Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)

1972-01-14 / nr. 1208

SCR Proletari din toate tarile, uniți vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Urgentarea lucrărilor pe șantiere condiție hotărîtoare pentru lichidarea restanțelor 1972, an de adunci prefaceri în economia județului Vaslui, în industrie, dar și în a­­gricultură. O parte din cele două miliarde de lei alocate de conducerea partidului și statului, modernizării agriculturii vasluiene în acest cincinal, se vor transforma într-o bază tehnică și materială puternică, capa­bilă să producă încă din acest an mai multe produse agro-alimentare. Lista cu titluri de obiective prevăzute a se construi în județ este destul de numeroasă, [n arti­colul de față însă, ne propunem să anali­zăm stadiul de execuție doar a unei părți di­n aceste obiective și anume a celor apar­­ținînd cooperativelor agricole de producție asociate. Dintr-un raid întreprins săptămîna aceasta, cit și din datele centralizate la Banca agricolă, reiese că lucrurile nu stau prea bine, tocmai aici unde trebuia acor­dat mai mult sprijin țărănimii cooperatiste, tocmai unde zeci de C.A.P.-uri s-au asociat în vederea obținerii unor beneficii substan­țiale, dar și de unde oamenii muncii din județ așteaptă o mai bună aprovizionare cu produse alimentare. Este doar vorba de construirea unor complexe producătoare „de carne și lapte", la ultimul nivel al tehnicii din acest domeniu. Despre un asemenea complex ne vorbea cu entuziasm medicul veterinar Dumitru Ursache, directorul viitoa­rei întreprinderi de la Costești, de unde se vor livra anual 5.460 de taurine îngrășate : „Va fi o adevărată bijuterie, o frumusețe, Un laborator de produs Carne I". Asemenea „bijuterii" vor împînzi întregul nostru județ, imagindți-vă numai complexul avicol de la Vaslui cu o producție anuală de­­ 72 mii de găini și 300 mii pui, com­plexul de la Bogdănești, pentru creșterea și îngrășarea porcilor, intrat parțial în funcțiu­ne, cu o producție de 300 mii porci anual. Imaginați-vă complexul de la Negrești de creștere a vacilor, cu o capacitate de 657 capete, sau complexul de la Murgeni cu 1.203 capete vite. Este vorba de o adevă­rată bogăție, dar care, deocamdată, nu poate fi pusă în valoare mai grabnic, dato­rită ritmului nesatisfăcător al lucrărilor de pe șantiere. Se poate chiar spune că in­vestițiile din agricultură sunt cele mai mult rămase in urmă, întreprinderea județeană de construcții-montaj Vaslui nu numai că nu a reușit să grăbească ritmul la aceste obiective, de mare importanță pentru viața economică a unităților agricole coopera­ Investițiile din agricultură tiste, pentru ridicarea nivelului de trai al țărănimii­, pentru îmbunătățirea aprovizionă­rii orașelor,­­ dar nu, a reușit nici măcar să se încadr­eze in graficele de execuție. . In construirea Complexului de la Costești, pentru îngrășarea taurinelor s-au asociat 14 cooperative agricole : Costești, De­leni de Vaslui, Deleni de Huși, Hoceni ș.a. A și fost preluat și arat terenul pe care se vor cultiva furajele, 1.350 hectare. La 31 decem­brie 1971, însă, procentul de realizare a construcției era de 69 la sută din planul anual . Documentația a fost"­­asigurată pe etape, inginerul Adrian Fridman însă, șeful punctului de lucru, aparținînd de șantierul, 5 Bîrlad, nu a reușit să aducă la vreme utilajele necesare : betoniere, cilindri corn­, presari, basculante și nici forța de muncă calificată. In aceeași măsură, I.C.M. Vaslui nu a putut aproviziona obiectivul cu prefa­bricate din beton contractate la niște între­prinderi din București, Buzău, Galați. La data vizitei noastre, se aduseseră 16 zidari, exis­tau și utilaje și mult optimism din partea tovarășului Dumitru Ursache, directorul com­plexului. „Am creat front de lucru pentru etapa a doua a lucrărilor, încă din luna decem­brie, am fost pe la furnizorii de prefabri­cate și avem promisiunea că ne vor sosi în a doua jumătate a lunii ianuarie. Noi sperăm că în trimestrul I al anului, vom realiza 20 la sută din volumul de lucrări pe 1972 și că primele trei hale prevăzute să intre în producție la 30 iunie a.c. vor fi gata cu o lună mai devreme". Beneficiarul acestui obiectiv n-a putut în­că să contracteze o serie de utilaje nece­sare complexului, ținînd seama de înaltul său grad de mecanizare, ceea ce va crea greutăți în viitor, dacă organele competente să sprijine acum asociația intercooperatistă nu o vor face. Directorul complexului , se angaja ca in toamnă să livreze taurine în­grășate, deși planul nu prevede această sarcină. Este un aspect al modului cum ințeleg comuniștii să pună în practică cu­ CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a .1-a) BPuawssMOiaassaBB'» rVV'.VV.V/.WASVAVW.VV.'.V.V.V.W/.’.V.V.V.’.'.V.'.V.V.W.V.V/.W.ViV; î■M■■ D in cuprinsul complex al Legii cu privire la regi­mul prețurilor și tari­felor, se desprinde gri­ja și atenția deosebită ce o acordă conducerea par­tidului și statului nostru pen­tru menținerea nivelului ge­neral al prețurilor cu amă­nuntul la bunurile de consum și a tarifelor pentru serviciile prestate populației, fiind de­­limitate, in acest sens, atribu­­țiunile fiecărui organ central s­au local. O prevedere im­portantă a legii o constituie faptul că „La determinarea prețurilor cu amănuntul, se va urmări asigurarea corelați­ilor necesare între prețurile diferitelor produse care să exprime raporturile dintre va­lorile de întrebuințare, con­cretizate în caracteristicile lor tehnice — funcționale, de du­rabilitate, estetice, de confort și alte asemenea caracteris­tici“. Demn de reținut este și faptul că, pentru produ­sele destinate exclusiv copiilor, se vor percepe cote mai mici de impozit pe circulația mărfu­rilor sau chiar vor putea fi scutite de un asemenea impo­zit. Pentru a fi accesibile tutu­ror categoriilor de cumpără­tori, avînd la bază concluziile ce se desprind din studierea atentă a cererii de consum a populației, Legea a stabilit că la elaborarea și realizarea pla­nului se va asigura o structu­ră­ pe sortimente a producți­ei și desfacerii bunurilor de consum în concordanță cu e­­voluția puterii de cumpăra­­re a tuturor categoriilor­ de consumatori. Avînd în vedere că prețu­rile mărfurilor se stabilesc în mod diferențiat după calitate și valoarea de întrebuințare, iar acestea sînt destinate Sa­tisfacerii cerințelor mereu crescînde ale populației, spo­rește răspunderea unităților producătoare și­­ a celor de desfacere în ceea ce privește producerea și punerea în cir­cuitul comercial a bunurilor, care îndeplinesc condițiile de calitate prevăzute în stas-uri sau norme interne. In unită­țile de desfacere, nu au ce căuta produse necorespunză­toare. Acestea nu fac nici un serviciu unităților producătoa­re și cu atît mai mult popu­lației. Iată de ce, prin filtrul recepțiilor, la nivelul fiecărei verigi sau unități comerciale, nu trebuie să treacă nici un produs necorespunzător calita­tiv. Au fost suficiente cazurile cind unele organizații comer­ciale și mai cu seamă O.C.L. „Alimentara“ Vaslui, O.C.L. ,"Produse industriale" Vaslui­­și Bîrlad, O.C.L. „Mixt" Huși și altele, au nesocotit obligații­le legale ce le revin ca prin comisiile de recepție, să ve­rifice calitatea mărfurilor. De asemenea, 1 din con­troalele organelor noastre s-a desprins și faptul că nu s-au asigurat, la nivelul fiecărui depozit, mijloacele­­ necesare verificării calitative mărfurilor (stas-uri, nor­me interne etc.), iar unele organizații comerciale, în mod deosebit cele ale cooperației de consum și meșteșugărești, nu acordă atenția cuvenită pentru despăgubirea cetățeni­lor care au cumpărat un­ele bunuri de consum, cu vicii de calitate ascunse, cu toate că, în acest sens, sînt reglemen­tări precise; în ceea ce privește concor­danța dintre calitate și­ pre­­­­țurile produselor puse în v­în­­zare, trebuie să arătăm că, pînă în prezent, cele mai mu­l­te încălcări au fost constata­te la unitățile de legume­ m­ic­­­te din Bîrlad, Vaslui și Ne­grești, la magazinele S.A.8. și, in unele cazuri, la magazine­le întreprinderii județene in­­tercooperatiste. Este timpul și cazul ca organele de con­ducere ale acestor unități să dispună luarea unor măsuri hotărîte pentru intrarea în le­galitate. Organizațiile comerciale ca­re își desfășoară activitatea GHEORGHE SFRIJA șeful Inspectoratului comercial de stat al județului Vaslui (continuare la pag.a2-al Pe marginea legilor adoptate de ultima sesiune a Marii Adunări Nationale Rigiinid­ priita si tarifelor- Pilit­iiporlaffi a vieții noastre Etonomite Anul IV, nr. 1208 9 în pagina a 2-a CADRAN ȘCOLAR SPORT­IVMW.V.V.V.V.VW.V.V.VV.V.VW­ V.W.VW­.-.VV.W.V.WAVAr.VAVA.W.W.h i"" a­f"]1 11 [□criira acrrczîi ziia [UNK] □a □ □ [UNK] [UNK]Im nai In aceste constructorii. zile, de pe. Șantierul noii Case de cultură din orașul Vas­lui fac ultimele retușări la inte­rior. Foto: R. Ganea In pagina a 4-a bruxelles încheierea reuniunii reprezentanților opiniei publice din țările europene în problema securității și cooperării pe continent Lovitură de stat în Ghana :U - -FABRICA DE MOBILĂ VASLUI, a panourilor. Aspect din sectorul de pregătire Foto : P. Badea Brigadierul Iancu Vical de la C.A.P. Vulcani se numără printre fruntașii in munca pen­tru obținerea unor recolte bo­­­­gate. i —... , I­I pentru calificarea­­ cadrelor I­I § . Modernizarea continuă a indus­­­­­­triei construcțiilor de mașini, ca și Și complexitatea tehnică a instalațiilor și agregatelor industriale realizate în marile uzine și fabrici ale țării au impus ca în acest an să fie pre­gătiți peste 45­0(10 tineri pentru a deveni muncitori calificați. Dintre aceștia mai mult d­e jumătate ur­mează­ cursurile profesionale, iar restul ucenicia la locul­­ de muncă. Caracteristic pentru pregătirea de cadre calificate, este faptul că și a­­ceastă activitate poartă calificati­vul „Modern", întrucît odată cu per­fecționarea proceselor de muncă din uzine, cu introducerea de metode de muncă bazate pe cele mai recen­te descoperiri ale științei, au apă­rut noi meserii, care obligă la re­alizarea unui nivel d­e cunoștințe profesionale superior. De pildă, în nomenclatorul de meserii pentru în­treprinderile constructoare de ma­șini au fost introduse cele de: elec­trician , mecanic pentru aparataj de măsură și automatizări­, monta­­tor de aparate electronice, lăcătuș pentru motoarele de avion, str­uc­­turist de aviație, optician pentru confecționarea de lentile și prisme, operator de mașini electronice de calcul etc. Preocupări V////Z////////WZ//////Z//////////WW/////////W/. ACORDUL GLOBAL POATE FI APLICAT ÎN TOATE UNITĂȚILE AGRICOLE! E­fectuînd bilanțul u­­nui an de activitate, încheiat nu de mult, putem, spune că re­zultatele obținute de­monstrează în mod evi­dent materializarea în fapte a indicațiilor date de conducerea de partid și de stat, privind organiza­rea muncii și a producției agricole, în sistemul fer­­­melor, cît și în majoritatea C.A.P.-urilor, ca formă de retribuire a eforturilor de­puse. plata în acord glo­bal. Cu toate că producții­le realizate la principalele culturi, în anul 1971, sunt cele mai mari din istoria agriculturii cooperatiste a județului, putem afirma, totuși, că unitățile agrico­le dispun încă de însem­nate rezerve de sporire a productivității muncii. Realizările din cooperati­vele agricole se datorează în mare parte și modului în care au reușit consiliile de conducere să-și organi­zeze munca în diferite sec­toare de activitate produc­tivă, să folosească forme cit mai stimulative în re­tribuirea membrilor coope­ratori. In perioada anului 1971, au funcționat în ju­dețul nostru 182 de ferme, din care 79 în zootehnie și 103 în sectorul vegetal. Conducerea acestor forma­țiuni de producție este a­sigurată de 140 de specia­liști cu studii superioare și de 42 de tehnicieni cu ve­chime și experiență în­ co­ordonarea tehnică și orga­nizatorică a procesului de muncă din­­ cooperativă. In unitățile agricole din Huși, Fochidia, Epureni de Huși, Berezeni, Zorleni, Codăești rezultatele obținute se pot pune și pe seama faptului că organizarea muncii stă: în permanență, în atenția conducerilor acestor uni­tăți, , care au­­ adoptat ca formă superioară de orga­nizare a producției, ferma specializată. Astfel, coope­rativa agricolă din Hriși­­are organizate două ferme, cooperativa­ agricolă din Berezeni trei ferme, Codă­­eștii patru fem­e, Pochi­­dia trei ferme etc. In do­meniul organizării lor s-au manifestat, însă, și unele greutăți, unele neînțelegeri din partea unor conduceri de unități agricole coope­ratiste. Spre exemplu, con­siliile de conducere din cooperativele agricole Gri­­vița și Grumezoaia, pe mo­tive neîntemeiate, renunță la cadre cu șdoli tehnice, bine pregătite, care pot conduce importante sectoa­­­re de activitate­ (brigăzi, e­­chipe și chiar ferme de producție). Exemple de a­­cest fel. selecționate din activitatea productivă a a­nului trecut se mai­­ pot­ cita, întrucît la ora actua­­­lă sînt foarte mulți tehni­cieni care nu au fost­ în­cadrați în„ agricultură, pre­­­feringu-se (împotriva indi­cațiilor primite), vechii bri­­gadieri, ai sectoarelor­­ zo­otehnice sau hortiviticole,­ ulterior transformate d­in ferme. Acest lucru a oferit posibilitatea multora din­tre ei de a lucra în alte domenii, decît cele în care au fost pregătiți. Conside­răm că, în acest sens, exis­tă și o oarecare lipsă de responsabilitate față de a­­cești oameni cît și față de niște sume, destul de mari, cheltuite de stat și coope­rativele care i-au recrutat pentru școlarizarea lor. E bine ca în anul 1972, con­siliile de conducere să a­­nalizeze cu mai mult simț de răspundere problema tehnicienilor și să li se a­­sigure munci corespunză­toare pregătirii lor profe­sionale, întrucît utilitatea lor in domeniul agricultu­rii se face tot mai mult simțită. Am considerat ne­cesar să luăm în dezbatere Ing. M. TURCU șeful serviciului de organizare, normare din și retribuire a muncii, D.G.A.I.A.S.A. Vaslui (continuare în pag­a 3-al „Poate nu mă prinde ! Dacă sunt a­­tentă, mai mult ca sigur nu mă prinde“. Probabil că așa își începuse Maria Bu­­re­hhiță monologul și „activitatea“, cu cî­­țiva ani în urmă, la cooperativa agri­cola din satul Zorleni. Prima parte a acestui monolog părea să fie un simplu moft cu care îți liniștești bruma de con­știință, pentru a te dovedi apoi extrem de iscusită și a des­coperi cele mai ra­finate forme de a­­plicare în scriptele contabile a unor chi­­■ chițe — de fapt es­crocherii ale mult "salvatorului „Nu mă­­ prinde“. Și, ca ori­ce infractor, înain­te de a aduce pre­judicii materiale și morale unor colec­tive de­ muncă, M.B. și-a înspăimîntat mai întîi conștiința, pentru a-i afla ca­pacitatea de rezis­tență la tentații, ca, apoi, cu abilitatea celui pus pe că­pătuială cu orice preț și prin orice mij­loace, să înceapă să­­ fure sistematic din averea cooperatorilor de la C.A.P. Zor­leni. Afacerea se părea că merge de mi­nune.­­ Și aceasta numai în urma unor „întor­sături de condei“ mai mult sau mai pu­țin „originale“, vizibile, totuși, la o pri­vire mai atentă și, bineînțeles, compe­tentă a cuiva interesat. Iată, de fapt,­­ care erau „metodele“ u­­tilizate de M. B. Mai­ întîi, îi înscria pe diferiți membri cooperatori (care nu au lucrat într-o anumită perioadă de timp -vet- C.A.P., sau care au muncit în alte unități economice din județul nostru) în borderourile de plată a avansurilor bă­nești și îi semna în fals. Alteori, însă, imita semnăturile unor țărani coopera­tori care nu se prezentaseră să-și rilice drepturile bănești ce li se cuveneau, însă avînd grijă să le descarce, formal, în contul cetățenilor în cauză. Pentru ca cooperatorilor respectivi și, astfel, să fie descoperită, M. B. nu mai reținea avan­surile „plătite“ atunci cînd întocmea borderourile de lichidare a drepturilor bănești pentru zilele-muncă și normele efectuate în timpul unui an. In sfîrșit, au fost trecuți pe tabele și semnați și unii cooperatori care lucrau și își pri­meau drepturile bănești de la brigăzile a căror evidență era ținută de alți con­tabili. Evident, cetățenii care nu au lu­crat în cadrul cooperativei agricole de producție, ca și acei care au efectuat zile muncă în alte brigăzi, nu au mai fost înscriși in borderourile de retribu­ție cu cereale. In plus, M. B. a calculat fictiv și a virat în contul Filialei Zorleni, sunt o­­ urmare a­­ sistemului de­fectuos de plată și de ținere a eviden­­­ței avansurilor bănești plătite membrilor cooperatori. Concret, da plata avansuri­lor, borderourile se aflau ,­la­­ contabilii brigăzilor, care solicitau" casierului o a­­numită sumă, corespunzătoare valorilor pentru care se semna. Prin­­ urmare, con­tabilii erau aceia­ care făceau plata,, ca­sierul Urmărind doar, .(M)-î.Hr. :f­inali’• su­mele per-total­ -să corespundă borderou­rilor semnate. Dacă defalcăm pe ani (cum se spune în termeni contabilicești) prejudiciul adus de M. B. C.A.P.-ului Zorleni a crescut substanțial de la an la VASILE VASII (continuare în pag. a 2-a) „Casei de­ pensii" suma de 2.895 de lei, bani reprezentînd, pasă-mi-te, contribu­ția lunară a­­ membrilor cooperatori ce­ figurau pe tabel. Cum a fost posibilă perpetuarea acestor hoții timp de 5 ani de zile ? Ce factori­i au­ favorizat matra­­pazlîcuri­le Măriei Burechiță ? In primul rînd, falsurile comise, și prin­ acestea păgubirea averii C.A.P. să nu provoace nemulțumiri din partea­ ­ VVVVVVVV­AVV•VVVVVVVV^VVVVVVVVVVVV,VVVVVVVVS­>­V­^/VVV. Când disciplina financiară nu este respectată, păgubește obștea

Next