Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)
1972-01-28 / nr. 1220
Proletari din toate țările, uniți vă Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean I ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCH Demarat optim pentru realizarea exemplară a planului ndiscutabil, adunările generale ale salariaților - forum al democrației muncitorești, creat pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului și integrat organic în complexul de măsuri luate de către P.C.R., pentru dezvoltarea și adîncirea democratismului socialist în viața economică și socială a țării, în procesul de perfecționare a relațiilor de producție se afirmă tot mai mult ca un adevărat instrument de lucru, de analiză profundă, complexă și exigentă a problemelor de bază ale activității unităților, ca tribună a experienței și inițiativei muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. Convingerea aceasta ne-a fost întărită și cu prilejul adunării generale a salariaților de la Autobaza nr. 6 Vaslui. Adunați la „masa de lucru", participanții la „sfatul muncitorilor" au analizat în mod critic și autocritic, cu un înalt spirit de răspundere, bilanțul activității economice pe anul 1971, sarcinile de plan pe 1972, angajamentele de depășire a acestora, aducînd îmbunătățiri planului de măsuri tehnico-organizatorice, menite să asigure îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan pe anul în curs. Participînd, la adunarea generală a muncitorilor din cadrul Autobazei Vaslui am consemnat, pentru început, cîteva aspecte semnificative din întrecerea socialistă, desfășurată în 1971 cu mult entuziasm și dăruire. Astfel, în primul an al cincinalului actual succesele colectivului sunt remarcabile : planul la total călători transportați, a fost realizat în procent de 120,8 la sută, la transport marfă - 130,9 la sută, obținându-se peste prevederi o economie la prețul de cost de 628.000 lei și un beneficiu suplimentar de 103 mii lei. De asemenea, angajamentele unității la producția globală au fost depășite cu 2.500.000 tone/km. convenționali, cu 500.000 lei economii la prețul de cost, înregistrîndu-se importante beneficii suplimentare. Ca urmare, Autobaza Vaslui s-a situat în 1971 pe primul loc în cadrul Întreprinderii de transporturi auto Iași și pe unul din locurile fruntașe în cadrul Centralei de transporturi, ceea ce reprezintă, fără îndoială, un succes de prestigiu. Categoric, aceste rezultate nu sînt întîmplătoare. Suportul lor îl constituie buna organizare a producției și a muncii, precum și preocuparea permanentă pentru ridicarea nivelului profesional și politic al întregului colectiv. Dezvoltînd la muncitori sentimentul de proprietari și producători în același timp, s-a creat aici un climat de muncă mobilizator. Și rezultatele n-au întîrziat să se vadă : 125 de muncitori au primit titluri de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1971. Instituționalizarea adunării generale a oamenilor muncii reprezintă pentru acest minunat colectiv un mijloc de dezvoltare a conștiinței socialiste, de întărire a disciplinei și responsabilității, de stimulare a activității creatoare în buna gospodărire a avutului obștesc, creind, totodată, noi posibilități de conducere a întreprinderii de către muncitori. Evidențiind succesele obținute, sub conducerea organizației de partid, de către harnicul colectiv în anul trecut, dorea de seamă prezentată de tovarășul Sergiu Popov, șeful autobazei, a reliefat pregnant, printr-o analiză clară, obiectivă, atît aspectele pozitive ale activității, cit și unele neajunsuri care au frînat în anumite perioade realizarea unor indicatori productivi superiori. Apreciind rezultatele înregistrate în 1971, participanții la discuții s-au oprit mai mult asupra unor probleme cheie în activitatea unității : întărirea disciplinei în muncă, organizarea mai bună a producției și a muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, carburanți și energie, asigurarea ritmicității în îndeplinirea planului, folosirea cu randament superior a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, respectarea strictă a programelor privind reparația, revizia periodică și întreținerea acestora, crearea bazei tehnico-materiale pentru generalizarea schimbului al doilea și extinderea celui de al treilea, ridicarea nivelului de pregătire profesională a tuturor salariaților etc. Aceste probleme esențiale au fost subliniate și în cuvîntul tovarășilor Constantin Afrăsinei, Constantin Iacob, Vasile Baciu, Mihai Tabrea, loan Nedelea, loan Maftei și alții. Cu deosebire vorbitorii au insistat asupra căilor pe care trebuie să le urmeze colectivul pentru ca planul pe anul 1972 și angajamentele asumate să fie nu numai realizate, ci substanțial depășite. Avem toate condițiile, a spus în cuvîntul său tovarășul Nicolae Apostol, maistru la sectorul întreținere și reparații, să ne onorăm cu cinste sarcinile încredințate, să obținem o producție superioară pe seama valorificării rezervelor interne. De conștiința noastră, de pregătirea noastră, de disciplina de care vom da dovadă fiecare la locul de muncă depinde însă totul. — Entuziasmul, dăruirea profesională - spunea și tovarășul inginer Valeriu Popescu. VASILE VAS11 (continuare în pag. a 3-a) § I PAMINTURILE VOR RODI DIN NOU le § Deși vremea a § fost destul de fruguroasă in ultimele zile, sute de «5 membri cooperatori din comunele ‚ județului nostru, avîndu-i în frunte pe comuniști, § au continuat să ^ execute diferite 5 lucrări de îmbununătățiri funciare. * La VULTUREȘTI, de exemplu, de la Începuțitul lunii și pînă acum, s-au executat 1.400 m.l. dig •5 care va apăra des inundații o suprafață de peste S0 § hectare teren, de- S venit de cîțiva ani Ș neproductiv, s-au executat defrișări și de mărăcinișuri pe ^ o suprafață de 2 § hectare, și s-a curățat un canal de» scurgere a apei pe o distanță de 600 î. m.l., lucrare prin jS care se vor apăra § de inundații alte 50 § 20 hectare. Pentru, raspunderea și hărnicia în cu care au monedă merită a fi evidențiați tovarășii § Vasile Chiriluță, și secretarul organizației de partid S din satul Buhăești, IS și Constantin Stan, brigadier in aceeași comuniștii localitate, § Necu ^lai Brincă și Neculai Cracană. Ș După cum ne Se informează tova. Șrășii Virginia Io § • snița, secretara comitetului de partid din comuna § DUMEȘTI și Contantin primarul Ursache, § comunei, numai intr-o singură zi, mobil Uzați de. organizațiile de partid, § peste 100 de membri cooperatori, ^ salariați, tineri și vîrstnici au săpat un șanț pentru ț; scurgerea apei ce 5; băltea înainte de ^ îngheț pe o suprafață de 60 hec Ștare teren însă ^ mințat cu orz. Tot prin muncă vo 5j luniar - patriotică, alți cetățeni ai comunei au săpat› un șanț pe o distanță de SO m.l., Ș ferind de inundații alte suprafețe ^ de teren ce vor deveni din nou ^ roditoare. S-au re- ^ marcat în muncă Ș tovarășii. Vasile § Sminticiuc, brigatdier, Mihai Butunaru, Dumitru Graur și mulți alții. § T. GEORGESCU I§ 5 /W//////WWWW/W//// I s fMM/mrmftmtmn»: «- - Anul IV, nr. 1220 Vinei*! / 28 IANUARIE . •- 1972 ^ . ‘ vK % S . 4 pagini 30 bani în pagina a 2-a Cadran școlar In pagina a 4-a ■ Conferința cvadripartită in problema vietnameză ■ COMENTARIU EXTERN a l Triste realității dominicane Í.V.VW.VV/.WiViVVWifAV.VJV.ViVW.V.VWWAVi.W.Ví.ví , înfăptuind hotărîrile Conferinței pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare Angajare plenară in acțiunea de dezvoltare și înflorire a satelor ndemnul secretarului general al partidului, tovarășul NICQIIAE CEAUȘESCU, la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale, a înflăcărat și inimile participanților din județul nostru, i-a făcut, ca reîntorși acasă, să-și analizeze cu responsabilitate munca, să vadă ce măsuri trebuie luate pentru' ca sarcinile majore ale dezvoltării multilaterale a satelor să-și găsească împlinirile așteptate. Astfel că în adunările activului de partid de la comune, adunări ce au avut loc după conferință, oamenii s-au sfătuit, au chibzuit ca buni gospodari și au hotărît în spiritul îndemnului secretarului general, al rezoluției conferinței. O analiză îndemn, o adevărată chemare la muncă a avut loc și în comuna I’aza, unde comuniștii au prefigurat, prin măsurile aprobate, viitorul portret al satelor in care muncesc și trăiesc. „Ca urmare a ajutorului primit din partea partidului și statului nostru, a muncii harnice a sătenilor, comuna Laza a devenit, spunea secretarul comitetului comunal de partid, tov. Aurel Matei, o unitate administrativă puternică, în care se desfășoară o bogată activitate economică, social-culturală și edilitar-gospodărească. S-a creat o bază materială corespunzătoare pentru dezvoltarea multilaterală a comunei, care cuprinde : întreprindere agricolă de stat, două coooperative agricole de producție, o stațiune de mecanizare a agriculturii, o cooperativă de consum cu 10 unități de deservire și șapte secții prestări de servicii. Rețeaua unităților de învățămint, cultură și medico-sanitare cuprinde șapte unități , școlare, un cămin cultural, ,trei cinematografe sătești, o bibliotecă comunală, un dispensar uman și doua casa de naștere, un staționar de copii. Au fost electrificate satele comunei, acțiune ce continuă pentru extinderea rețelei electrice pe toate ulițele. Satele Laza și Sauca sunt radioficate, iar în satul Laza s-a construit o rețea de aducțiune a apei potabile. Aceste înfăptuiri și multe alteia pe care le cunoașteți au schimbat fața satelor comunei noastre, au contribuit și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale oamenilor". După prezentarea succintă a realizărilor, după analiza profundă a muncii politice desfășurate de activul de partid pentru înfăptuirea sarcinilor economice și social-culturale, secretarul de partid a continuat : „Avem însă multe de făcut de acum înainte pentru ridicarea satelor noastre, pentru înflorirea lor. Depinde de noi, de dragostea și abnegația cu care vom pune umărul la muncă". Măsurile propuse de biroul comitetului comunal de partid au suscitat un deosebit interes din partea participanților, au făcut ca întreaga adunare să se transforme într-o analiză matură a problemelor majore pe care partidul le pune în fața oamenilor muncii de la sate. „Eu mă gîndesc că ar fi bine să ne apucăm imediat de lucru la brutărie. Peste puțin timp vom începe munca, la cîmp și nu ar trebui ca femeile coope GEORGETA TAMAȘ (continuare în pag a 3-a) F.R.R. In clișeu vi-l prezentăm pe șeful de echipă, Marcel Munteanu, de la linia de forjare de 630 tone. Iată-l urmărind, la pupitrul de comandă, regimul de încălzire a materialului pentru fabricarea inelelor de rulmenți. Foto: V. Petrea Ne așteptam ca, în anul 1972, munca să înceapă sub cele mai bune auspicii în toate domeniile de activitate și să se caracterizeze printr-un ritm continuu. Fără îndoială că așa s-a petrecut în cele mai multe locuri. Am dorit ca, printre ele, să putem include și comerțul de la sate, ceea ce ne-a hotărît ca, împreună cu tovarășul Vasile Roșu, directorul Direcției comerciale de la Necoop Vaslui, să întreprindem un raid pe la unitățile cooperației de consum de pe ruta : Birlad — Drujești — Băcani — Cepești — Bogdănița. Considerăm că este necesar să prezentăm cîteva amănunte surprinse pe teren, mai ales pe cele referitoare la unitățile de alimentație publică. Pentru început, să ne referim, totuși, la un magazin sătesc, cel din satul Drujești, comuna Băcani (cooperativa de consum Alexandru Vlahuță). Gestionarul Ion Postolache avea și nu prea clienți. Din cînd în cînd, venea cîte o săteancă, pentru a cumpăra un litru de petrol, sau niște copii, înalți de 7 palme, care cereau „de-un leu bomboane“. In schimb, în curte „clientela grea“ se agita: mai mulți bărbați erau nemulțumiți că nu li se mai vinde băutură la pahar. Acum, să fim bine înțeleși, nu că gestionarul n-ar fi vrut să le mai vîndă (pentru asemenea respectare a regulilor comerciale, ar fi meritat toate felicitările), ci nu mai avea băutură în rafturi sau în magazie — motiv de mare nemulțumire pentru el ! N-ar fi avut nimic împotrivă ca magazinul cu produse alimentare și industriale să fie puțin transformat și în circiumă, l-am întărit și noi ideea că argumentul cu realizarea planului rămîne in picioare, fiind lesne de Îndeplinit printr-o aprovizionare curentă, prin expunerea îngrijită a mărfurilor, precum și prin servirea atentă și promptă a cumpărătorilor. A fost de acord, dar abia la sfîrșit. Probabil că în gîndul său se răzbuna cu : „Ce nu mă lasă ăștia ,în pace, să-mi fac comerțul meu, cum știu eu ? Mare lucru că nu mai sînt macaroane sau furculițe ! Sînt atîtea altele în magazin... Parcă, dacă mărfurile ar fi frumos aranjate în rafturi, ar avea vreo importanță!“. Și, conform cu gîndurile, a început să ne convingă și pe noi, că, de la 24 decembrie 1971 și pînă la data raidului nostru din 1972, nu a mai fost necesar să întocmească note de comandă pentru a primi marfă. Din același motiv, nici caietul de studiere a cererii de consum n-a meritat să fie completat. A trebuit să-l convingem și noi că o marfă nu este făcută pentru a fi aruncată în orice poziție. In sfîrșit, să revenim la aprovizionare , a fost întîrziată, deoarece „știți și dv.. acum iarna...“ — argument care ne-a fost repetat de-a lungul întregului traseu. Bufetul din satul Băcani (Cooperativa de consum Alexandru Vlahuța) ne-a produs o surpriză plăcută. Se vedea mina de gospodar a gestionarului Gh. Bahrim , în local era curățenie, pe aragaz sfîrîiau niște cîrnăciori, ca... să atragă clienții, eventual poate chiar la vreun vin fiert. Și sătenii veneau. Pentru scurt timp, dar veneau. In schimb, la bufetul din satul Cepești (cooperativa ele consum Bogdănești), gestionara Viorica Mereuță ieșea mereu, pe afară... să se încălzească, deoarece în local era cumplit de frig, cu tot cu frumoasa sobă de teracotă, care s-a încălzit doar o singură dată, cînd i s-a făcut „proba focului“ cu niște lemne obținute din ambalaje. Timp de o jumătate de oră n-am prea văzut consumatori. Probabil de teama frigului... Se pare că același motiv a făcut-o pe gestionară să neglijeze și magazia de mină, care, la ora vizitei noastre arăta mai mult a magazie cu deșeuri decit cu mărfuri. In privința aprovizionării cu produse, nu se pot spune prea multe. Ultima dată cînd a fost aprovizionat bufetul era 23 decembrie 1971. Iar pînă la data vizitei noastre nimeni din conducerea cooperativei de consum Bogdănești n-a venit pînă la bufetul din Cepești, pentru a se interesa, dacă lucrurile merg bine. Și nu merg! Referitor la aprovizionare și la controale din partea conducerii cooperativei, amintim că bufetul din satul Bogdănița a fost și el destul de neglijat. Deși nu se ajunsese încă la lipsă de mărfuri, mult nu mai era, totuși. O anunța, dacă nu altceva, atunci măcar dezordinea și murdăria din local. In final, să sintetizăm : vizitarea a cîtorva unități ale cooperației de consum ne-a demonstrat ca nu peste tot sunt respectate regulile generale de comerț, iar aprovizionarea curentă cu mărfuri lasă uneori de dorit, deoarece nu se are în vedere mai întii 1=3=3 C=3 C=1 =3 1=31=3 C= satisfacerea deplină a cerințelor cumpărătorilor și abia apoi îndeplinirea indicatorilor de plan (de altfel, îndeplinirea optimă a primei cerințe, înseamnă în mod obligatoriu îndeplinirea celeilalte) , totodată, controlul și interesul unor conduceri de cooperative de consum, față de unitățile de desfacere, lasă de dorit. Considerăm că, măcar deocamdată, ar trebui să se insiste pentru remedierea aspectelor prezentate de noi, astfel ca toate unitățile cooperației de consum să se prezinte în fața publicului, așa cum prezintă în multe localități ale județului, adică la un înalt nivel, deasupra exigențelor. VIOREL STQRIN 1=3 1=3 c=i a a i= a a a cn a c=3 a a a a 1=3 i 11=3 M ii ian In umilim iir mi a nnnnnnnnn nH■E9■ B I u e i sate im □ □ananonnn^nnnnnn SCRISOARE DE MULȚUMIRE > Recent, intr-o scrisoare semnată „Un grup de cetățeni“ din orașul Birlad, ni se comunica: „Vă rugăm să transmiteți, prin intermediul ziarului , du mulțumirile noastre, ale cumpărătorilor tovarășei bîrlădeni Aurica Teodoru, vînzătoare, la magazinul „Birladul“ , pentru modul conștiincios și amabil în care sîntem deserviți“. Și, pentru că la noi obligativitatea verificării corespondențelor nu este numai o noțiune în sine, ci un mod de a lucra, iată-ne acum, de vorbă cu responsabilul magazinului : — Despre Aurica e vorba, de ea mă întrebați ? Atunci notați, in primul rînd, pasiunea ei pentru această îndeletnicire. De aici vin toate: amabilitatea de care spuneați că vă scriu cumpărătorii noștri, prin gestul firesc care invită vizitatorii și prin care le oferă marfa, disciplina de care dă dovadă nu numai în relațiile cu publicul, dar și în relațiile cu colegii, cu conducătorii unității. Notați, de asemenea, gustul rafinat pentru expunerea și prezentarea mărfurilor, în magazin și vitrine, dar mai ales, acel spirit comercial, de care nimeni în profesia noastră nu se poate lipsi niciodată — bineînțeles, dacă-și propune să fie un vînzător bun — indiferent de profilul unității la care lucrează. Lipsit de aceste calități, o spunem cu toată convingerea: omul de după tejghele este nechemat — ca să nu spunem ageamia — intr-ale meseriei. Aurica insă este cu adevărat o comerciali iă. Pentru aceste calități și pentru multe altele, care țin de firea ei, ori ei de de însușirile „veritabilă gospodină“ și de soție, dacă vreți, la cei 24 de ani ai săi, Aurica Teodoru se bucură de stima și încrederea noastră a colegilor și a tuturor cumpărătorilor noștri. După discuția noastră cu responsabilul magazinului, cîteva clipe, la locul ei de muncă, am urmărit atenți îndemânarea acestei tinere femei — într-o meserie simplă, dar cu mari răspunderi — sîmbetul ei amabil și am citit pe fețele celor care-i solicitau mărfuri mulțumirea de a fost serviți ireprofitabil, cum am văzut undeva, intr-un magazin, „glăsuind“ un îndemn (scris) cinste și corectiltudine adresat lucrătorilor din mult solicitatul domeniu al comerțului, convinși, încă dată, că vânzătoarele sunt, de fapt, cartea de vizită a oricărei unități comerciale, care i ridică ori îi scad deverul... C. P. ^WVWVVVVVWMVVVAAZ ¹ La S.M.A. Moara Grecilor se lucrează repararea parcului de mașini și tractoare. intens, în aceste zile, la