Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-10-28 / nr. 1143
> i X i Proletari din toate țările, unifică Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean C Actualul cincinal - amnlut nroaram de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate STRUCTURI MODERNE INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI fiind conținutul legii pentru adoptarea planului cincinal pe anii 1971-1975 nu poți să nu reții, deasupra cifrelor ți coeficienților, orientarea de ansamblu de care acesta este pătruns și anume continuarea pe un plan superior a operei de industrializare socialistă a României. Rod al unor ample și laborioase analize și dezbateri la scara întregii țări, desfășurate sub îndrumarea nemijlocită a comisiei centrale de partid și de stat, a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal, noul plan cincinal angajează pe un plan mai larg resursele materiale și umane ale țării, în vederea accelerării progresului economic al României, a apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. Corespunzător Directivelor Congresului al X-lea, în deplin acord cu cerințele și țelurile definitorii pentru noua etapă istorică pe care o parcurgem — făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată, prevederile planului cincinal converg spre asigurarea, in continuare, a unui înalt ritm de creștere economică, orientarea hotărîtă către modernizarea economiei naționale. Ca factor esențial și determinant pentru întreg progresul societății românești, industria cunoaște și în acest cincinal o dezvoltare viguroasă, industrializarea socialistă țării constituind, precum se știe, obiectivul central al politicii economice a partidului și statului nostru. Aceasta apare evident dacă avem în vedere că pînă în 1975 producția globală industrială va crește cu 71-81 la sută cu un ritm mediu anual de 11-12 la sută.. Cu toate că baza de la care pornim este mult mai largă decit cea a cincinalului trecut, ritmul de creștere a industriei continuă să se mențină deosebit de înalt. Drept urmare, la capătul cincinalului, industria își va fi accentuat poziția ca ramură conducătoare a economiei, participînd cu peste 65 la sută la crearea venitului național față de 44,1 la sută în 1960 și 60 la sută în 1970. Continuarea industrializării în ritm susținut reprezintă, în fapt, axul modernizării întregii economii. In gîndirea partidului nostru, industrializarea presupune nu numai un ritm înalt de creștere, ci în același timp dezvoltarea prioritară a ramurilor industriele prin excelență purtătoare ale progresului tehnic apte să asigure un grad cît mai ridicat de prelucrare a materiilor prime. Deosebit de semnificative sunt în acest sens creșterile în ritm mediu anual ale chimiei cu 17,5 la sută și a construcțiilor de mașini cu 16,7 la sută. Aceste două ramuri care constituie în prezent principalii propulsori ai tehnicii moderne vor da în 1975 circa 42 la sută din întreaga producție industrială și peste 57 la sută din producția industriei grele. Mutații de-a dreptul spectaculoase vor avea loc înăuntrul industriei constructoare de mașini unde ritmurile medii vor marca pentru mecanica fină și optică 38,5 la sută, pentru mașini unelte peste 32 la sută, pentru industria electronică 26,9 la sută, pentru utilaje tehnologice complexe 21,1 la sută vădindu-se astfel tendința spre creșterea mai puternică a subramurilor și produselor de cea mai înaltă tehnicitate, capabile să asigure încorporarea unei CREȘTEREA VENITULUI NAȚIONAL > 1 (Ritmul mediu anual) Din „legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". (continuare în pag. a 2-at§ e.V.VZZ/.V/AV,W.VZ.V,V.V,\W.V,VAW.%%V\V.VZ.V.%VVAV.V.V.V,V,V.V.W.V.,.V,V.V.“.V,W.V.V.V.V.V.V.V.,.V.V/1 'Sub redacția mobilă a „Vremii noi“ transmite de la wwwwwvwwwwwmwvw •W.VAW.VAVAVA'.W.WJW DÜAXENI si COSTESTI Cind constatăm lipsurile altora, dar nu vedem propriile deficiențe... Dacă ieri, relatînd cele constatate la C.A.P. Rebricea, insistam cu precădere asupra măsurilor organizatorice pe care trebuie să le ia comitetul de partid pe C.A.P. — pentru remedierea neîntîrziată a situației existente, astăzi, înainte de a începe relatarea celor constatate în cea de a doua cooperativă agricolă de producție a comunei Rebricea — C.A.P. Draxeni, — vom da cuvîntul tovarășului Gheorghe Sterea, secretarul comitetului comunal de partid, pe care l-am întîlnit aici, la Draxeni, și care a ținut să ne facă următoarele precizări: „Rezultatele obținute în ultimii doi ani, de către cele două C.A.P.-uri —, și care se diferențiază net în favoarea cooperatorilor din Draxeni — sînt diferite nu atît din cauza solului, cît, mai ales, datorită felului diferit în care se înțelege organizarea muncii. Căci una este să stai în sat și să poți organiza munca la ora 5 dimineața — așa cum fac, la Draxeni, inginerul Constantin Suțu și președintele Petru Radu — și este cu totul altceva să faci naveta, de la Iași, ca inginerul Țurcanu sau de la Crăciunești, ca președintele Haută și, datorită acestui fapt, să începi organizarea muncii abia de pe la ora 9.00. Acesta ar fi un punct de vedere. A doua cauză, datorită căreia treburile merg mai slab la Rebricea este înțelegerea greșită, de către comitetul de partid pe C.A.P., a ajutorului pe care trebuie să-l primească din partea comitetului comunal de partid. Dacă la Draxeni, comitetul de partid pe C.A.P. a urmărit îndeaproape îndeplinirea sarcinilor stabilite în planul de măsuri întocmit pe baza indicațiilor cuprinse în scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresată lucrătorilor din agricultură, comitetul de partid pe C.A.P. Rebricea a înțeles că sarcinile de organizare a muncii în propria unitate revin — nu se știe de ce — comitetului comunal de partid ! O a treia cauză este și faptul că, la Draxeni, secretarul comitetului de partid pe C.A.P., tovarășul Neculai Cîrlescu, lucrează direct în producție, conducînd brigada de la Tufeștii de Jos, pe cînd tovarășul Constantin Bobu, secretarul de partid pe C.A.P. Rebricea, este ajutor contabil, fiind legat mai mult de birou, decit de munca productivă, ale cărei loturi le cunoaște prea puțini. Subscriind părerii secretarului comitetului comunal de partid Rebricea, ne întrebăm, cu îndreptățită mirare, dacă toate cele de mai sus au fost cunoscute — și se vede că da, — comitetului comunal de partid i-a lipsit total inițiativa de a întreprinde măsuri concrete, exemplare, pentru a fi lichidată o dată pentru totdeauna mentalitatea pe care însuși secretarul comitetului comunal de partid ne-o aducea la cunoștință ? In fond, a constata este cel mai ușor lucru din lume ; a lua măsuri care să ducă la lichidarea lipsurilor constatate este mai greu — și în această privință activitatea comitetului comunal de partid Rebricea este deficitară. Dar, să relatăm cele constatate la Draxeni. La data de 20 octombrie, însămînțările de toamnă erau executate în întregime pe suprafața de 330 ha. Poate n-ar fi cazul — ne-ar putea reproșa cineva — să vorbim de însămînțări, acum, după aproape o săptămînă, cînd ne aflăm spre sfîrșitul perioadei optime de însămînțări (dacă nu cumva ea a și fost depășită). Și totuși, da, este necesar. Fiindcă ,însămînțatul griului a fost făcut în termen la C.A.P. Draxeni, grație nu doar utilajelor cu care este dotată secția de mecanizare ce o deservește, ci pentru că organizatorii muncii din C. A. P. Draxeni, președintele și inginerul șef, au știut să convingă conducerea fermei Scînteia a I.A.S. Galata (județul Iași) GEORGE STOICA ȘT. DOBROGEANU (continuare în pag. a 2-a) Vi-l prezentăm pe maistrul Benone Florescu, de la șantierul nr. 5 Vaslui, evidențiat în întrecerea socialistă. La ferma Crasna a I.A.S. Vaslui, mecanizatorii Ion Ciufureanu și Ion Maftei execută arături adinei de toamnă. I I I I In pagina a 4-a Situație critică * în orașul argentinian Cordoba Demisia guvernului turc-1ss sss sVVV \s\ —r.n.Ti.m.q.m.c_ \ I . Recent, Fabrica de confecții din Bârlad a deschis pe strada Republicii un modern magazin de prezentare și desfacere a confecțiilor. S-a împlinit mașterii publicului cele peste 200 de modele executate de colectivul de creație al unității. Exigența și imparțialitatea cumpărătorilor vor fi de un real folos în aprecierea oportunității lansării în fabricație a noutăților in materie. De acum înainte, confecționării bîrlădeni se vor prezenta la contractări înarmați cu punctul de vedere al cumpărătorului. Bine aprovizionat, magazinul prezintă o gamă variată de articole, nu numai ale unității respective, ci și ale altor unități din cadrul Centralei confecțiilor din București. Entuziasmul și afluența cumpărătorilor oferă certitudinea unei reușite depline, fel, vechea dorină a confecționerilor bîrlădeni de a expune aprecia LA BIRLAD j II Un nou magazin de prezentare II și desfacere a confecțiilor |______________________________________________| III Pînă la începerea celui de al doilea an al cincinalului au mai rămas aproximativ două luni. Volumul investițiilor prevăzute a se realiza in 1972 a crescut și el în pas cu dezvoltarea impetuoasă pe care o cunoaște județul Vaslui. Sporirea volumului investițiilor cere indiscutabil tuturor factorilor care își aduc contribuția la transpunerea în viață a planului de dezvoltare economico-socială țării un înalt spirit de răspundere și eforturi susținute pentru pregătirea temeinică și din timp a condițiilor necesare unui bun start. Demarajul va fi făcut, desigur, cu atît mai ușor cu cît și stadiile fizice de execuție planificate pentru anul acesta se vor înscrie in grafice. Analizînd prin această prismă stadiul de îndeplinire a planului de investiții pe 1971, reiese că, în cea de-a doua decadă a lunii octombrie, realizările atinseseră 80 la sută din volumul planificat pe întregul an. Unele obiective au însă procente mai mici de îndeplinire așa cum sunt atelierele S.M.A. Grumezoaia (27,6 la sută din planul , anual), S. M. A. Tătărăni (46,2 la sută), centrul de vinificare Rossesti (67,9 la sută), combinatul avicol Vaslui (51,5 la sută), ferma de la Negrești pentru creșterea vacilor (26,2 la sută), îngrășătoria de taurine Costești (24,2 la sută) etc. Aici sînt necesare eforturi suplimentare, astfel ca în timpul rămas pînă la sfîrșitul anului să fie recuperate restanțele. Un calcul sumar arată că ritmul lucrărilor trebuie să atingă în lunile noiembrie și decembrie un procent de 10 la sută din volumul total al planului anual pentru ca acesta să fie îndeplinit. din Rămînerile în urmă consemnate pe unele șantierele întreprinderii județene de construcții-montaj sunt și o consecință directă a slabei pregătiri a investițiilor făcută în 1970. Deși ar părea de necrezut, unele unități beneficiare de investiții nu asiguraseră în întregime documentația de execuție pentru obiectivele planificate în 1971, nici pînă la mijlocul l lunii octombrie a.c. (I.R.E. Iași pentru două posturi trase, U.J.C.A.P. pentru complexele, de la Negrești și Costești pentru creșterea vacilor). Sigur că, în asemenea condiții, pregătirea și executarea obiectivelor de investiții nu poate fi făcută decît cu întîrziere. Recenta lege cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat stabilește printre alte atribuții ale întreprinderilor și sarcini precise în domeniul investiții și construcții : asigurarea în termen a documentațiilor tehnico-economice, încheierea contractelor de antrepriză, asigurarea amplasamentelor, ca să nu amintim decit doar cîteva.. Măsurăm cate aceste prevederi sunt aplicate , în viață lasă încă de dorit. Beneficiarii de investiții nu s-au grăbit suficient, pentru a pune la dispoziția întreprinderii județene de construcții montaj documentația necesară. Tovarășul Victor Aniței, inginerul șef adjunct al întreprinderii, ne dă și cîteva cifre edificatoare. Studiile tehnico-economice aferente investițiilor din 1972 pe care Consiliul popular județean trebuia să le predea antreprenorului nu au fost asigurate decît în proporție de 54,6 la sută. Direcția de gospodărire, din cadrul Consiliului popular județean, a asigurat, de exemplu, proiectele de execuție pentru locuințele din fondul central de stat, doar în proporție de 72 la sută, pentru locuințele proprietate personală doar în proporție de 35 la sută. Lipsesc, de asemenea, proiectele pentru rețele, canalizare, străzi, pavaje. Direcția tehnică de investiții este răspunzătoare pentru nepredarea proiectelor unei școli speciale, a două grădinițe și creșe în valoare totală de aproape 9 milioane lei, întreprinderea viei și vinului este și ea restanțieră cu proiectele distileriei din Huși și centrului de vinificare de la Duda. De asemenea, Direcția generală pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și ape nu a predat proiecte pentru investiții în valoare de 9 milioane lei. Nu sînt greu de presupus consecințele negative care se răsfrîng asupra întreprinderii de construcții-montaj, care trebuie să posede din vreme proiectele de execuție atît "“pentru lucrările noi, cît și pentru cele a căror realizare se face anul acesta. Activitatea noastră de pregătire ne spunea și tovarășul, inginer Nicolae Georgescu, directorul întreprinderii, a fost mult îngreuiată. Organizarea execuției lucrărilor, încheierea din timp a contractelor economice pentru livrarea de materiale, optimizarea capacităților de producție ale unității, pregătirea forței de muncă este frînată. Lipsa proiectelor ne-a împiedicat, de exemplu, să contractăm din timp prefabricatele din beton, confecțiile metalice, timplăria. N-am contractat decit parțial, arăta și tovarășul inginer Victor Aniței, cimentul, cartonul asfaltat, plăcile de azbociment, p.f.l.-ul poros, pîsla minerală, ipsosul, elementele din beton celular autoclavizat, oțelul beton, cheresteaua, tabla zincată, varul gras, numeroase materiale de instalații ca armăturile din fontă, căzile de baie, cablurile de forță nearmate etc. Serviciile noastre de specialitate au fost nevoite să calculeze necesarul de materiale pentru 1972 în mare parte pe bază de indici și nu de proiecte ferme, ceea ce nu satisface pe deplin necesitățile reale ale producției, existînd riscul de a se CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 2-a) în pagina a 3-a proiect Legea viei și vinului Planul de investiții pe 1972 Un start bun trebuie pregătit incă din anul acesta Divergență: Bacșiș sau ciubuc? facșiș spun specialiștii în manisterie — poate fi numit acela_ obicei, care, de fapt, este nărav, de a primi — în calitate de vînzător sau funcționar — bani peste suma sau tariful legal aprobate pentru niște servicii de calitate, făcute cu mai mult sau mai puțin interes, in realitate lucrări remunerate prin salariu. El nu poate fi confundat cu sperțul care face parte din aceeași familie cu mita, ambele presupunînd o „închidere de ochi“, o „nebăgare îr seamă a unor amănunte“, o cale ocolită de rezolvare, asemănătoare cu o cursă de slalom printre paragrafele legii. Ne-am propus pentru elucidarea unei eventuale divergențe intre preopinenți, alegerea unui caz concret, petrecut cu o lună în urmă, mai exact în ziua de 25 septembrie, în stația C.F.R. Vaslui, apoi pe traseul Vaslui—Crasna, in trenul personal 6318, și, în fine, în stația C.F.R. Crasna. Mai înainte de a relata întîmplarea, ne permitem să reproducem cîteva pasaje din articolul .,Glasul roților de tren“: „E trecut de ora 15, se apropie timpul cînd sosește, acceleratul dinspre Iași Și personalul de la Bîrlad, ImrbulzegJa crește. Cei din față nu vor să renunțe. Cu nasurile strivite și hainele desprinse din cusături se agită, nu lasă favoarea de a ocupa locul fruntaș pe care-l dețin celor din urma lor, care, totuși, mai speră să prindă acceleratul. Ne adresăm șefului stației C.F.R. Văslui, Dumitru Prisneac. „Eu am cerut încă un post de casier. In orele de vîrf, cum este acum, s-ar fi putut vinde bilete la două ghișee. Eu am spus, eu am auzit. Direcția C.F. lași nu este de acord“. Sugerăm Direcției C.F. să nu ni se spună în răspuns că există agenție de voiaj, deoarece cei care vin cu autobuzul și pleacă cu trenul nu sînt dispuși să meargă în centru, la agenție, după bilete. In ziua pomenită la început, aceeași îmbulzeală, poate mai aprigă decît oricind. Mulți pasageri se suie în cursa 6318 fără bilet, după ce in prealabil au aranjat cu conductorii. Pe traseu, pînă la Crasna, unde nu era învălmășeală la casă, se achita taxa neoficială — stabilită după culoarea ochilor fiecărui client, de obicei 5 sau 10 lei. Cetățenii nu pierd nimic, in schimb Direcția regională C.F. și, în general C.F.R.-ul, dar se vînd mai puține bilete. Riscul e mic pentru cei care iau ciubuc, acesta este termenul, trenul fiind supraaglomerat, iar distanța scurtă. Sugerăm din nou Direcției C.F., care nu ne-a învrednicit pînă acum cu nici un răspuns la nota critică .,Glasul roților de tren“, apărut în iunie a.c., ca, în cazul in care se va ivi vreo discuție controversată între doi salariați de-ai săi, o divergență deci, pe tema bacșiș — ciubuc, să facă un calcul, fie și sumar, între cît se pierde (și ca urmare a faptului că salariații săi fac rabat la ceea ce numim onoare, și corectitudine) și cu, s-ar cîștiga, atît material cît și moral, înființindu-se încă un post de casier în stația Vaslui. ION BUNEA