Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-28 / nr. 1143

> i X i Proletari din toate țările, unifi­că­­ Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean C Actualul cincinal - amnlut nroaram de edificare­­ a societății socialiste multilateral dezvoltate STRUCTURI MODERNE INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI fiind conținutul legii pentru adop­tarea planului cincinal pe anii 1971-1975 nu poți să nu reții, dea­supra cifrelor ți coeficienților, orien­tarea de ansamblu de care acesta este pătruns și anume continuarea pe un plan superior a operei de industrializare socialistă a României. Rod al unor ample și laborioase analize și dezbateri la sca­ra întregii țări, desfășurate sub îndruma­rea nemijlocită a comisiei centrale de partid și de stat, a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal, noul plan cinci­nal angajează pe un plan mai larg re­sursele materiale și umane ale țării, în vederea accelerării progresului economic al României, a apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii. Corespunzător Directivelor Congresului al X-lea, în deplin acord cu cerințele și țe­lurile definitorii pentru noua etapă istori­că pe care o parcurgem — făurirea so­cietății socialiste multilateral dezvoltată, prevederile planului cincinal converg spre asigurarea, in continuare, a unui înalt ritm de creștere economică, orientarea hotărîtă către modernizarea economiei naționale. Ca factor esențial și determinant pentru întreg progre­sul societății românești, industria cu­noaște și în acest cincinal o dezvoltare viguroasă, industrializarea socialistă țării constituind, precum se știe, obiecti­­­vul central al politicii economice a parti­dului și statului nostru. Aceasta apare evident dacă avem în vedere că pînă în 1975 producția globală industrială va crește cu 71-81 la sută cu un ritm mediu anual de 11-12 la sută.. Cu toate că baza de la care pornim este mult mai largă de­cit cea a cincinalului trecut, ritmul de creștere a industriei continuă să se men­țină deosebit de înalt. Drept ur­mare, la capătul cincinalului, in­dustria își va fi accentuat poziția ca ramură conducătoare a economiei, participînd cu peste 65 la sută la crea­rea venitului național față de 44,1 la sută în 1960 și 60 la sută în 1970. Continuarea industrializării în ritm sus­ținut reprezintă, în fapt, axul modernizării întregii economii. In gîndirea partidului nostru, industrializarea presupune nu nu­mai un ritm înalt de creștere, ci în a­­celași timp dezvoltarea prioritară a ra­murilor industrie­le prin excelență purtă­toare ale progresului tehnic apte să a­­sigure un grad cît mai ridicat de prelu­crare a materiilor prime. Deosebit de semnificative sunt în acest sens creșteri­le în ritm mediu anual ale chimiei cu 17,5 la sută și a construcțiilor de mașini cu 16,7 la sută. Aceste două ramuri care constituie în prezent principalii propulsori ai tehnicii moderne vor da în 1975 circa 42 la sută din întreaga producție indus­trială și peste 57 la sută din produc­ția industriei grele. Mutații de-a drep­tul spectaculoase vor avea loc înăuntrul industriei constructoare de mașini unde ritmurile medii vor marca pentru meca­nica fină și optică 38,5 la sută, pentru mașini unelte peste 32 la sută, pentru industria electronică 26,9 la sută, pentru utilaje tehnologice complexe 21,1 la sută vădindu-se astfel tendința spre crește­rea mai puternică a subramurilor și pro­duselor de cea mai înaltă tehnicitate, capabile să asigure încorporarea unei CREȘTEREA VENITULUI NAȚIONAL > 1 (Ritmul mediu anual) Din „legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare eco­­nomico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975". (continuare în pag. a 2-at§ e.V.VZZ/.V/AV,W.VZ.V,V.V,\W.V,VAW.%%V\V.VZ.V.%VVAV.V.V.V,V,V.V.W.V.,.V,V.V.“.V,W.V.V.V.V.V.V.V.,.V.V/1 'Sub redac­ția mobilă a „Vremii noi“­ transmite de la­­ wwwwwvwwwwwmwvw •W.VAW.VAVAVA'.W.WJW DÜAXENI si COSTESTI Cind constatăm lipsurile altora, dar nu vedem propriile deficiențe... D­acă ieri, relatînd cele constatate la C.A.P. Rebricea, insistam cu pre­cădere asupra măsurilor organiza­torice pe care trebuie să le ia co­mitetul de partid pe C.A.P. — pentru remedierea neîntîrziată a situați­ei existente, astăzi, înainte de a începe relatarea celor constatate în cea de a doua cooperativă agricolă de producție a comunei Rebricea — C.A.P. Draxeni, — vom da cuvîntul tovarășului Gheorghe Sterea,­­ secretarul comitetului comunal de partid, pe care l-am întîlnit aici, la Draxeni, și care a ținut să ne facă ur­mătoarele precizări: „Rezultatele obți­nute în ultimii doi ani, de către cele două C.A.P.-uri —, și care se diferen­țiază net în favoarea cooperatorilor din Draxeni — sînt diferite nu atît din cau­za solului, cît, mai ales, datorită fel­ului diferit în care se înțelege organizarea muncii. Căci una este să stai în sat și să poți organiza munca la ora 5 dimi­neața — așa cum fac, la Draxeni, ingi­nerul Constantin Suțu și președintele Petru Radu — și este cu totul altceva să faci naveta, de la Iași, ca inginerul Țurcanu sau de la Crăciunești, ca pre­ședintele Haută și, datorită acestui fapt, să începi organizarea muncii abia de pe la ora 9.00. Acesta ar fi un punct de vedere. A doua cauză, datorită căreia treburile merg mai slab la Rebricea este înțelegerea greșită, de către comi­tetul de partid pe C.A.P., a ajutorului pe care trebuie să-l primească din par­tea comitetului comunal de partid. Da­că la Draxeni, comitetul de partid pe C.A.P. a urmărit îndeaproape îndeplinirea sarcinilor stabilite în planul de măsuri întocmit pe baza indicațiilor cuprinse în scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușes­­cu, adresată lucrătorilor din agricultură, comitetul de partid pe­­ C.A.P. Rebricea a înțeles că sarcinile de organizare a mun­cii în­ propria unitate revin — nu se știe de ce —­ comitetului comunal de partid ! O a treia cauză este și faptul că, la Draxeni, secretarul comitetului de partid pe C.A.P., tovarășul Neculai Cîrlescu, lucrează direct în producție, conducînd brigada de la Tufeștii de Jos, pe cînd tovarășul Constantin Bobu, secretarul de partid pe C.A.P. Rebricea, este ajutor contabil, fiind legat mai mult de birou, decit de munca productivă, ale cărei lo­turi le cunoaște prea puțini­. Subscriind părerii secretarului comite­tului comunal de partid Rebricea, ne întrebăm, cu îndreptățită mirare, dacă toate cele de mai sus au fost cunoscute — și se vede că da, — comitetului co­munal de partid i-a lipsit total inițiativa de a întreprinde măsuri concrete, exem­plare, pentru a fi lichidată o dată pen­tru totdeauna mentalitatea pe care în­suși secretarul comitetului comunal de partid ne-o aducea la cunoștință ? In fond, a constata este cel mai ușor lucru din lume ; a lua măsuri care să ducă la lichidarea lipsurilor­­ constatate este mai greu — și în această privință activita­tea comitetului comunal de partid Rebri­cea este deficitară. Dar, să relatăm cele constatate la Draxeni. La data de 20 octombrie, însă­­mînțările de toamnă erau executate în întregime pe suprafața de 330 ha. Poate n-ar fi cazul — ne-ar putea reproșa cine­va — să vorbim de însămînțări, acum, după aproape o săptămînă, cînd ne a­­flăm spre sfîrșitul perioadei optime de însămînțări (dacă nu cumva ea a și fost depășită). Și totuși, da, este necesar. Fiindcă ,însămînțatul griului a fost făcut în termen la C.A.P. Draxeni, grație nu doar utilajelor cu care este dotată secția de mecanizare ce o deservește, ci pentru că organizatorii muncii din C. A. P. Draxeni, președintele și inginerul șef, au știut să convingă conducerea fermei Scînteia a I.A.S. Galata (județul Iași­­) GEORGE STOICA ȘT. DOBROGEANU (continuare în pag. a 2-a) Vi-l prezentăm pe maistrul Benone Florescu, de la șantie­rul nr. 5 Vaslui, evidențiat în întrecerea socialistă. La ferma Crasna a I.A.S. Vaslui, mecanizatorii Ion Ciu­­fureanu și Ion Maftei execută arături adinei de­ toamnă. I I I I In pagina a 4-a Situație critică * în orașul argentinian Cordoba Demisia guvernului turc­­-1ss sss sVVV \s\ —r.n.Ti.m­.q.m­­.c_ \ I . Recent, Fabrica de confecții din Bârlad a deschis pe strada Republi­cii un modern ma­­gazin de prezen­tare și desfacere a confecțiilor. S-a împlinit m­așt­erii publicului cele peste 200 de modele executate de colectivul de creație al uni­tății. Exigența și imparțialita­tea cumpărători­lor vor fi de un real folos în a­­precierea oportu­nității lansării în fabricație a nou­tăților in mate­rie. De acum îna­inte, confecționă­rii bîrlădeni se vor prezenta la contractări înar­mați cu pun­ctul de vedere al cumpărătoru­lui. Bine aprovi­zionat, magazinul prezintă o gamă variată de arti­cole, nu numai a­­le unității­ res­pective, ci și ale altor unități din cadrul Centralei confecțiilor din București. Entu­ziasmul și afluen­ța cumpărătorilor oferă certitudinea unei reușite de­pline, fel, vechea dorin­­­­ă a confecțione­­rilor bîrlădeni de a expune aprecia LA BIRLAD j II Un nou magazin de prezentare II și desfacere a confecțiilor |______________________________________________| III P­înă la începerea celui de al doilea an al cincinalului au mai rămas a­­proximativ două luni. Volumul inves­tițiilor prevăzute a se realiza in 1972 a crescut și el în pas cu dezvoltarea impetuoasă pe care o cunoaște județul Vas­lui. Sporirea­­ volumului­­ investițiilor cere in­discutabil tuturor factorilor care își aduc contribuția la transpunerea în viață a pla­nului de dezvoltare economico-socială țării un înalt spirit de răspundere și efor­­­turi susținute pentru pregătirea temeinică și din timp a condițiilor necesare unui bun sta­rt. Demarajul va fi făcut, desigur, cu atît mai ușor cu cît și stadiile fizice de execu­ție planificate pentru anul acesta se vor înscrie in grafice. Analizînd prin această prismă stadiul de îndeplinire a planului de investiții pe 1971, reiese că, în cea de-a doua decadă a lunii octombrie, realizările atinseseră 80 la sută din volumul planificat pe întregul an. Unele obiective au însă procente mai mici de îndeplinire așa cum sunt atelierele S.M.A. Grumezoaia (27,6 la sută din­ planul , anual), S. M. A. Tătărăni (46,2 la sută), centrul de vinificare Rossesti (67,9 la sută), combinatul avicol Vaslui (51,5 la sută), ferma de la Negrești pentru creșterea vacilor (26,2 la sută), îngrășătoria de taurine Costești (24,2 la sută) etc. Aici sînt necesare eforturi suplimentare, astfel ca în timpul rămas pînă la sfîrșitul anului să fie recuperate restanțele. Un calcul su­mar arată că ritmul lucrărilor trebuie să atingă în lunile noiembrie și decembrie un procent de 10 la sută din volumul total al planului anual pentru ca acesta să fie îndeplinit. din Rămînerile în urmă­­ consemnate pe unele șantierele întreprinderii județene de construcții-montaj sunt și o consecință di­rectă a slabei pregătiri a investițiilor făcută în 1970. Deși ar­­ părea de necrezut, unele unități beneficiare de investiții nu asigura­seră în întregime documentația de execu­ție pentru obiectivele planificate în 1971, nici pînă la mijlocul l lunii octombrie a.c. (I.R.E. Iași pentru două posturi trase, U.J.C.A.P. pentru complexele, de la Negrești și Cos­tești pentru creșterea vacilor). Sigur că, în asemenea condiții, pregătirea și executarea obiectivelor de investiții nu poate fi făcută decît cu întîrziere. Recenta lege cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat sta­bilește printre alte atribuții ale întreprinde­rilor și sarcini precise în domeniul inves­tiții și construcții : asigurarea în termen a documentațiilor tehnico-economice, încheie­rea contractelor de antrepriză, asigurarea amplasamentelor, ca să nu amintim decit doar cîteva.. Măsurăm cate aceste preve­deri sunt aplicate , în viață lasă încă de dorit. Beneficiarii de investiții nu s-au gră­bit suficient, pentru a pune la dispoziția întreprinderii județene de construcții montaj documentația necesară. Tovarășul Victor Aniței, inginerul șef ad­junct al întreprinderii, ne dă și cîteva cifre edificatoare. Studiile tehnico-economice afe­rente investițiilor din 1972 pe care Consiliul popular județean trebuia să le predea an­treprenorului nu au fost asigurate decît în proporție de 54,6 la sută. Direcția de gos­podărire, din cadrul Consiliului popular ju­dețean, a asigurat, de exemplu, proiectele de execuție pen­tru locuințele din fondul cen­tral de stat, doar în proporție de 72 la sută, pentru locuințele proprietate personală doar în proporție de 35 la sută. Lipsesc, de asemenea, proiectele pentru rețele, canali­zare, străzi, pavaje. Direcția tehnică de in­vestiții este răspunzătoare pentru nepreda­­rea proiectelor unei școli speciale, a două grădinițe și creșe în valoare totală de a­­proape 9 milioane lei, întreprinderea viei și vinului este și ea restanțieră cu proiectele distileriei din Huși și centrului de vinifi­care de la Duda. De asemenea, Direcția generală pentru agricultură, industrie ali­mentară, silvicultură și ape nu a predat proiecte pentru investiții în valoare de 9 milioane lei. Nu sînt greu de presupus consecințele negative care se răsfrîng asupra întreprin­derii de construcții-montaj, care trebuie să posede din vreme proiectele de execuție atît "“pentru lucrările noi, cît și pentru cele a căror realizare se face anul acesta.­­ Activitatea noastră de pregătire­­ ne spunea și tovarășul, inginer Nicolae Geor­­gescu, directorul întreprinderii, a fost mult îngreuiată. Organizarea execuției lucrărilor, încheierea din timp a contractelor economice pentru livrarea de materiale, optimizarea capacităților de producție ale unității, pre­gătirea forței de muncă este frînată. Lipsa proiectelor ne-a împiedicat, de exemplu, să contractăm din timp prefabricatele din be­ton, confecțiile metalice, timplăria. N-am contractat decit parțial, arăta și tovarășul inginer Victor Aniței, cimentul, cartonul as­faltat, plăcile de azbociment, p.f.l.-ul poros, pîsla minerală, ipsosul, elementele din be­ton celular autoclavizat, oțelul beton, che­resteaua, tabla zincată, varul gras, nume­roase materiale de instalații ca armăturile din fontă, căzile de baie, cablurile de forță nearmate etc. Serviciile noastre de specia­litate au fost nevoite să calculeze necesarul de materiale pentru 1972 în mare parte pe bază de indici și nu de proiecte ferme, ceea ce nu satisface pe deplin necesitățile reale ale producției, existînd riscul de a se CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 2-a) în pagina a 3-a proiect Legea viei și vinului Planul de investiții pe 1972 Un start bun trebuie pregătit incă din anul acesta Divergență: Bacșiș sau ciubuc? f­acșiș spun specialiștii în ma­­nisterie — poate fi numit acel­a_­ obicei, care, de fapt, este nă­­rav, de a primi — în calitate de vînzător sau funcționar — bani peste suma sau tariful legal aprobate pentru niște servicii de calitate, făcute cu mai mult sau mai puțin interes, in realitate lu­crări remunerate prin salariu. El nu poate fi confundat cu sperțul care face parte din aceeași familie cu mita, ambele presupunînd o „în­chidere de ochi“, o „nebăgare îr­ seamă a unor amănunte“, o cale o­­colită de rezolvare, asemănătoare cu o cursă de slalom printre pa­ragrafele legii. Ne-am propus pen­tru elucidarea unei eventuale diver­gențe intre preopinenți, alegerea unui caz concret, petrecut cu o lună în urmă, mai exact în ziua de 25 septembrie, în stația C.F.R. Vaslui, apoi pe traseul Vaslui—Crasna, in trenul personal 6318, și, în fine, în stația C.F.R. Crasna. Mai înainte de a relata întîmplarea, ne permi­tem să reproducem cîteva pasaje din articolul .,Glasul roților de tren“: „E trecut de ora 15, se a­­propie timpul cînd sosește, accele­ratul dinspre­ Iași Și personalul de la Bîrlad, ImrbulzegJa crește. Cei din față nu vor să renunțe. Cu na­surile strivite și hainele desprinse din cusături se agită, nu lasă favoa­rea de a ocupa locul fruntaș pe­ care-l dețin celor din urma lor, ca­re, totuși, mai speră să prindă ac­celeratul. Ne adresăm șefului sta­ției C.F.R. Văslui, Dumitru Pris­­neac. „Eu am cerut încă un post de casier. In orele de vîrf, cum este acum, s-ar fi putut vinde bilete la două ghișee. Eu am spus, eu am auzit. Direcția C.F. lași nu este de acord“. Sugerăm Direcției C.F. să nu ni se spună în răspuns că exis­tă agenție de voiaj, deoarece cei care vin cu autobuzul și pleacă cu trenul nu sînt dispuși să meargă în centru, la agenție, după bilete. In ziua pomenită la început, ace­eași îmbulzeală, poate mai­ aprigă decît oricind. Mulți­­ pasageri se suie în cursa 6318 fără bilet, după ce in prealabil au aranjat cu con­ductorii. Pe traseu, pînă la Crasna, unde nu era învălmășeală la casă, se achita taxa neoficială — stabi­lită după culoarea ochilor fiecărui client, de obicei 5 sau 10 lei. Ce­tățenii nu pierd nimic, in schimb Direcția regională C.F. și, în gene­ral C.F.R.-ul, da­r se vînd mai pu­ține bilete. Riscul e mic pentru cei care iau ciubuc, acesta este terme­nul, trenul fiind supraaglomerat, iar distanța scurtă. Sugerăm din nou Direcției C.F., care nu ne-a învrednicit pînă acum cu­­ nici un răspuns la nota critică .,Glasul roților de tren“, apărut în iunie a.c., ca, în cazul in care se va ivi vreo discuție controversată între doi salariați de-ai săi, o di­vergență deci, pe tema bacșiș — ciubuc, să facă un calcul, fie și su­mar, între cît se pierde (și ca ur­mare a faptului că salariații săi fac rabat la ceea ce numim onoare, și corectitudine) și cu­, s-ar cîștiga, a­­tît material cît și moral, înființin­­du-se încă un post de casier în sta­ția Vaslui. ION BUNEA

Next