Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-14 / nr. 1131

N Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean TIMPUL IMPUNE: Cîmp liber tractoarelor, pentru încheierea grabnică a însămînțărilor!­ e apropiem de sfîrșitul epocii optime pentru însămînțarea griului. Se știe foarte bine că orice depășire a aces­tei limite se repercutează negativ a­­supra producțiilor viitoare, Iată de ce se impunea ca în săptămîna pe care o parcursesem să se ia cele mai bune mă­suri tehnico-organizatorice pentru a facilita ajungerea semințelor sub brazdă pe întreaga suprafață destinată culturii griului. In fiecare zi alte și alte cooperative agri­cole și ferme de stat din județ raportează terminarea însămînțărilor de toamnă. In a­­cest timp multe unități agricole au ajuns abia la jumătate cu executarea acestei lu­crări de maximă importanță. Cauzele care au dus la întîrzierea însămînțărilor, după cum am constatat străbătînd cîmpurile jude­țului, sînt în majoritate subiective, ele pu­tind fi înlăturate. In multe unități tractoa­rele nu au asigurat front de lucru necesar destinat culturii griului, terenul fiind ocupat de culturile tîrzii. Deși în scrisoarea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, adresată lucrăto­rilor din agricultură se precizează clar : „Se vor lua măsuri pentru pregătirea la timp și în condițiuni ireproșabile a terenului ce urmează a fi însămînțat cu grîu. De pe a­­ceste terenuri se va face cu precădere re­coltatul culturilor de toamnă astfel încît să fie pregătite cu 10-15 zile înainte de înce­perea însămînțărilor", totuși la C.A.P. Bîr­­zești unele suprafețe ce urmează a fi în­­sămînțate cu grîu sunt ocupate și la ora actuală cu porumb, cu toate că mai sunt cîteva zile pină la sfîrșitul epocii optime pentru semănat. Ca urmare, din cele 360 ha. planificate să se însămînțeze cu grîu s-au realizat, pînă miercuri, abia 170 hec­tare. Aici sînt zile în care semănătorile și tractoarele stau din cauza lipsei frontului de lucru. De altfel, directorul S.M.A. Zăpo­­deni, inginerul Ion Doican, ne informa că la Bîrzești ritmul însămînțărilor este cel mai scăzut dintre toate cooperativele aflate pe raza de activitate a S.M.A.-ului pe care îl conduce. Foarte anevoios se desfășoară lucrările de semănat și la cooperativa agricolă din Băcești. In această unitate, din 650 hec­tare afectate culturii griului, s-au însămîn­țat, pînă miercuri, numai 344 hectare. Vite­za medie zilnică la semănat este mult mai mică față de cea stabilită prin planul teh­­nico-operativ ; în loc de 60 hectare pe zi, se realizează numai 28. Dacă se va acțio­na cu aceleași forțe și ritm, însămînțatul griului va depăși mult epoca optimă. Ce cauze au dus la această situație ? Tova­rășul Adrian Dămăcheanu, secretarul comi­tetului comunal de partid, ne spunea că starea de lucruri se datorește atit secției de mecanizare, cit și conducerii cooperati­vei agricole. In primul rînd nu sunt suficien­te mijloacele mecanice pentru realizarea vitezei propuse la semănat; din 7 semă­nători funcționează numai 4, restul sunt de­fecte. Discutînd cu tovarășul inginer Mircea Mitrache, directorul S.M.A. Băcești, dum­nealui și-a exprimat altă părere : „La C.A.P. Băcești semănătorile au stat în unele zile datorită lipsei terenului pregătit pentru se­mănat. Tarlalele au fost ocupate cu po­rumb. Abia azi (marți n.n.) am pus toate tractoarele la arat și pregătit terenul pen­tru a se putea trece din plin la semănat". Desigur, întîrzierea lucrărilor de semănat se datorește și conducerii cooperativei a­­gricole, brigadierilor care nu manifestă su­ficient interes pentru buna organizare a muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor stabi­lite. Au fost cazuri cînd semănătorile au A. MARIAN (continuare in pag. a 3-») Exemple demne de urmat | După cum ne infor­mează corespondenții noștri Iuliana Tolea și Teodor Praxiu, în aces­te zile de toamnă, co­operatorii dip și-au concentrat Fălciu toate forțele la îndeplinirea în condiții optime a sarcinilor specifice se­zonului. O acțiune de maximă importanță, ca­re se află în centrul a­­tenției cooperatorilor, este recoltarea culturi­lor tîrzii din grădinile de legume, a lanurilor d­e porumb, plantațiilor viticole pe rod, însem­nate cantități. din pro­dusele recoltate au și fost, pînă la această da­tă, strînse. O contribu­ție valoroasă și-o aduc, la efectuarea acestor lu­crări, și elevii Școlii ge­nerale de 10 ani. Alături de țăranii cooperatori, ei au participat la re­coltarea unor importan­te cantități de struguri și sortarea legumelor. S-au evidențiat Constan­tin Caraman, Diamanta Huzum, Alexandru Ior­­ga, Zona Făsărel, Elena Dumitriu, Coste­­l Stoian, Florica Nemțeanu, Ane­ta Ghiorghică, Gica Pîr­­vu, Steluța Mihăilă. Și la C.A.P. Boțești, după cum ne relata in­ginerul Ștefan Babii, președintele unității, e­­levii au adus o mare contribuție la recoltarea și livrarea unor produ­se de toamnă. Răspun­­zînd chemării care le-a fost adresată de către Organizația de partid din cooperativă, ei au recoltat 100 de tone de struguri și­ au­­ sortat 100­ de tone de mere. WAVJWAW.WWAW.W.VWAWVW.V.'.W.V.V.V.WTV.V.V.V.V.V.V.K­­* * l­ rijl Parazit cu... indemnizație! I­ m­păravurile ii­ dreaptă greu, se vn­ba­­u chiar mai greu de­­* ■ cit ne închipuim. Este mult mai les­ne a deprinde pe cine­va bunul simț, măsura și răspunderea datoriei, decit a-l determina să se debaraseze de niște apucături pe care le-a practicat vreme mai mult sau mai puțin în­delungată. Totuși, nu e vorba de lucruri irecu­perabile. Oricine își poa­te da seama că năravul poate fi stîrpit din ră­dăcină. De aici necesita­tea descoperirii acestei rădăcini și supunerea ei unei adevărate terapii educative. Vom lua un caz la întîmplare. Vom încerca să-l supunem unei disecții etice. Spu­nem disecție întrucît năravul a fost cauteri­zat, dar a rămas purtă­torul său — omul redat circuitului uman, famili­ei sale tocmai in cadrul căreia se contagiase de unele apucături pe care acum le-a abandonat, le-a renegat, le dezapro­bă chiar și la alții. Din exemplul pe care-l vom relata, căci a devenit exemplu, și cînd spun aceasta mă gîndesc la omul de acum și nu la parazitul de altă dată, am desprins un fapt e­­sențial : uneori familia, în dorința sa de a-și crește cu­ mai bine co­piii, exagerează. Și asta mai ales atunci cînd co­pilului­­ i se dau toate „d­e-a gata”. Așa s-a întîmplat și cu H. O. care se născu­se și crescuse pînă la o vîrstă destul de înainta­tă într-o familie in ca­re domnea o atmosferă de compasiune, și înțele­gere și nimeni nu putea bănui, nici chiar părin­ții că băiețelul lor va a­­junge vreodată un pa­razit temporar. Era și firesc, deoarece acest climat părea propice să OPINII ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] cultive cele mai alese trăsături de caracter. Și ca răsplată, în primele clase, datorită sîrguinței și capacității sale H. O. devine pentru ceilalți colegi „eminență”, iar pentru familie un ade­vărat obiect al adora­ției. Sunt clipe în care mamei îi este aproape jenă să mai ceară co­pilului probe de discul­pare sinceră pentru une­le mici greșeli de con­duită, uitîndu-se că i­­maginația „eminenței”, neprotejată și netăgă­zuită de grija educati­vă a părinților, va du­ce treptat la conturarea unei optici nu tocmai favorabile despre ceea ce reprezintă el în ra­port cu ceilalți copii și cu adulții. De altfel, ve­rificările au fost făcu­te cu mult mai tirziu cind H. O. oferindu-i-se condiții de trai satisfă­cătoare, începuse să aș­tepte ocazia de a intra la facultate.. Asta era și opțiunea părinților. Anii treceau fără rezultate, încercările de a folosi ocazia se dovedeau tot mai lipsite de șanse, iar H. O.. se întorcea acasă pentru a-și relua locul de om inactiv, fără ca cineva să-i reproșeze. Tocmai in acest punct al formării sale, după cum singur ne mărturi­sea, H. O. a fost lăsat­ in afara sprijinului fa­miliei. — Aveam de toate, însă nu reușisem să am un lucru capital — prietenia sinceră a pă­rinților și sfatul lor de a mă orienta spre o muncă utilă. Așa se fa­ce că, după terminarea cu mare greutate a li­ceului, în loc să fiu în­dreptat spre un loc de muncă, am devenit pen­tru cîțiva ani, un fel de parazit cu ... indemni­zație ! Nu gîndeam ni­mic, nu făceam nimic. Pînă și bruma de car­te adunată în școală în­cepuse să mă lase ori să mă incomodeze, de­oarece credeam că sunt domn și nu trebuie să lupt cu viața. Iar de se intîmpla vreodată să fiu totuși grijuliu, cu starea mea, părinții mă linișteau prim* daruri și mîngîieri, de aproape îmi era rușine să-i mai intîlnesc. — Și n-ai încercat nici o ieșire din aceas­tă situație, cred, destul de penibilă pentru vîr­­sta cînd se nasc și se PETRE IOSUB (continuare în pag. a 3-a) f ’ " ’ ’ 1­1 ÎN EDITURA POLITICA A APĂRUT:­­ I NICOLAE CEAUȘESCU j | Cuvîntare la plenara lărgită I a Comitetului municipal București j al Partidului Comunist Român I 11 octombrie 1971 M­AI MULTA PREOCUPARE PENTRU APROVIZIONAREA CU LEGUME SI FRUCTE A CUMPĂRĂTORILOR! I­n aceste zile, cînd aprovizionarea pentru iarnă crește în intensitate, cum este și firesc de altfel, piețele sunt tot mai mult vizitate de gos­podine. In urma unui raid între­prins recent în unitățile de desfacere a legumelor și fructelor din orașul Vaslui am constatat că, paralel cu preocuparea manifestată pentru asigurarea unui vo­lum corespunzător de produse, continuă să persist­e, totuși, o serie de deficiențe. Sunt cazuri cînd în chioșcurile de des­facere ale C.S.F. Vaslui (nr. 7, 8, 10 etc.) cumpărătorii nu găsesc, în anumite ore ale zilei, cantități suficiente de roșii, go­­goșari, cartofi, ceapă, castraveți, pepeni etc. Pe de altă parte, calitatea unor sor­timente expuse spre vînzare lasă, de ase­menea, mult de dorit. Care sunt cauzele care determină aceste minusuri în apro­vizionare ? De ce solicitările cetățenilor nu sunt satisfăcute pe deplin ? Originea acestor deficiențe este clară : superficia­litatea cu care privesc obligațiile contrac­tuale unii producători, precum și unii salariați ai unităților de desfacere. Drept consecință, planul de livrări la legume nu se realizează nici cantitativ și nici pe sortimente. „Pînă în prezent multe cooperative a­­gricole de producție nu ne-au livrat can­titățile contractate" — ne-a spus tovară­șul Gheorghe Teodorescu, directorul în­treprinderii județene pentru valorifica­rea legumelor și fructelor. Intr-adevăr, într-o serie de Unități agricole respecta­rea prevederilor din contracte a rămas, și în acest an, în sfera dezideratelor. Astfel, cooperativa agricolă de producție din Băcani a livrat numai 77 tone de roșii din cele 150 contractate, Dragali­na — 56 tone din cele 295, Iana — 5 tone din cele 160, Codăești — 10 tone din 160 etc. Evident, este vorba de o insu­ficientă preocupare a conducerilor aces­tor cooperative agricole de producție, pen­tru buna organizare a recoltării legume­lor, de superficialitatea cu care se urmă­rește îndeplinirea graficelor de livrări, în multe cazuri, legumele nu ajung in mod operativ la consumator, depreciin­­du-se. Explicația: unitățile producătoare nu pregătesc din timp marfa contractată. Un caz edificator ni-1 furnizează coope­rativa agricolă de producție din comuna Tutova, care, din cele 16 tone gogoșari contractați, n-a livrat pînă în prezent nici o tonă. In loc să respecte clauzele con­tractuale, sortind cele 30 tone ceapă pe calități, C.A.P.-ul Ivești a lăsat-o pe cîmp, în grămezi răspîndite în diverse locuri. Consecința­­ la recepția făcută de bene­ficiar a rezultat un procent de 50 la sută ceapă stricată. Subliniind acest as­pect, este necesar, totuși, să semnalam faptul că nici I.S.F.-ul n-a luat toate măsurile necesare în vederea ridicării fă­ră întîrziere a produselor contractate. Cu alte cuvinte, există o slabă organizare a transportului de legume, o folosire nera­țională a celor 40 de autocamioane. Nu rareori mașinile transportă doar cîteva lăzi de legume, parcurgînd zeci de kilo­metri ! Trebuie spus, însă, că pînă acum n-au fost aplicate penalizările prevăzute de lege nici la I.L.F. și nici la furni­zori. Oare faptul că produsele ajung cu VASILE VĂSII (continuare în pag. a 3-a) Vremea bună din ultimele zi­le a permis reluarea, cu toate forțele, în majoritatea unități­lor agricole din județ, a lucră­rilor actualei campanii. In fo­tografie : mecanizatorii de la C.A.P. Sîrbi însămînțează griul pe tarlaua „Sat nou". .AV-oWVWW.AV.VVVW.WAV.W.W..SViîVV.VW.WW.VJW*W.%V.VÎU%iVyW*ii ti—, i 0 solidă bază i * « materială a învățămîntului I ’ I tehnic-profesional ! ! Dezvoltarea rapidă a industriei­­ vasluiene a ridicat și problema I | creșterii cadrelor de muncitori și * tehnicieni care să lucreze mai în­­t « tii la construirea obiectivelor e­­­­conomice de interes republi­­­­can ce vor apare în actualul cinci- * nai pe harta județului nostru și în­­ cadrul acestor fabrici. In acest sens, * 1 în anul 1971, au luat ființă prime­­­­­­le nuclee ale învățămîntului mediu­­­l tehnic. La Vaslui au început să­­ I funcționeze două clase ale unui li­­­­ceu de construcții, iar la Birlad - prima clasă de 36 de elevi a Liceu­­­­­­lui industrial care pregătește teh­­i­­­nicieni în construcția de mașini. Pentru asigurarea unei baze ma­­­teriale corespunzătoare învățămîn­­­­­­tului tehnic și profesional apărut , anul acesta la Vaslui, prevederile­­­­ actualului cincinal stabilesc con­­ *­struirea unui complex profesional » I ce va cuprinde un liceu cu 16 săli I­I de clasă, un internat cu peste 300­­ de locuri și 800 m.p. de ateliere și­­ I laboratoare. * » »--------------------------------------------------------1 Oameni și mașini .D­rumul de la Vaslui la BB Bacău, străbătînd in­ B B­tr-o șerpuire de asfalt dealurile molcome, o­­feră la un moment dat călator­ică o revelație a unei noi împliniri. De sub poalele dealului pe care se află răsfirat satul Pușcași și pînă sub un alt deal, pe cul­mea căruia se întinde loca­litatea Laza, privirea se va opri asupra unui freamăt pe care, cu foarte puțin timp în urmă, nimeni nu l-ar fi bă­nuit între aceste coline. Oa­meni și mașini, înfrățiți în­­tr-un destin unic schimbă radical fața acestor locuri, creează perspective noi aco­lo unde ani de-a rândul, ne­­stingherit de nimeni, pămîn­­tul s-a zgîrcit în a-și arăta generozitatea. Astăzi, pe locurile acestea cu iz de le­gendă, făurarii socialismului au deschis un șantier vast, întins pe­ sute, poate pe mii de hectare și, neîndoielnic, din încleștarea lor cu natu­ra se va naște, nu peste mult timp, una dintre cele mai spectaculoase, lucrări a­­le omului pe aceste melea­guri. ..Ce se face aici?“—va în­treba călătorul pe primul ieșit în cale. Și într-o gigan­tică orgă de glasuri, acom­paniate de zumzetul puter­nicelor mașini, i se va răs­punde simplu, așa cum sunt oamenii acestui­ șantier : „Va fi aici un grandios sistem de alimentare cu apă a o­­rașului Vaslui, va fi aici un lac de acumulare de circa 25 milioane de metri cubi de apă. Apoi, vom face iri­garea terenurilor agricole din jur și, în fine, vom re­gulariza cursul râului Bâr­lad pentru a-i feri pe oa­meni de dezlănțuirea lui pri­măvara, cind se topesc zăpez­zile de pe dealuri”. Simplu. Firesc chiar. Oa­menii zilelor de azi s-au o­­bișnuit să privească cele mai extraordinare lucruri, ca pe ceva simplu și firesc. Și to­tuși barajul, cu o înălțime la coronament, egală cu a unui bloc de trei etaje și lung de aproape un kilometru,­­ u­na dintre cele mai mari lu­crări de acest fel executate pe aceste locuri. Pliiul Rá­cova, scurgindu-se cuminte și fără grabă printre dea­luri, dar atingînd debite im­presionante la viituri, va crea aici un adevărat lac, de o inestimabilă valoare. Pînă atunci buldozerele, excava­toarele, autobasculantele de mare capacitate au devenit stăpînii acestor locuri, a că­ror adevărată istorie abia a­­cum începe a se scrie. Și din nou un lucru firesc, is­toria o scriu oamenii­ de aici­, din preajma viitorului lua de­ acumulare, oameni obiș­nuiți, pînă mai ieri cu mun­ca cîm­ipului. Au privit la început contrariați moderne­le mașini, apoi s-au apucat să învețe, pentru ca astăzi să execute lucrări speciale de betoane cu o mare diversi­tate de­ fobiile, să devină spe­cialiști care au luat în mîini­­le lor soarta acestor locuri. Tiner, mai tînăr decit ne-am fi așteptat, șeful lotu­lui baraj,­ inginerul Aurel Mihuț, ne introduce în at­mosfera șantierului. „Aici — ne­ spune el — unul din punctele culminante l-a con­stituit devierea rnului din albia­ veche în noua albie. Se semnează astfel certificatul de naștere al­­ construcției, este momentul cind lucrarea începe să prindă contur din punct de vedere funcțional’" Privim împreună lucrările. Un vînt rece, de toamnă, scrijelează parcă chipurile constructorilor. E un du-te vino de mașini, alergînd de la un capăt la celălalt pe creasta barajului, și care a­­daugă, cu fiecare benă răs­turnată, o dimensiune nouă acestei grandioase lucrări. Autocamioanele, gemînd sub greutatea pămintului dizlocat din inima dealului, alcătuiesc un șir intermina­bil și perpetuu, zi și noap­te, în drumul lor către în­deplinirea unei dorințe, a unui ideal. Apoi oamenii... Poate mai întii de toate oa­menii, puțini la număr, ce-i drept, pentru că există aici unul dintre cele mai înalte grade, de mecanizare, alcă­tuiesc, fără exagerare, o fa­milie, un colectiv unit și o­­mogen, legat prin liantul indistructibil al dimensiuni­lor gigantice ale lucrării. Este părerea tovarășului Va­sile Popovici, secretarul or­ganizației d­e partid din șan­tier, și nu avem nici un mo­tiv să ne îndoim o clipă de­ acest adevăr, pentru că îi întilnim la fiecare pas con­centrați, zgîrciți la vorbă, purtînd pe umeri răspunde­rea pentru ceea ce fac. Iată, de pildă, Ion Carp, șe­ful brigăzii de betoniști, este de loc de aici, din Laza. S-ar putea spune multe despre OVIDIU COSTESCU (continuare în pan. a 3-a) REPORTAJUL NOSTRU Schimb de experiență cu bibliotecarii Din inițiativa Comitetului județean al culturii și educației socialiste­, la căminul cultural din Murgeni va avea loc, vineri, 15 octombrie, un schimb de experiență cu bibliotecarii comu­nali din județ, pe tema : „Diversifi­carea activității cu cartea, condiție a sporirii eficienței educative, a rolului bibliotecii în viața culturală a satu­lui". In cadrul schimbului de expe­riență vor­ fi prezentate expuneri le­gate de munca de popularizare a cărții social-politice, filozofice, bele­tristice, de îndrumare a lecturii citi­torilor, ca și o serie de manifestări practice-model, menite a contribui la îmbogățirea pregătirii politico-ideolo­­gice și profesionale a bibliotecarilor comunali. Bibliotecarii comunali vor participa­­ cu această ocazie, la un simpozion — organizat de biblioteca comunală și de căminul cultural din Murgeni, pe tema : „Rolul cărții în procesul de formare a conștiinței socialiste a ti­nerei generații". I­I I In fotografie: linia freze din atelierul colivii alamă de la­­ Fabrica de rulmenți din Bîrlad. Fabrica de mobilă din Vas­lui, serviciul tehnic-proiectare : tehnicianul Emil Alexa, în fața planșetei pe care­ prind contur garniturile „Norma“, cu para­metri îmbunătățiți. ■”..................­j ■în pagina a 2-a­­­­--------------1 JSPORTi

Next