Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-09-27 / nr. 1426

r Proletari din toate tarile, tiniți-vă! i V Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul V, nr. 1426 ---------------------------------------­ MIERCURI 27 septembrie 1972 S­­ 4 pagini, 30 bani H In fața tuturor lucrătorilor de pe ogoare, a specialiștilor, a organizațiilor de partid de la sate, o singură problemă prioritară: RECOLTAREA PRODUSELOR PERISABILE CONSILIUL POPULAR AȘTEAPTĂ INIȚIATIVA COMITETULUI COMUNAL DE PARTID, IAR ACESTA, INTERVENȚIA... JUDEȚULUI d­ărîtoare pentru strîngerea produc­ției agricole de toamnă a anului curent și pentru pregătirea celei din anul viitor — perioada în care ne aflăm impune antrenarea, la acțiu­nile întreprinse, a tuturor forțelor apte de muncă a satelor. Pentru ca toate acțiu­nile întreprinse să se desfășoare în mod operativ și, eficient, pentru ca permanent să fie antrenate la lucru toate forțele e­­xistente, este nevoie ca organizațiile co­munale de partid și consiliile populare să adopte pretutindeni măsurile impuse de situațiile specifice existente. La Codăești, i-am întîlnit pe reprezen­tanții organelor locale de partid și de stat CODRESTI acolo unde anotimpul o impune, la locul unde se aflau țăranii cooperatori, tracto­riștii, ceilalți lucrători chemați să contri­buie la realizarea tuturor sarcinilor din agricultură, în așa fel încît să-și aducă fiecare partea de contribuție la îndepli­nirea cincinalului cu mult mai devreme. In comună își desfășoară activitatea o co­operativă agricolă de producție, o stați­une pentru mecanizare, o unitate de vini­­ficare și o fermă de stat. Am discutat, pe rînd, cu reprezentanții fiecărei unități a­­mintite, am vizitat, pe data de 25 sep­tembrie, o parte din punctele de lucru în care se muncea din plin, precum și unele puncte unde, datorită umidității excesive, restanțele continuau să sporească. Am re­ținut, în urma discuțiilor purtate cu fac­torii de răspundere din comună, că, la cooperativa de producție, din cele 200 de ha. cultivate cu floarea-soarelui, producția de pe 120 de ha. încă nu era treierată. Se afirma răspicat că faptul se datorește slabei preocupări manifestate de conduce­rea cooperativei agricole. Și era adevă­rat. Floarea-soarelui de pe 100 de ha. cul­tivată la Pribești putea să fie recoltată și treierată înaintea ploilor din ultimele zile, dacă fermierul Constantin Panainte ar fi acționat mai prompt. Aproape o săptă­­mînă de timp bun de lucru a fost pier­dut însă cu niște... sărbători (?). Am mai notat, la Codăești, că încă nu este transportată în bază cînepa rezultată de pe 55 de ha. Și această lucrare, care în alte unități similare din județ este pe terminate, aici încă nu a început! Po­­rumbul urma să fie recoltat de pe 947 de ha. A fost însă strîns de pe abia 65, teren care urmează să fie însămînțat cu grîu, și erau eliberate abia 30 de ha, la Ghergheleu. In ceea ce privește viticul­tura, aici, strugurii urmează să fie recol­tați de pe încă 30 de ha. In ce privește însilozarea nutrețurilor, a fost realizată a­­bia aproximativ jumătate din cantitatea planificată. Iată, prin urmare, doar cîteva din pro­blemele de primă importanță care stau în fața cooperativei agricole. Repetăm, dacă ar fi existat un plus de atenție din par­tea organelor locale, volumul acestor ră­­mîneri în urmă ar fi fost cu mult mai mic. Acum, după cum ne spuneau tova­rășii C. Vulpescu, secretarul comitetului comunal de partid, și M. Florea, instruc­tor al Comitetului județean de partid, au fost luate o serie de măsuri eficiente. Membrii biroului comitetului comunal de partid au fost repartizați pe sate și brigăzi să ajute la antrenarea la lucru a tuturor forțelor, precum și să participe efectiv, ei înșiși, la acțiunile care se întreprind. In același scop, cei 55 de agitatori din co­mună au fost instruiți și repartizați pe grupe de case. La lucru se găsesc, în u­­nele puncte, acum, sute de țărani coo­peratori, elevi de școală și salariați. To­tuși, se impune ca exemplul fruntașilor să fie larg popularizat în întreaga comu­nă, așa încît să nu existe om care poate C. SLAVIC (continuare în pag. a 3-al La C.A.P. Deleni — Vaslui, cooperatorii din brigada viticolă participă la culesul strugurilor. ■ Foto: Șt. Damian * Duminica­­ în haine de lucru Ziua de 24 septembrie a continuat să fie în numeroase localități din județ, neprielnică desfășurării lucră­rilor agricole. Totuși, acolo unde s -a putut, forțele umane și mijloacele mecanice au continuat să muncească. Luni de dimineață, reprezentanții Di­recției generale județene pentru a­­gricultură, industrie alimentară și ape au făcut un bilanț. Potrivit acestuia, DUMINICA S-A RECOLTAT: — porumbul pentru boabe de pe 149 de ha ; — 373,5 tone de struguri; — 146,2 tone de legume ; — 28 de tone de fructe ; — importante cantități de cartofi . De asemenea, au fost livrate la fondul de stat importante cantități de floarea-soarelui, struguri, cartofi, sfeclă de zahăr și porumb. Contribuția școlarilor Cu tot timpul nefavo­rabil — ne înștiințează învățătorul Ștefan mian — la Deleni Da­de Vaslui, lucrările agricole de sezon se desfășoară cu intensitate la cultura mare, în vie, livadă grădina de legume. Ală­și­turi de țăranii coopera­tori apți de muncă, aici au venit și cei peste 600 de școlari. Ei au recol­tat printre altele, 2500 kg. de prune, printre e­­vidențiați aflîndu-se Ro­meo Cărare, Mihaela Maftei, Viorel Popica și Sandu Anamia. Au fost supravegheați, în această activitate, de învățătoa­rea Aristița Damian. De asemenea, în sprijinul viticultorilor conduși de tov. Neculai Bălțatu au venit, la recoltat stru­guri, Vasile Helgiu, Ma­ria Crăciun, Emilia Hel­giu, Ghețiu Catinca și Jenică Juverdeanu. In grădina de legume, prin­tre evidențiați, în acți­unea de recoltare, sorta­re a legumelor și selec­ționare a semințelor pen­tru producția noului an, se numără Măndița Ciu­lei și Lucreția Badac. Indiferent dacă plouă sau nu, lucrează din plin la culesul si efectuarea altor lucrări D­e mai multe campanii agri­cole încoace, la cooperati­va de producție din satul Draxeni, comuna Rebricea, munca este în așa fel or­ganizată, forțele umane și me­canice în așa fel folosite, încît toate lucrarile solicitate de cul­turile și sectoarele pe care uni­tatea le are să poată fi efectuate în timpul optim și la un nivel calitativ corespunzător, în raport cu cerințele agrotehnicii moder­ne. De fiecare dată, în fruntea ac­țiunilor întreprinse se situează co­muniștii, iar tot ce se face în co­operativă reprezintă o urmare fi­rească a felului cum organizația de partid de aici se preocupă de rezolvarea promptă a probleme­lor economice. Au existat și aici, ca de altfel în fiecare unitate agri­colă de pe cuprinsul județului, planuri concrete și angajamente mobilizatoare, prin care țăranii cooperatori, să-și aducă partea de contribuție la îndeplinirea pla­nului cincinal în numai patru ani și jumătate. Existînd o preocu­pare permanentă pentru îndepli­nirea exemplară a prevederilor de plan și a tuturor angajamentelor asumate suplimentar, în unitatea la care ne referim nu au exis­­tat, în anul curent, și nu există gisi în prezent lucrări restante. Astfel, după cum ne informa tov. Constantin Nuțu, ing. șef al co­operativei agricole, de cîteva zile s-a trecut la recoltatul sfeclei de zahăr, producția fiind scoasă din pămînt de pe 40 din 75 de ha existente în cultură. In același timp, porumbul a fost recoltat de pe 180 de ha din 410 cultivate. S-a început, firesc, de pe acele tarlale, care urmează să fie în­ SA C.A.P. DRAXENI sămînțate cu grîu. Urmează, ca, în continuare, știuleții să fie transportați de pe cîmp, iar tere­nul să fie eliberat de coceni. Au fost apoi discuite de două ori 200 de ha din cele 350, care vor fi îm­sămînțate cu grîu, și de 3 ori alte 70 de ha. A fost obți­nută aprobarea, de la forurile ju­dețene de resort, pentru procu­rarea a 10 tone de sămînță de grîu de înaltă productivitate. Ca­racteristicile de climă și tempera­tură ale anului agricol curent au demonstrat, podgorenilor de la Draxeni că plantațiile viticole tre­buie muncite permanent așa cum recomandă agrotehnica, modernă, dacă vrem ca ele să producă,stru­ cooperatorii strugurilor de sezon­ guri mulți și de calitate. Aici există o situație care poate să constituie, pentru mulți lucrători din agricultură, o instructivă lec­ție practică. In brigada de la Bo­­lați, unde via a fost în iarna tre­cută îngropată, iar toate lucră­rile de întreținere au fost efec­tuate la timp și de calitate, pro­ducția de struguri este de 8 ori mai mare decît în plantația de la Draxeni, unde o parte de lucrări au fost făcute de mîntuială, iar la altele s-a renunțat total. In momentul de față, în cooperativă se lucrează din plin la recoltatul strugurilor și livrarea lor la uni­tatea de vinificare. Marea diferen­ță de producție obținută în cele două plantații viticole i-a deter­minat pe conducătorii cooperativei să adopte, în viitor, astfel de mă­suri, încît, de la fiecare butuc, să se poată realiza o cantitate cît mai mare de struguri. Bune sînt, la C.A.P. Draxeni, produc­țiile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Floarea-soare­lui, de pe cele 50 de ha cultivate, a fost încă înaintea ultimelor ploi recoltată și livrată. La sfecla de zahăr, din suprafața recoltată pîn?­ C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) ! Semnale nerecepționate Am poposit, în ziua de 25 sep­tembrie, pentru a treia oară în această campanie, la unitatea de vinificare Văleni. Criticasem, și cu prilejul vizitelor anterioare, faptul că tovarășii din conduce­rea coooperativelor agricole și a consiliilor populare din raza de activitate a unității nu au acțio­nat prompt și eficient, încă de la început. Ne așteptam ca, de data aceasta, să găsim aici o situație cu mult îmbunătățită. Am găsit, însă, una la fel de necorespunză­toare. Tovarășa Magda Ciubota­­ru, șefa unității, a avut numai cuvinte de critică la adresa con­ducerilor unităților economice și administrative din raza de acti­vitate. Și pe bună dreptate. Cu toate că în maximum 6 zile bune de lucru s-ar fi putut recolta și livra întreaga cantitate de peste 20 de vagoane de struguri esti­mată la ultima evaluare, pînă la data amintită abia erau primite 85 de tone! In prima zi a campaniei s-a lucrat bine, la cules, ca apoi, 5 zile, consecutiv, să nu se lu­creze nimic. Au urmat, pe neaș­teptate, ploile. Cel puțin jumăta­te din strugurii (și așa puțini) existenți în plantațiile viticole de la Văleni, Știoborăni și Ferești s-au pierdut. Se impune ca, cel puțin de aici înainte, factorii de răspundere în cauză să acționeze în așa fel, încît să salveze ce mai pot salva din strugurii care încă nu au fost culeși și expediați u­­nității de vinificare. în pagina a 4-a. Sesiunea adunării generale O. N. U. 1 ■ Majoritatea norvegienilor­­ Au spus „NU" aderării la I C. E. E. Iiiiiiiiii Planul pe 9 luni a fost îndeplinit CU 15 ZILE ÎNAINTE DE TERMEN întrecerea pen­tru mai mult, mai bine și mai repe­de ce se desfășoa­ră în toate între­prinderile econo­mice vasluiene înregistrează zi de zi noi și noi suc­cese. Cincinalul în patru ani și jumă­tate, sarcină mo­bilizatoare care stă în fața tuturor or­ganizațiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, necesită o valorifi­care superioară timpului, a capaci­a­tății de producție, a inteligenței, spiritului de orga­­­nizare. Toate a­­ceste elemente au fost în bună parte explorate. O dove­desc realizările industriei din ju­dețul nostru care și-a realizat planul pe 9 luni la in­dicatorul produc­ției marfă cu 15 zile mai devreme. Pînă lunii se la sfîrșitul preconi­zează o depășire a planului cu 6 pro­cente. Cind vor fi recuperate restanțele de la Combinatul avicol Vaslui? D­in programul dezvoltării ba­zei materiale a agriculturii fac parte și complexele zoo­tehnice intercooperatiste me­nite să ridice eficiența muncii economice a C.A.P.-urilor, să îmbu­nătățească substanțial veniturile cooperatorilor, concomitent cu asi­gurarea unei mai bune aprovizio­nări a populației cu produse din carne și lapte. în județul Vaslui, a fost inițiată construirea unor obiec­tive importante, alocîndu-se, în a­­cest sens, un mare volum de fon­duri. Din păcate, la mai toate o­­biectivele acestea, în antrepriza întreprinderii județene de construc­­ții-montaj­e Vaslui, stadiul fizic al lucrărilor este mult rămas în urmă. La Complexul de îngrășare a tau­rinelor, complex amplasat la Cos­­tești, abia s-a realizat, pînă în pre­zent, 45,5 la sută din planul anual, mergîndu-se într-un ritm de 6 pro­cente pe lună . Un ritm necores­punzător există și la celelalte o­­biective și am exemplifica cu Fer­ma din Negrești de creștere a va­cilor unde, în ultima decadă, s-a raportat un singur procent reali­zări­i O situație necorespunzătoare se menține însă și la Combinatul a­­vicol din Vaslui, unde, de la 10 septembrie și pînă la 20 septem­brie, nu s-a lucrat nimic. Și iată și care sînt consecințele unei a­­semenea lipse de răspundere. Sînt expuse pe larg într-o scrisoare so­sită la redacție din partea tova­rășului inginer N. Caras, șeful fer­mei. ^ „întreprinderea intercooperatistă „Avicola" Vaslui și-a început, după cum se știe, activitatea de pro­ducție la data de 12 mai a.c., prin popularea primelor două hale cu 32.500 pui, tineret pentru înlo­cuire, în vederea obținerii prime­lor serii de găini ouatoare. Pînă la vîrsta de 120 de zile, datorită respectării cu strictețe a tehnolo­giei de creștere a păsărilor în com­plexe de tip industrial, puicuțele s-au dezvoltat normal, atingînd greutatea și conformația standard ale produsului respectiv, in conti­nuare, aceste puicuțe urmează să fie mutate în două hale de între­ținere a găinilor ouâtoare, hale ca­re au o compartimentare și ame­najare interioară diferită de cele pentru tineretul de înlocuire. Din păcate, transbordarea puicuțelor în halele de găini nu va putea a­­vea loc la termenul stabilit de teh­nologie, deoarece I.C.M. Vaslui în­­tîrzie cu montarea instalației elec­trice, ca să nu mai vorbim de fi­nisaje. in aceste hale, instalațiile de forță au fost abandonate, in locul tablourilor electrice spînzură capetele de fire. In timp ce pui­cuțele au început să ouă prin aș­ternutul din coji de floarea-soare­lui, constructorii se pare că au da gînd să-și termine lucrările abia în cîteva luni. O asemenea intîrzi­­ere este de neconceput pentru bu­­nul mers al fermei noastre, fiindcă s-ar ajunge la compromiterea to­­tală a celor 28.000 de găini, a po­tențialului lor de producție. Hotă­­rîrea noastră a fost să creștem încă din anul acesta un număr de 200 mii pui de carne. Față de terme­nele de execuție a halelor stabi­lite prin luna mai de I.C.M. Vas­lui, se părea că am putea să nu îndeplinim ușor acest obiectiv. As­tăzi vedem însă că planurile noas­tre sînt frînate de ritmul total ne­­corespunzător în care constructorul își îndeplinește sarcinile. El abia o întrebare pe adresa I.C.M. Vaslui ne-a pus la dispoziție o singură hală pentru pui de carne, în care creștem 28.000, și din care vom începe să livrăm pe piața Vaslu­iului în jurul datei de 10 octom­brie. Dar și la această hală racor­dul electric este provizoriu, grupu­rile electrogene nu sunt aduse la starea de funcționare și popularea unei asemenea hale cu pui de o zi constituie un risc. Noi, întregul colectiv al complexului avicol, sun­tem­ animați de cea mai vie do­rință de a ajunge la întreaga ca­pacitate de producție a unității în termenul planificat, pentru a con­tribui efectiv la mai buna aprovi­zionare a pieței cu carne de pa­săre și ouă. Nesprijinit însă de con­structor, planul nostru este pericli­tat. Ne adresăm prin aceste rîn­­duri tovarășului N. Georges­­cu, directorul I.C.M. Vaslui, în speranța că va lua toate măsu­rile pentru urgentarea lucrărilor pa acest important șantier". Redacția ziarului nostru așteaptă din partea sus-numitei întreprinderi un răspuns clar. Ce are de gînd să întreprindă în vederea lichidă­rii neajunsurilor semnalate la Com­binatul avicol cît și la celelalte o­­biective din agricultură ? C. HUȘANU Bîrlad. In cartierul me­­talurgiștilor bîrlădeni se construiesc noi blocuri de locuințe. Foto : P. Badea

Next