștefan Grecu, șeful m"­unei brigăzi din turnătoria M- Fabricii de rulmenți din Bîr­­lad, este un nume binecunos­cut. Ajunge poate să amin­tim că în zilele de sărbătoare pe pieptul lui strălucesc, alături de Ordinul Muncii clasa a 111-a și cîte­va medalii însoțite de 8 steluțe ru­binii de fruntaș în întrecerea sa­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Făurari ai socialismului Lînga izvoarele de foc... cialistă. Ștefan Grecu, Mihai Lus­­ciuc, Leonida Costea, Nicolae Frun­ză, Gheorghe Puflea, Vasile Strat sînt oameni formați la flacăra cup­torului, într-o încleștare aprigă cu tăriile metalului, crescuți aici în fa­brică și deveniți adevărați stăpîni ai utilajelor pe care le mînuiesc, oameni prin mîna cărora au trecut mii de șarje de alamă, și care au devenit astăzi capabili să preia o tehnică și mai avansată. Uzina a constituit pentru ei o autentică școală de educație muncitorească, comunistă. Sarcinile uzinei sunt as­tăzi sarcinile lor. Ascultam zilele trecute cu altă siguranță calcula Ștefan Grecu viitoarea capacitate a turnătoriei noi, unde lucrează doar de puțină vreme, cu altă ușu­rință vehicula problemele majore ale dezvoltării fabricii. „Dacă în anul 1956 procentul de rebut realizat în vechea turnătorie se ridica în jurul cifrei de 18—20 la sută, astăzi el a scăzut la numai 3 la sută. Anul acesta a trebuit să creăm­­ în primele 6 luni un decalaj substanțial de piese pentru a asigu­ra o rezervă necesară strungarilor și frezorilor în perioada cînd noi trebuia să ne mutăm în noua hală B. CORNIȘA (continuare în pag. a 3-al □ — m aaaaauaaaaa aaaaaaciai Nici un efort nu-i prea mare strînsul ————————————————i———w—— i—ihl.hi»imuiukji. u »——i—un iihmjimi» ii )Jii»iiiiih.miiiu ........■■im wr .mammmm* wu—w» păioaselor, pentru însămînțarea duble, recoltatul furajelor, transportul cerealelor și executarea celorlalte lucrări de sezon ! in pagina a 4-a 0 Reuniunea arabă de la Tripoli 1 DIN PRESA STRĂINĂ „Războiul secret din Laos“ IN ȘCOALA, ÎNTREGUL PROCES INSTRUCTIV- EDUCATIV - UN PROCES DE EDUCAȚIE COMUNISTA S-a realizat, in ultimii ani, o apropie­re a școlii de viață, proces ale cărui in­fluențe asupra pregătirii tineretului sunt din ce in ce mai vizibile. Această cale, verificată acum în practică, s-a dovedit absolut necesară învățămîntului nostru de Stat. Dar nu s-a înfăptuit­ încă acea așteptată ancorare a întregului proces instructiv-educativ în realitățile vieții noastre sociale, economice, politice și cul­turale, ci, numai unele compartimente ale sale ,au cunoscut o reorganizare, o nouă orientare, condiționate de necesitățile ac­tualei etape de dezvoltare a țării. De exemplu, s-a introdus în programul de învățămînt o nouă disciplină, pregătirea tehnico-productivă, fapt care, după cum vom vedea, a avut bune urmări. Totoda­tă, însă, s-a pierdut din vedere că toate disciplinele predate în școală trebuie să­­ răspundă unui dublu scop: instruirea, dar și formarea, educarea elevilor în spi­ritul dragostei față de muncă, al datoriei de a presta o muncă utilă societății. Pe bună dreptate, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, atrăgea atenția tuturor cadrelor didactice, la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, al activi­tății politice și cultural-educative, asupra necesității unei cotituri radicale în mun­ca din învățămînt, încă de la începutul anului viitor: „Cu mai multă fermitate trebuie să luăm­ măsuri ca în liceele noas­tre și în școala noastră generală de 10 ani să introducem participarea elevilor la producție. Noi purtăm răspunderea pentru viitorul societății noastre și, ca a­­tare, trebuie să lichidăm mentalitatea școlii generale, a liceului de cultură ge­nerală de a scoate absolvenți fără nici o specialitate. Ce fel de liceu este acesta care pregătește tineri cărora le e rușine de muncă ? Noi trebuie să avem un li­ceu care să educe tineretul­ nostru în spi­ritul muncii, să-l învețe să muncească în orice domeniu de activitate, pentru că ori­ce muncă folositoare societății este o­­ muncă de onoare; în acest spirit trebuie să formeze școala noastră tineretul. Toți elevii trebuie să lucreze în producție. Numai așa vom avea un liceu care să contribuie cu adevărat la formarea tine­rei, generații pentru societatea socialistă și comu­nistă“. Cuvintele secretarului general al parti­dului au găsit un larg ecou în rîndul slu­jitorilor școlii, și adeziunea lor, în repe­tate rînduri manifestată, față de progra­mul conceput de tovarășul Nicolae Ceau­șescu pentru îmbunătățirea activității po­litico-educative este o primă dovadă a ho­­­tărîrii de a transpune neîntîrziat în viață măsurile adoptate de conducerea superi­oară de partid. In județul­­ nostru, după cum ne-am convins cu prilejul unei discuții cu tova­rășul Constantin Alexandru, inspector ge­neral al Inspectoratului școlar, aceste zi­le stau sub semnul unei intense­ activități, menite a asigura noului an de învăță­mînt, pe care-l vom deschide de curînd, o orientare fermă în spiritul indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, ale condu­cerii partidului. Anul trecut, învățământul din județul Vaslui a cunoscut un succes demn de re­levat : introducerea, în toate unitățile șco­lare, a noii discipline — pregătirea teh­­nico-productivă. Rezultatele, după cum observa tovarășul Constantin Alexandru, sînt dintre cele mai bune : masiva orien­tare a absolvenților școlii generale spre învățămîntul profesional și liceele de spe­cialitate. Dar acest fapt este considerat doar începutul unui amplu proces, ce va asigura întărirea caracterul­ui aplicativ al învățămîntului. Școala are datoria de a pregăti tînăra generație pentru o cit mai rapidă integrare în viața socială, lucru ce nu se poate realiza doar prin mijlo­cirea unei singure discipline de învăță­­m­­int. De acest fapt trebuie să fie con­vinși toți profesorii, indiferent de speci­alitate, și în primul rînd diriginții. Să1 subliniem deci, așa cum a remarcat in­spectorul general al Inspectoratului șco­lar județean, că tocmai această legătură­ a activității școlare, munca diriginților, nu s-a ridicat încă la nivelul așteptărilor. Există — ca urmare a amplelor dezba­teri pe această temă — o temeinică fun­damentare teoretică asupra specificului­ orei­­ de dirigenție, în baza căreia orice profesor-diriginte și-ar putea ține în con­diții mulțumitoare lecția. Totuși, practic­, ora de dirigenție nu răspunde încă scopu­lui pentru care a fost introdusă în pro­gramul de învățămînt. Temele abordate sînt insuficient legate de viață, de preo­cupările elevilor — ne spunea tovarășul Constantin Alexandru —, profesorii din­­ LUCA ARBORE (continuate în pag. a 3-a) WVAVAW.W.*.­WWW.WW.VVV.WA.AV.IV.WW.WAWWAV.V­.VMVAV.%WW.%W.V.­.W.­.V...SVA’.V.WAV...1 Subredacția mobilă a „Vremii noi“­ transmite de la f T V­a­v_____v • • I­a­taram .VJV.V.V.V.W.V.’.V.'.V­I­­.WAW.W.VW.W.W B­rigada subredacției mobile și-a în­ceput activitatea pe teritoriul comu­nei Tătărăni — 29 iulie — în jurul orei 16. Primele semne ale unei in­tense activități sunt date de mersul motoarelor de tractor de la combine, de scîrțîitul carelor pline cu saci sau care transportă snopi la arie. Este o oră la care căldura toridă persistă, dar nimeni nu ține seama de ea. Primul obiectiv îl constituie tarlaua „Coșere", aparținând C.A.P.-ului Stroești. Trei combine mușcă lacome din ultimele 15 hectare care au mai rămas de recoltat. O combină este defectă. Inginerul șef al cooperativei, to­varășul Meney Șandor, care ne iese în întîmpinare, vine să precizeze : „O de­fecțiune inerentă. Va fi remediată într-o jumătate de oră. In actuala campanie de recoltare, am avut patru combine la dis­poziție. Au funcționat bine. Nu am avut iisă balotieră. Pentru balotat paiele, au fost împrumutate, cu sprijinul S.M.A. Tătărănu, două balotiere de la secția de mecanizare Averești. Dar pentru trei zile ! Tot de la Averești au fost aduse astăzi 7 tractoare pentru arături în miriște. Campania s-a desfășurat normal". Deci, în primul rînd, la C.A.P. Stroești se simte lipsa unei balotiere care este atît de necesară la urgentarea eliberă­rii terenului de paie. La această unitate situația statistică a lucrărilor în ziua des­cinderii noastre arăta : 260 de hectare cultivate cu grîu — recoltate 245 (mai erau doar 10 hectare de recoltat meca­nic și 5 manual). Eliberate de paie 95 de hectare și 36 arate, pe 24 de hectare din 80 planificate au fost efectuate însă­iiințări la culturi duble. Din 89 tone destinate a fi transportate îr­ bază, doar 20 sunt expediate. Cauza se află in sta­rea camioanelor proprii. Cooperativa agricolă dispune de două­ camioane, unul prezintă defecțiuni care nu­­ pot fi înlă­turate ușor, celălalt­­ își duce existența de la o zi la' alta. Or,­' într-o asemenea campanie, o situație ca aceasta nu­ poate fi tolerată. Conducerea­ C.A.P.-ului tre­buia să se îngrijească din­ timp de mij­loacele de transport. " Producția planifi­­cată — 1.600 kg./ha. — realizat 1.854 kf­./ ha. Din situația lucrărilor, evident, se observă că la unele ritmul este prea lent. Se cere ca factorii de răspundere ai cooperativei să-și intensifice eforturile fără întîrziere prin măsuri chibzuite și eficace. In afara lucrărilor din „cam­pania de păioase“, la cooperativa vizitată au fost executate și alte lucrări de sezon, ca întreținerea celor 71 de hectare de vie, din care 61 pe rod, executîndu-se la timp prașilele, stropitul al patrulea și cîrnitul. Pen­tru asigurarea bazei furajere, spar­­eeta a fost cosită și depozitată. Din cele 102 ha. de fîn, jumătate au fost cosite, iar celelalte nu se pot cosi din cauza persistării umezelii. La ora cînd vor a­­pare rîndurile de față, cooperatorii din Stroești vor raporta încheierea recolta­tului­­ la grîu. Orele 17,40. Se lasă seara. Următorul popas — C.A.P. Tătărănu, uni­tate cooperatistă cu o mare suprafață agricolă și putere economică bună. Ac­tivitatea este­ în pl­in­toi ca și­­ cum ziua de muncă ar fi la început. La punctul „peal coșere” 10 combine se încolonau pentru a treia deplasare a zilei spre o nouă tarla, cea din punctul „Coasta văii Rediului". Este multă mișcare în jurul lor. Cooperatorii — majoritatea tineri. De fapt, foarte multe fete. Notăm cîteva nu­me : Viorica Cozm­a, Lucia Cojan, Maria Chirilă, Elena Cîrjan, Maria Pintilie, Tinea Ciobanu, Veronica Cabulea și al­tele. Sînt din brigada nr. 2, care a ter­minat recoltatul griului. Au venit, să dea ajutor celor din brigada nr. 1. Din rîn­dul mecanizatorilor care deservesc agre­gatele ne-au fost recomandați ca exem­ple in muncă Constantin Covrig, Vasile Ciobanu și Ion Cucu. Caravana combi­nelor, plus atelajele ce o însoțesc, s-a pus­­ în mișcare. II - reținem pe „coman- CORNEL VALEANU C. BOGDAN (continuare în pag. a 3-a) In sprijinul agitatorilor de la sate Traducînd în viață preți­oasele indicații ale condu­cerii partidului nostru de a informa permanent oa­menii muncii cu principa­lele hotărîri de partid și de stat, cu măsurile între­prinse pentru perfecționa­rea vieții economice, soci­ale și politice, pentru creș­terea nivelului bunăstării celor ce muncesc. Comite­tul județean­­ Vaslui al P.C.R. a organizat multiple acțiuni, a editat diverse materiale propagandistice. Printre acestea se află și un pliant recent apărut, în care sunt cuprinse măsuri­le pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție, sta­bilite de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. in acest an. In pliant sunt cuprinse, de asemenea, îndemnuri a­­dresate țărănimii coopera­tiste din județ de a de­pune eforturi sporite în re­alizarea și depășirea pla­nului de producție, pentru creșterea unui număr cât mai mare de animale, de a valorifica toate terenu­rile mai puțin producti­ve prin plantarea lor cu pomi fructiferi. Frumos colorat, cu ima­gini fotografice, pliantul, tipărit în 5.000 de exem­plare, a fost difuzat tutu­ror comitetelor comunale de partid în scopul folo­sirii de către acestea, de către agitatori în munca politică. W///////////////////////////Z////>'///////////////////Z/////////////////////////////////////, L.F.­R. R. Noi capacități intrate în producție In curînd, pe șantierul extinderii Fa­bricii de rulmenți din Bîrlăd a fost dat în­­ folosință un turn de răcire a apei industriale compus din două celule, care v­a asigura necesitățile de apă teh­nologice pentru noile utilaje din hala de tratamente tehnice. Tot aici, se află în­­tr-un stadiu înaintat de finisare și al doilea turn de răcire, care va recircula apa necesară liniilor tehnologice ce vor fi montate în noua hală de forjă. In urmă cu cîteva zile, în cadrul a­­celuiași șantier, s-au început lucrările de fundații în vederea montării ceva de al treilea cuptor de tratament termic se­cundar, care va fi instalat în hala principală de fabricație. Continuîndu-și activitatea pe linia îmbunătățirii continue a muncii lor, constructorii de aici s-au angajat să predea înainte de termen și această lu­crare. În pagina a 2-a MAGAZIN La Vaslui au fost construite în ultimii ani numeroase obiec­tive industriale și social-cultu­­rale. Vă prezentăm, în clișeul de mai jos, cîteva din obiecti­vele ridicate în centrul orașu­lui.

Next