Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)

1972-01-28 / nr. 1220

Proletari din toate țările, uniți vă­­ Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean I ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCH Demarat optim pentru realizarea exemplară a planului ndiscutabil, adunările generale ale salariaților - forum al democrației muncitorești, creat pe baza hotărîri­­lor Conferinței Naționale a partidului și integrat organic în complexul de măsuri luate de către P.C.R., pentru dez­voltarea și adîncirea democratismului socia­list în viața economică și socială a țării, în procesul de perfecționare a relațiilor de producție­­ se afirmă tot mai mult ca un adevărat instrument de lucru, de analiză profundă, complexă și exigentă a proble­melor de bază ale activității unităților, ca tribună a experienței și inițiativei munci­torilor, inginerilor și tehnicienilor. Convin­gerea aceasta ne-a fost întărită și cu pri­lejul adunării generale a salariaților de la Autobaza nr. 6 Vaslui. Adunați la „masa de lucru", participanții la „sfatul muncito­rilor" au analizat în mod critic și autocri­tic, cu un înalt spirit de răspundere, bilan­țul activității economice pe anul 1971, sar­cinile de plan pe 1972, angajamentele de depășire a acestora, aducînd îmbunătățiri planului de măsuri tehnico-organizatorice, menite să asigure îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan pe anul în curs. Participînd, la adunarea generală a munci­torilor din cadrul Autobazei Vaslui am con­semnat, pentru început, cîteva aspecte sem­nificative din întrecerea socialistă, desfă­șurată în 1971 cu mult entuziasm și dărui­re. Astfel, în primul an al cincinalului ac­tual succesele colectivului sunt remarcabile : planul la total călători transportați, a fost realizat în procent de 120,8 la sută, la trans­port marfă - 130,9 la sută, obținându-se peste prevederi o economie la prețul de cost de 628.000 lei și un beneficiu supli­mentar de 103 mii lei. De asemenea, an­gajamentele unității la producția globală au fost depășite cu 2.500.000 tone/km. con­venționali, cu 500.000 lei economii la pre­țul de cost, înregistrîndu-se importante be­neficii suplimentare. Ca urmare, Autobaza Vaslui s-a situat în 1971 pe primul loc în cadrul Întreprinderii de transporturi auto Iași și pe unul din locurile fruntașe în ca­drul Centralei de transporturi, ceea ce reprezintă, fără îndoială, un succes de pres­tigiu. Categoric, aceste rezultate nu sînt întîmplătoare. Suportul lor îl constituie buna organizare a producției și a muncii, pre­cum și preocuparea permanentă pentru ri­dicarea nivelului profesional și politic al întregului colectiv. Dezvoltînd la muncitori sentimentul de proprietari și producători în același timp, s-a creat aici un climat de muncă mobilizator. Și rezultatele n-au în­­tîrziat să se vadă : 125 de muncitori au primit titluri de fruntași în întrecerea socia­listă pe anul 1971. Instituționalizarea adu­nării generale a oamenilor muncii reprezin­tă pentru acest minunat colectiv un mijloc de dezvoltare a conștiinței socialiste, de întărire a disciplinei și responsabilității, de stimulare a activității creatoare în buna gospodărire a avutului obștesc, creind, tot­odată, noi posibilități de conducere a între­prinderii de către muncitori. Evidențiind suc­cesele obținute, sub conducerea organiza­ției de partid, de către harnicul colectiv în anul trecut, dorea de seamă prezentată de tovarășul Sergiu Popov, șeful autobazei, a reliefat pregnant, printr-o analiză clară, obiectivă, atît aspectele pozitive ale activi­tății, cit și unele neajunsuri care au frînat în anumite perioade realizarea unor indi­catori productivi superiori. Apreciind rezul­tatele înregistrate în 1971, participanții la discuții s-au oprit mai mult asupra unor probleme cheie în activitatea unității : întă­rirea disciplinei în muncă, organizarea mai bună a producției și a muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, ma­teriale, combustibil, carburanți și energie, asigurarea ritmicității în îndeplinirea planu­lui, folosirea cu randament superior a ma­șinilor, utilajelor și instalațiilor, respectarea strictă a programelor privind reparația, re­vizia periodică­­ și întreținerea acestora, crea­rea bazei tehnico-materiale pentru genera­lizarea schimbului al doilea și extinderea celui de al treilea, ridicarea nivelului de pregătire profesională a tuturor salariaților etc. Aceste probleme esențiale au fost subli­niate și în cuvîntul tovarășilor Constantin Afrăsinei, Constantin Iacob, Vasile Baciu, Mihai Tabrea, loan Nedelea, loan Maftei și alții. Cu deosebire vorbitorii au insistat asupra căilor pe care trebuie să le urmeze colectivul pentru ca planul pe anul 1972 și angajamentele asumate să fie nu numai realizate, ci substanțial depășite.­­ Avem toate condițiile, a spus în cuvîn­tul său tovarășul Nicolae Apostol, maistru la sectorul întreținere și reparații, să ne o­­norăm cu cinste sarcinile încredințate, să obținem o producție superioară pe seama valorificării rezervelor interne. De conștiința noastră, de pregătirea noastră, de discipli­na de care vom da dovadă fiecare la lo­cul de muncă depinde însă totul. — Entuziasmul, dăruirea profesională - spunea și tovarășul inginer Valeriu Popescu. VASILE VAS11 (continuare în pag. a 3-a) § I PAMINTURILE VOR RODI DIN NOU le § Deși vremea a § fost destul de­ fru­­­­­guroasă in ultime­­­­le zile, sute de «5 membri coopera­­­­tori din comunele ‚ județului nostru,­­ avîndu-i în frun­­­­te pe comuniști, § au continuat să ^ execute diferite 5­ lucrări de îmbu­­nu­nătățiri funciare. * La VULTU­R­­E­ȘTI, de exem­­­­­plu, de la Începu­­ți­tul lunii și pînă­­ acum, s-au execu­­­­tat 1.400 m.l. dig •5 care va apăra de­s inundații o supra­­­­față de peste S0 § hectare teren, de- S venit de­ cîțiva ani Ș neproductiv, s-au­­ executat defrișări și de mărăcinișuri pe ^ o suprafață de 2 § hectare, și s-a cu­­­­rățat un canal de­­» scurgere a apei pe­­ o distanță de 600 î. m.l., lucrare prin jS care se vor apăra § de inundații alte 50 § 20 hectare. Pentru, raspun­­­derea și hărnicia în cu care au moned­ă merită a fi evi­­­dențiați tovarășii § Vasile Chiriluță, și secretarul organ­i­­­zației de partid S din satul Buhăești, IS și Constantin Stan, brigadier in­­­ aceeași comuniștii localitate, § Necu­ ^­lai Brincă și Ne­­­­culai Cracană. Ș După cum ne Se informează tova­. Ș­rășii Virginia Io­ § • s­nița, secretara co­­­­mitetului de par­­­­tid din comuna § DUMEȘTI și Con­­­­­tantin primarul Ursache, § comu­­­­nei, numai intr-o­­ singură zi, mobi­­l Uzați de. organiza­­­­țiile de partid, § peste 100 de mem­­­­bri cooperatori, ^ salariați, tineri și­­ vîrstnici au săpat­­ un șanț pentru ț; scurgerea apei ce 5; băltea înainte de ^ îngheț pe o su­­­­prafață de 60 hec­ Ș­tare teren însă­ ^ mințat cu orz. Tot prin muncă vo­ 5j luniar - patriotică,­­ alți cetățeni ai co­­­­munei au săpat­­› un șanț pe o dis­­­­tanță de SO m.l., Ș ferind de inunda­­­­ții alte suprafețe ^ de teren ce vor­­ deveni din nou ^ roditoare. S-au re- ^ marcat în muncă Ș tovarășii. Vasile § Sminticiuc, briga­­t­dier, Mihai But­­u­naru, Dumitru­­ Graur și mulți al­­­­ții. § T. GEORGESCU I§ 5 /W//////WWWW/W//// I s fMM/mrmftmtmn»: «- - Anul IV, nr. 1220 Vinei*! / 28 IANUARIE . •- 1972 ^ . ‘ vK % S . 4 pagini 30 bani în pagina a 2-a Cadran școlar In pagina a 4-a ■ Conferința cvadripartită in problema vietnameză ■ COMENTARIU EXTERN a l Triste realități­­­i dominicane­­ Í.V.VW.VV­/.WiViVVWifAV.VJV.ViVW.V.VWWAVi­.W.Ví.ví , înfăptuind hotărîrile Conferinței pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare Angajare plenară in acțiunea de dezvoltare și înflorire a satelor ndemnul secretarului general al partidului, tovarășul NI­CQIIAE C­EAUȘESCU, la prima­­ Conferință pe țar­ă a secretarilor comitetelor de partid și a președinților­­ consi­liilor populare comunale, a înflăcărat și inimile participanților din județul nostru, i-a făcut, ca reîntorși ac­asă, să-și anali­­zeze cu responsabilitate munca, să va­dă ce măsuri trebuie luate­ pentru' ca sar­cinile majore ale dezvoltării multilate­rale a satelor să-și găsească­­ împlinirile așteptate. Astfel că în adunările activu­lui de partid de la comune, adunări ce au avut loc după conferință, oamenii s-au sfătuit, au chibzuit ca buni gospo­dari și au hotărît în spiritul îndemnului secretarului general, al rezoluției confe­rinței. O analiză îndemn, o adevărată chemare la muncă a avut loc și în co­muna I’­aza, unde comuniștii au prefigu­rat, prin măsurile aprobate, viitorul por­tret al satelor in care muncesc și trăiesc. „Ca­ urmare a ajutorului primit­­ din partea partidului și statului nostru, a muncii harnice a sătenilor, comuna Laza a devenit, spunea secretarul comitetului comunal de partid, tov. Aurel Matei, o unitate administrativă puternică, în care se desfășoară o bogată activitate econo­mică, social-culturală și edilitar-gospodă­­rească. S-a creat o bază materială co­respunzătoare pentru dezvoltarea multi­laterală a comunei, care cuprinde : întreprindere agricolă de stat, două co­o­operative agricole de producție, o stațiu­ne de mecanizare a agriculturii, o co­operativă de consum cu 10 unități de deservire și șapte secții prestări de ser­vicii. Rețeaua unităților de învățămint, cultură și medico-sanitare cuprinde șapte unități , școlare, un cămin cultural, ,trei cinematografe sătești, o bibliotecă com­u­­nală, un dispensar uman și doua casa de naștere, un­ staționar de copii. Au­ fost electrificate satele comunei, acțiu­ne ce continuă pentru extinderea rețelei electrice pe toate ulițele. Satele Laza și Sauca sunt radioficate, iar în satul Laza s-a construit o rețea de aducțiune a apei potabile. Aceste înfăptuiri și multe alteia pe care le cunoașteți au schimbat fața satelor comunei noastre, au contribuit și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale oamenilor". După prezentarea succintă a realizări­lor, după analiza profundă a muncii po­litice desfășurate de activul de partid pentru înfăptuirea sarcinilor economice și social-cul­turale, secretarul de partid a continuat : „Avem însă multe de făcut de acum înainte pentru ridicarea sate­lor noastre, pentru înflorirea lor. Depin­de de noi, de dragostea și abnegația cu care vom pune umărul la muncă". Măsurile propuse de biroul comitetului comunal de partid au suscitat un deo­sebit interes din partea participanților, au făcut ca întreaga adunare să se trans­forme într-o analiză matură a probleme­lor majore pe care partidul le pune în fața oamenilor muncii de la sate. „Eu mă gîndesc că ar fi bine să ne apucăm imediat de lucru la brutărie. Peste puțin timp vom începe munca, la cîmp și nu ar trebui ca femeile coope­ GEORGETA TAMAȘ (continuare în pag a 3-a) F.R.R. In clișeu vi-l prezentăm pe șeful de echipă, Marcel Munteanu, de la linia de forjare de 630 tone. Iată-l urmărind, la pupitrul de comandă, regimul de încălzire a materialului pentru fabricarea inelelor de rulmenți. Foto: V. Petrea N­­e așteptam ca, în anul 1972, munca să înceapă sub cele mai bune aus­picii în toate domenii­le de activitate și să se caracterizeze printr-un ritm continuu. Fără îndoială că așa s-a petrecut în cele mai mul­te locuri. Am dorit ca, prin­tre ele, să putem include și comerțul de la sate, ceea ce ne-a hotărît ca, împreună cu tovarășul Vasile Roșu, direc­torul Direcției comerciale de la N­ecoop Vaslui, să între­prindem un raid pe la unită­țile cooperației de consum de pe ruta : Birlad — Drujești — Băcani — Cepești — Bogdănița. Conside­răm că este nece­sar să prezentăm cî­teva amănunte sur­prinse pe teren, mai ales pe cele referi­toare la unitățile de alimentație publică. Pentru început, să ne referim, totuși, la un magazin sătesc, cel din satul Dru­jești, comuna Băcani (cooperativa de con­sum Alexandru Vla­­huță). Gestionarul Ion Postolache avea și nu prea cli­enți. Din cînd în cînd, venea cîte o săteancă, pentru a cum­păra un litru de petrol, sau niște copii, înalți de 7 palme, care cereau „de-un leu bom­boane“. In schimb, în curte „clientela grea“ se agita: mai mulți bărbați erau nemulțu­miți că nu li se mai vinde băutură la pahar. Acum, să fim bine înțeleși, nu că ges­tionarul n-ar fi vrut să le mai vîndă (pentru asemenea respectare a regulilor comer­­ciale, ar fi meritat toate feli­citările), ci nu mai avea bău­tură în rafturi sau în maga­zie — motiv de mare nemul­țumire pentru el ! N-ar fi a­­vut nimic împotrivă ca maga­zinul cu produse alimentare și industriale să fie puțin transformat și în circiumă, l-am întărit și noi ideea că argumentul cu realizarea pla­nului rămîne in picioare, fi­ind lesne de Îndeplinit prin­tr-o aprovizionare curentă, prin expunerea îngrijită a mărfurilor, precum și prin servirea atentă și promptă a cumpărătorilor. A fost de a­­cord, dar abia la sfîrșit. Pro­babil că în gîndul său se răz­buna cu : „Ce nu mă lasă ăștia ,în pace, să-mi fac co­merțul meu, cum știu eu ? Mare lucru că nu mai sînt macaroane sau furculițe ! Sînt atîtea altele în magazin... Par­că, dacă mărfurile ar fi fru­mos aranjate în rafturi, ar avea vreo importanță!“. Și, conform cu gîndurile, a în­ceput să ne convingă și pe noi, că, de la 24 decembrie 1971 și pînă la data raidului nostru din 197­2, nu a mai fost necesar să întocmească note de comandă pentru a primi marfă. Din același motiv, nici caietul de studiere a ce­rerii de consum n-a meritat să fie completat. A trebuit să-l convingem și noi că o marfă nu este făcută pentru a fi aruncată­ în orice poziție. In sfîrșit, să revenim la a­­provizionare , a fost întîrzia­­tă, deoarece „știți și dv.. a­­cum iarna...“ — argument ca­re ne-a fost repetat de-a lun­gul întregului traseu. Bufetul din satul Băcani (Cooperativa de consum Ale­xandru Vlahuța) ne-a produs o surpriză plăcută. Se vedea mina de gospodar a gestiona­rului Gh. Bahrim , în local era curățenie, pe aragaz sfî­­rîiau niște­ cîrnăciori, ca... să atragă clienții, eventual poate chiar la vreun vin fiert. Și sătenii veneau. Pentru scurt timp, dar veneau. In­ schimb, la bufetul din satul Cepești (cooperativa ele consum Bog­­dănești), gestionara Viorica Mereuță ieșea mereu, pe afa­ră... să se încălzească, deoa­rece în local era cumplit de frig, cu tot cu frumoasa so­bă de teracotă, care s-a încăl­zit doar o singură dată, cînd i s-a făcut „proba focului“ cu niște lemne obținute din am­balaje. Timp de o jumătate de oră n-am prea văzut con­sumatori. Probabil de teama frigului... Se pare că același motiv a făcut-o pe gestiona­ră să neglijeze și magazia de mină, care, la ora vizitei noas­tre arăta mai mult a magazie cu deșeuri decit cu mărfuri. In privința­­ aprovizionării cu produse, nu se pot spune prea multe. Ultima dată cînd a fost aprovizionat bufetul era 23 de­cembrie 1971. Iar pînă la da­ta vizitei noastre nimeni din conducerea cooperativei de consum Bogdănești n-a venit pînă la bufetul din Cepești, pentru a se interesa, dacă lu­crurile merg bine. Și nu merg! Referitor la aprovizionare și la controale­ din partea con­ducerii cooperativei, amintim că bufetul din satul Bogdăni­ța a fost și el destul de ne­glijat. Deși nu se ajunsese în­că la lipsă de mărfuri, mult nu mai era, totuși. O anunța, dacă nu altceva, atunci măcar dezordinea și murdăria din local. In final, să sintetizăm : vi­zitarea a cîtorva unități ale cooperației de consum ne-a demonstrat ca nu peste tot sunt respectate regulile gene­rale de comerț, iar aprovizio­narea curentă cu mărfuri lasă uneori de dorit, deoarece nu se are în vedere mai întii 1=3­­=3 C=3 C=1 =3 1=31=3 C= satisfacerea deplină a cerin­țelor cumpărătorilor și abia a­­poi îndeplinirea indicatorilor de plan (de altfel, îndeplini­rea optimă a primei cerințe, înseamnă în mod obligatoriu îndeplinirea celeilalte) , tot­odată, controlul și interesul unor conduceri de cooperati­ve de consum­, față de uni­­tățile de desfacere, lasă de dorit. Considerăm că, măcar de­ocamdată, ar trebui să se in­siste pentru remedierea aspec­telor prezentate de noi, astfel ca toate unitățile cooperației de consum să se prezinte în fața publicului, așa cum prezintă în multe localități ale județului, adică la un înalt nivel, deasupra exigen­țelor. VIOREL STQRIN 1=3 1=3 c=i a a i= a a a cn a c=3 a a a a 1=3 i 11=3 M ii ian In umilim iir mi a nnnnnnnnn nH■E9■ B I u e i sate im □ □ananonnn^nnnnnn SCRISOARE DE MULȚUMIRE > Recent, intr-o scrisoare semnată „Un grup de ce­tățeni“ din orașul Birlad, ni se co­munica: „Vă ru­găm să transmi­teți, prin interme­diul ziarului , du­ mulțumirile noas­tre, ale cumpără­torilor tovarășei bîrlădeni Aurica Teodoru, vînză­­toare, la magazi­nul „Birladul“ , pentru modul con­știincios și amabil în care sîntem de­serviți“. Și, pen­tru că la noi obli­gativitatea verifi­cării coresponden­țelor nu este nu­mai o noțiune în sine, ci un mod de a lucra, iată-ne acum, de vorbă cu responsabilul ma­gazinului : — Despre Auri­ca e vorba, de ea mă întrebați ? A­­tunci notați, in primul rînd, pasi­unea ei pentru a­­ceastă îndeletnici­re. De aici vin toate: amabilita­tea de care spu­neați că vă scriu cumpărătorii noș­tri, prin gestul firesc care invită vizitatorii și prin care le oferă mar­fa, disciplina de care dă dovadă nu numai în re­lațiile cu publicul, dar și în relațiile cu colegii, cu con­ducătorii unității. Notați, de aseme­­­nea, gustul rafi­nat pentru expu­nerea și prezenta­rea mărfurilor, în magazin și vitri­ne, dar mai­ ales, acel spirit comer­cial, de care ni­meni în profesia noastră nu se poa­­te lipsi niciodată — bineînțeles, da­­că-și propune să fie un vînzător bun — indiferent de profilul unită­ții la care lucrea­ză. Lipsit de aces­te calități, o spu­nem cu toată con­vingerea: omul de după tejghele este nechemat — ca să nu spunem agea­mia — intr-ale meseriei. Aurica insă­ este cu adevă­rat o comerciali iă. Pentru aces­te calități și pen­tru multe altele, care țin de firea ei, ori ei de de însușirile „veritabilă gospodină“ și de soție, dacă vreți, la cei 24 de ani ai săi, Aurica Teo­doru se bucură de stima și încrede­rea noastră a co­legilor și a tutu­ror cumpărători­lor noștri. După discuția noastră cu respon­sabilul magazinu­­lui, cîteva clipe, la locul ei de muncă, am­­ urmă­rit atenți îndemâ­narea acestei tine­re femei — într-o meserie simplă, dar cu mari răs­punderi — sîmbe­­tul ei amabil și am citit pe fețele celor care-i solici­tau mărfuri mul­țumirea de a fost serviți irepro­fi­tabil, cum am vă­zut undeva, in­tr-un magazin, „glăsuind“ un în­demn (scris) cinste și corecti­l­­tudine adresat lu­crătorilor din mult solicitatul dome­niu al comerțului, convinși, încă dată, că vânzătoa­­­rele sunt, de fapt, cartea de vizită a oricărei­ unități comerciale, care i ridică ori îi scad deverul... C. P. ^WVWVVVVVWMVVV­AAZ ¹ La S.M.A. Moara Grecilor se lucrează repararea parcului de mașini și tractoare. intens, în aceste zile, la

Next