Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)
1971-07-31 / nr. 1067
Proletari din toate țările, unifive Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean . Adunarea generală a salariaților sub dizidarea mi« Mționii f ără îndoială, realizările obținute în producție sunt în măsură să certifice maturitatea unui colectiv. Participantul la adunarea generală a salariaților din cadrul sectorului metal al I.E.I.S. Bîrlad a avut satisfacția să constate că dincolo de limbajul revelator al cifrelor din bilanțul primului semestru al anului, modul de abordare a sarcinilor reprezintă de fapt elementul esențial care dovedește această maturitate. Darea de seamă prezentată de șeful sectorului, dar mai ales cuvîntul participanților la dezbateri au fost străbătute de acel spirit de mare răspundere și autoexigență pe care-l conferă dubla calitate de producător și, în același timp, proprietar al mijloacelor de producție. Din succesele obținute pe primele 6 luni ale anului amintim doar cîteva: îndeplinirea cu 103,7 la sută a planului producției globale, cu 104,4 la sută a producției marfă, depășirea cu 7,7 la suta a productivității muncii, își găsesc explicația în spiritul de adînca responsabilitate cu care colectivul sectorului a privit problemele producției și competența cu care acestea au fost rezolvate. Tocmai de aceea în rîndul participanților nu și-a găsit loc sentimentul de automulțumire combătut în recentele documente de partid, ci dimpotrivă, cu spirit critic, constructiv, cu toată răspunderea s-au analizat rezervele care mai există și posibilitățile de înlăturare a deficiențelor. Schimbul fructuos de păreri a dus nu numai la o mobilizare mai substanțială și cuprinzătoare a rezervelor existente pe fiecare secție și loc de muncă, dar și la formularea unor valoroase propuneri privind rezolvarea practică a problemelor pe care le ridică realizarea exemplară a planului. Sectorului metal i se întrevăd mari perspective la finele actualului cincinal, cînd va realiza o producție de aproape 50 milioane lei, ceea ce va conferi atributele unei adevărate fabrici. Ceea ce am reținut din cuvîntul participanților la dezbateri a fost înalta responsabilitate cu care au analizat măsurile concrete ce se impun a fi luate pentru realizarea în anul viitor a unei producții cu circa 6 milioane lei mai mare. Deoarece cadrul, spațiul și utilajele rămîn aceleași ca și în anii cînd aveam o producție de numai 4 milioane lei, arăta șeful secției, va trebui să canalizăm eforturile spre organizarea mai rațională a producției, a muncii fiecăruia dintre noi. Cerem, de aceea, accelerarea lucrărilor și studiilor întreprinse de serviciul organizarea producției și a muncii. Se impune o gospodărire mai judicioasă a zestrei tehnice din dotare prin respectarea graficelor de revizie și întreținere continuă. Tovarășul Vasile Dobre arăta că o parte din mașinile noi s-au uzat, prin folosirea nerațională, mai repede decît era normal. La aceasta a contribuit și faptul că echipa de reparații nu a fost completată cu oameni competenți. E drept, unii participanți, cum ar fi Neculai Cazacu, au considerat că la o sporire a planului de producție este absolut necesară și o dotare cu mașini noi. Nu aceeași a fost opinia altor participanți ca Aurel Melinte, care sublinia : „Avem posibilități și rezerve, dar trebuie să le punem în valoare. Să modelăm opinia fiecărui membru al colectivului astfel încît fiecare să propună soluții de optimizare, de organizare rațională, de ridicarea calificării în pas cu problemele pe care ni le solicită producția. Consider că atunci cînd e vorba să cerem sprijin material și noi investiții să o facem cu convingerea că am epuizat toate posibilitățile proprii, că am folosit cum trebuie toate condițiile materiale de care dispunem în prezent". Unii participanți au criticat deficiențele ce se manifestă în aprovizionare. „Magazia, arăta Vasile Moruzaru, este plină cu materiale și piese, dar cu alte caracteristici decât cele necesare nouă. Ajungem la un anacronism — magazia e plină, dar producția stă pentru că. . . ne lipsesc materialele și sculele necesare". „Lacunele de ordin organizatoric împiedică o desfășurare normală a procesului de producție, arăta și Apostol Mocanu. In sector se resimte o acută lipsă C BENEA (continuare In paga 3 a( La Fabrica de rulmenți Bîrlad se acordă o deosebită atenție calității produselor. In clișeu , maistrul Ion Bolea (strigă) verificînd una din operațiile la coliviile pentru rulmenții-vagoane. f comunistul Ștefan Grecu, șeful m"unei brigăzi din turnătoria M- Fabricii de rulmenți din Bîrlad, este un nume binecunoscut. Ajunge poate să amintim că în zilele de sărbătoare pe pieptul lui strălucesc, alături de Ordinul Muncii clasa a 111-a și cîteva medalii însoțite de 8 steluțe rubinii de fruntaș în întrecerea sa ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Făurari ai socialismului Lînga izvoarele de foc... cialistă. Ștefan Grecu, Mihai Lusciuc, Leonida Costea, Nicolae Frunză, Gheorghe Puflea, Vasile Strat sînt oameni formați la flacăra cuptorului, într-o încleștare aprigă cu tăriile metalului, crescuți aici în fabrică și deveniți adevărați stăpîni ai utilajelor pe care le mînuiesc, oameni prin mîna cărora au trecut mii de șarje de alamă, și care au devenit astăzi capabili să preia o tehnică și mai avansată. Uzina a constituit pentru ei o autentică școală de educație muncitorească, comunistă. Sarcinile uzinei sunt astăzi sarcinile lor. Ascultam zilele trecute cu altă siguranță calcula Ștefan Grecu viitoarea capacitate a turnătoriei noi, unde lucrează doar de puțină vreme, cu altă ușurință vehicula problemele majore ale dezvoltării fabricii. „Dacă în anul 1956 procentul de rebut realizat în vechea turnătorie se ridica în jurul cifrei de 18—20 la sută, astăzi el a scăzut la numai 3 la sută. Anul acesta a trebuit să creăm în primele 6 luni un decalaj substanțial de piese pentru a asigura o rezervă necesară strungarilor și frezorilor în perioada cînd noi trebuia să ne mutăm în noua hală B. CORNIȘA (continuare în pag. a 3-al □ — m aaaaauaaaaa aaaaaaciai Nici un efort nu-i prea mare strînsul ————————————————i———w—— i—ihl.hi»imuiukji. u »——i—un iihmjimi» ii )Jii»iiiiih.miiiu ........■■im wr .mammmm* wu—w» păioaselor, pentru însămînțarea duble, recoltatul furajelor, transportul cerealelor și executarea celorlalte lucrări de sezon ! in pagina a 4-a 0 Reuniunea arabă de la Tripoli 1 DIN PRESA STRĂINĂ „Războiul secret din Laos“ IN ȘCOALA, ÎNTREGUL PROCES INSTRUCTIV- EDUCATIV - UN PROCES DE EDUCAȚIE COMUNISTA S-a realizat, in ultimii ani, o apropiere a școlii de viață, proces ale cărui influențe asupra pregătirii tineretului sunt din ce in ce mai vizibile. Această cale, verificată acum în practică, s-a dovedit absolut necesară învățămîntului nostru de Stat. Dar nu s-a înfăptuit încă acea așteptată ancorare a întregului proces instructiv-educativ în realitățile vieții noastre sociale, economice, politice și culturale, ci, numai unele compartimente ale sale ,au cunoscut o reorganizare, o nouă orientare, condiționate de necesitățile actualei etape de dezvoltare a țării. De exemplu, s-a introdus în programul de învățămînt o nouă disciplină, pregătirea tehnico-productivă, fapt care, după cum vom vedea, a avut bune urmări. Totodată, însă, s-a pierdut din vedere că toate disciplinele predate în școală trebuie să răspundă unui dublu scop: instruirea, dar și formarea, educarea elevilor în spiritul dragostei față de muncă, al datoriei de a presta o muncă utilă societății. Pe bună dreptate, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, atrăgea atenția tuturor cadrelor didactice, la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, al activității politice și cultural-educative, asupra necesității unei cotituri radicale în munca din învățămînt, încă de la începutul anului viitor: „Cu mai multă fermitate trebuie să luăm măsuri ca în liceele noastre și în școala noastră generală de 10 ani să introducem participarea elevilor la producție. Noi purtăm răspunderea pentru viitorul societății noastre și, ca atare, trebuie să lichidăm mentalitatea școlii generale, a liceului de cultură generală de a scoate absolvenți fără nici o specialitate. Ce fel de liceu este acesta care pregătește tineri cărora le e rușine de muncă ? Noi trebuie să avem un liceu care să educe tineretul nostru în spiritul muncii, să-l învețe să muncească în orice domeniu de activitate, pentru că orice muncă folositoare societății este o muncă de onoare; în acest spirit trebuie să formeze școala noastră tineretul. Toți elevii trebuie să lucreze în producție. Numai așa vom avea un liceu care să contribuie cu adevărat la formarea tinerei, generații pentru societatea socialistă și comunistă“. Cuvintele secretarului general al partidului au găsit un larg ecou în rîndul slujitorilor școlii, și adeziunea lor, în repetate rînduri manifestată, față de programul conceput de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru îmbunătățirea activității politico-educative este o primă dovadă a hotărîrii de a transpune neîntîrziat în viață măsurile adoptate de conducerea superioară de partid. In județul nostru, după cum ne-am convins cu prilejul unei discuții cu tovarășul Constantin Alexandru, inspector general al Inspectoratului școlar, aceste zile stau sub semnul unei intense activități, menite a asigura noului an de învățămînt, pe care-l vom deschide de curînd, o orientare fermă în spiritul indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, ale conducerii partidului. Anul trecut, învățământul din județul Vaslui a cunoscut un succes demn de relevat : introducerea, în toate unitățile școlare, a noii discipline — pregătirea tehnico-productivă. Rezultatele, după cum observa tovarășul Constantin Alexandru, sînt dintre cele mai bune : masiva orientare a absolvenților școlii generale spre învățămîntul profesional și liceele de specialitate. Dar acest fapt este considerat doar începutul unui amplu proces, ce va asigura întărirea caracterului aplicativ al învățămîntului. Școala are datoria de a pregăti tînăra generație pentru o cit mai rapidă integrare în viața socială, lucru ce nu se poate realiza doar prin mijlocirea unei singure discipline de învățămint. De acest fapt trebuie să fie convinși toți profesorii, indiferent de specialitate, și în primul rînd diriginții. Să1 subliniem deci, așa cum a remarcat inspectorul general al Inspectoratului școlar județean, că tocmai această legătură a activității școlare, munca diriginților, nu s-a ridicat încă la nivelul așteptărilor. Există — ca urmare a amplelor dezbateri pe această temă — o temeinică fundamentare teoretică asupra specificului orei de dirigenție, în baza căreia orice profesor-diriginte și-ar putea ține în condiții mulțumitoare lecția. Totuși, practic, ora de dirigenție nu răspunde încă scopului pentru care a fost introdusă în programul de învățămînt. Temele abordate sînt insuficient legate de viață, de preocupările elevilor — ne spunea tovarășul Constantin Alexandru —, profesorii din LUCA ARBORE (continuate în pag. a 3-a) WVAVAW.W.*.WWW.WW.VVV.WA.AV.IV.WW.WAWWAV.V.VMVAV.%WW.%W.V..W..V...SVA’.V.WAV...1 Subredacția mobilă a „Vremii noi“ transmite de la f T Vav_____v • • Iataram .VJV.V.V.V.W.V.’.V.'.VI.WAW.W.VW.W.W Brigada subredacției mobile și-a început activitatea pe teritoriul comunei Tătărăni — 29 iulie — în jurul orei 16. Primele semne ale unei intense activități sunt date de mersul motoarelor de tractor de la combine, de scîrțîitul carelor pline cu saci sau care transportă snopi la arie. Este o oră la care căldura toridă persistă, dar nimeni nu ține seama de ea. Primul obiectiv îl constituie tarlaua „Coșere", aparținând C.A.P.-ului Stroești. Trei combine mușcă lacome din ultimele 15 hectare care au mai rămas de recoltat. O combină este defectă. Inginerul șef al cooperativei, tovarășul Meney Șandor, care ne iese în întîmpinare, vine să precizeze : „O defecțiune inerentă. Va fi remediată într-o jumătate de oră. In actuala campanie de recoltare, am avut patru combine la dispoziție. Au funcționat bine. Nu am avut iisă balotieră. Pentru balotat paiele, au fost împrumutate, cu sprijinul S.M.A. Tătărănu, două balotiere de la secția de mecanizare Averești. Dar pentru trei zile ! Tot de la Averești au fost aduse astăzi 7 tractoare pentru arături în miriște. Campania s-a desfășurat normal". Deci, în primul rînd, la C.A.P. Stroești se simte lipsa unei balotiere care este atît de necesară la urgentarea eliberării terenului de paie. La această unitate situația statistică a lucrărilor în ziua descinderii noastre arăta : 260 de hectare cultivate cu grîu — recoltate 245 (mai erau doar 10 hectare de recoltat mecanic și 5 manual). Eliberate de paie 95 de hectare și 36 arate, pe 24 de hectare din 80 planificate au fost efectuate însăiiințări la culturi duble. Din 89 tone destinate a fi transportate îr bază, doar 20 sunt expediate. Cauza se află in starea camioanelor proprii. Cooperativa agricolă dispune de două camioane, unul prezintă defecțiuni care nu pot fi înlăturate ușor, celălalt își duce existența de la o zi la' alta. Or,' într-o asemenea campanie, o situație ca aceasta nu poate fi tolerată. Conducerea C.A.P.-ului trebuia să se îngrijească din timp de mijloacele de transport. " Producția planificată — 1.600 kg./ha. — realizat 1.854 kf./ ha. Din situația lucrărilor, evident, se observă că la unele ritmul este prea lent. Se cere ca factorii de răspundere ai cooperativei să-și intensifice eforturile fără întîrziere prin măsuri chibzuite și eficace. In afara lucrărilor din „campania de păioase“, la cooperativa vizitată au fost executate și alte lucrări de sezon, ca întreținerea celor 71 de hectare de vie, din care 61 pe rod, executîndu-se la timp prașilele, stropitul al patrulea și cîrnitul. Pentru asigurarea bazei furajere, spareeta a fost cosită și depozitată. Din cele 102 ha. de fîn, jumătate au fost cosite, iar celelalte nu se pot cosi din cauza persistării umezelii. La ora cînd vor apare rîndurile de față, cooperatorii din Stroești vor raporta încheierea recoltatului la grîu. Orele 17,40. Se lasă seara. Următorul popas — C.A.P. Tătărănu, unitate cooperatistă cu o mare suprafață agricolă și putere economică bună. Activitatea este în plintoi ca și cum ziua de muncă ar fi la început. La punctul „peal coșere” 10 combine se încolonau pentru a treia deplasare a zilei spre o nouă tarla, cea din punctul „Coasta văii Rediului". Este multă mișcare în jurul lor. Cooperatorii — majoritatea tineri. De fapt, foarte multe fete. Notăm cîteva nume : Viorica Cozma, Lucia Cojan, Maria Chirilă, Elena Cîrjan, Maria Pintilie, Tinea Ciobanu, Veronica Cabulea și altele. Sînt din brigada nr. 2, care a terminat recoltatul griului. Au venit, să dea ajutor celor din brigada nr. 1. Din rîndul mecanizatorilor care deservesc agregatele ne-au fost recomandați ca exemple in muncă Constantin Covrig, Vasile Ciobanu și Ion Cucu. Caravana combinelor, plus atelajele ce o însoțesc, s-a pus în mișcare. II - reținem pe „coman- CORNEL VALEANU C. BOGDAN (continuare în pag. a 3-a) In sprijinul agitatorilor de la sate Traducînd în viață prețioasele indicații ale conducerii partidului nostru de a informa permanent oamenii muncii cu principalele hotărîri de partid și de stat, cu măsurile întreprinse pentru perfecționarea vieții economice, sociale și politice, pentru creșterea nivelului bunăstării celor ce muncesc. Comitetul județean Vaslui al P.C.R. a organizat multiple acțiuni, a editat diverse materiale propagandistice. Printre acestea se află și un pliant recent apărut, în care sunt cuprinse măsurile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție, stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. in acest an. In pliant sunt cuprinse, de asemenea, îndemnuri adresate țărănimii cooperatiste din județ de a depune eforturi sporite în realizarea și depășirea planului de producție, pentru creșterea unui număr cât mai mare de animale, de a valorifica toate terenurile mai puțin productive prin plantarea lor cu pomi fructiferi. Frumos colorat, cu imagini fotografice, pliantul, tipărit în 5.000 de exemplare, a fost difuzat tuturor comitetelor comunale de partid în scopul folosirii de către acestea, de către agitatori în munca politică. W///////////////////////////Z////>'///////////////////Z/////////////////////////////////////, L.F.R. R. Noi capacități intrate în producție In curînd, pe șantierul extinderii Fabricii de rulmenți din Bîrlăd a fost dat în folosință un turn de răcire a apei industriale compus din două celule, care va asigura necesitățile de apă tehnologice pentru noile utilaje din hala de tratamente tehnice. Tot aici, se află într-un stadiu înaintat de finisare și al doilea turn de răcire, care va recircula apa necesară liniilor tehnologice ce vor fi montate în noua hală de forjă. In urmă cu cîteva zile, în cadrul aceluiași șantier, s-au început lucrările de fundații în vederea montării ceva de al treilea cuptor de tratament termic secundar, care va fi instalat în hala principală de fabricație. Continuîndu-și activitatea pe linia îmbunătățirii continue a muncii lor, constructorii de aici s-au angajat să predea înainte de termen și această lucrare. În pagina a 2-a MAGAZIN La Vaslui au fost construite în ultimii ani numeroase obiective industriale și social-culturale. Vă prezentăm, în clișeul de mai jos, cîteva din obiectivele ridicate în centrul orașului.