Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)

1972-12-07 / nr. 1487

f Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul V, nr. 1487 Joi 7 decembrie 1972 4 pagini, 30 bani în cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republic­iU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Dintre unitățile cooperației meș­teșugărești, Cooperativa „Presta­rea" din Bîrlad se remarcă prin­­tr-un adevărat salt calitativ în activitatea față de perioada anu­lui precedent. Mobilizați de or­ganizația de partid, cooperatorii bîrlădeni și-au propus ca prin­cipal obiectiv: sporirea volumu­lui prestațiilor de servicii și a­­doptarea unor forme moderne de deservire a populației, extinderea gamei prestației cu caracter in­dustrial, diversificarea serviciilor oferite clienților. Aceste preocu­pări au condus la înregistrarea unui succes de prestigiu : înde­plinirea planului anual la produc­ția marfă cu 30 de zile mai de­vreme, ceea ce va permite reali­zarea unui volum de producție suplimentară în contul anului 1973 în valoare de 1.250.000 lei. Rezultatele au fost obținute în condițiile creșterii nivelului de eficiență economică, fapt con­cretizat în reducerea cu 17 lei a cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă, lucru care a condus la creșterea nivelului de rentabili­tate cu 1,03 la sută. Realizarea u­­nei economii suplimentare de 235.000 lei la prețul de cost a creat posibilitatea achiziționării unor utilaje care au contribuit la o mai bună utilizare a capacită­ților de producție la secția metal. Continuînd tradiția diversificării continue a gamei serviciilor ofe­­rite populației, în aceste zile se fac ultimele pregătiri pentru des­chiderea unei noi activități: un atelier de jaluzele, rulouri pentru geamuri, rame etc. Sunt cîteva din succesele cu care cooperato­rii de la „Prestarea"" întîmpi­nă cea de-a XXV-a aniversare a Republicii. F.R.R. Comunistul Dumitru Cozianu, de la atelierul role, își depășește zilnic sarcinile de plan Răspunsul este autentificat de lichidarea deficiențelor semnalate 5-0 vorbit mult despre lupta împotriva risipei. De dorii, de timp, de materiale, de orice natură ar fi, ea este păgubitoare pentru eco­nomia națională și pentru fiecare lucrător în parte. O asemenea ac­țiune a vizat în primul rînd o re­considerare a opticii bunului gos­podar față de avuția națională. Dar aceasta nu trebuie înțeleasă ca o campanie, ea neputînd fi explicată decit in contextul gene­ral al economiei , de valorificare maximă a tuturor rezervelor pen­tru realizarea cincinalului înainte de termen. Un fapt mai puțin în­țeles, de depozitele Bîrlad și Vas­lui, ale întreprinderii de colecta­re a metalelor Iași, cărora le reco­mandam sub genericul „Prețuiți metalul dar nu pe . .. campanii", în ziarul nostru nr. 1468, din 15 IX 1975, să treacă la valorificarea u­­nor importante cantități de deșe­uri metalice pe care le „uitaseră" în spațiile de depozitare ale unor întreprinderi industriale din județ. Conducerea I.C.M. Iași­ne face cu­noscut prin adresa nr. 13.669 din 2S.XI.1972 că cele sesizate sînt re­ale, ele datorîndu-se unor defec­țiuni pe traseele organizatorice, re­mediate însă operativ.........Ca ur­mare a reviziei gestiunii depozitu­lui începînd cu data de 1 .XI.1972, precum și a efectuării concediului de odihnă de către conducătorul auto al depozitului (Vaslui - n­r.), ridicarea materialelor a fost orga­nizată de către secția I.C.M. prin trimiterea unui mijloc de tansport și automacarale care au efectuat aceste operațiuni în perioada 10 -14.XI.1972, ridicînd întreaga can­titate de fier, precum și 8,7 tone span folos. Menționăm că unita­tea noastră este dotată cu mij­loace de transport de 5 tone, iar pentru ridicarea cantității de 8,7 tone, span foios, a fost necesar să se efectueze un număr de 7 transporturi datorită volumului mare al spanului. Mai menționăm că unitatea noastră întîmpină mari greutăți în ridicarea materialelor de la­ unitățile producătoare de deșeuri metalice din cauza blo­cării spațiilor de depozitare ca urmare a restricțiilor la livrări că­tre marii beneficiari (C. S. H., C.S.R., Oțelul Roșu, U.M.G.B. etc.). Pentru rezolvarea situației de la unitățile din municipiul Bîrlad s-a închiriat un teren pentru depozita­rea provizorie a deșeurilor și tot­odată s-au luat măsuri de pre­lucrare a materialelor la prădători în vederea reducerii volumului a­­cestora in scopul măririi eficien­ței economice la transportul ma­terialelor cât și pentru reducerea spațiilor de depozitare cunoscind faptul că aceste materiale rezultă din producția curentă a unităților și cantitățile sunt în continuă creș­tere. Totodată am solicitat cu a­­dresa nr. 13.655/1972 la Comite­tul executiv al Consiliului popular județean Vaslui să ne închirieze un teren pentru depozitarea pro­vizorie a materialelor ușoare in vederea descongestionării unități­­­lor predătoare pină la amenaja­­rea depozitului central Podul- lloaiei în care se vor depozita și prelucra deșeurile metalice și me­­talele vechi provenite de la uni­tățile producătoare din Moldova". Semnalele critice au declanșat măsuri operative din partea cen­tralei, soldate cu rezultate con­crete, confirmate și de unitățile cu care colaborează I.C.M.ufr După critică­­ măsuri concrete în articolul „Orice treabă lăsată pe tînjală aduce pagube" atră­geam recent atenția asupra faptului că nivelul imobilizărilor de vagoane a crescut vertiginos din cauza ne­glijenței unor conduceri de între­prinderi, grevînd în ultimă instan­ță costurile unităților. Cei vizați direct erau factorii răspunzători de problemele „organizării" iraționale a activității de încărcări-descărnări la Șantierul 5 Bîrlad. Analizînd situația și constatînd realitatea pa­gubelor valorice înregistrate, între­prinderea județeană de construcții­­montaj Vaslui ne răspunde cu a­­dresa nr. 20.044 : „Prin extinderea Fabricii de rulmenți Bîrlad fron­tul de descărcare a Șantierului 5 Bîrlad a fost micșorat. Conducerea I.C.M.-ului a luat măsuri ca la Bîrlad materialele de masă să nu mai intre marș rutizat și în acest fel se pot evita locațiile sută la sută". Oare acest lucru nu se știa și ina­inte de semnalele ziarului ? S-a trecut la o analiză operativă întreprinderea economică de in­dustrie locală Vaslui acționează de multă vreme să obțină rezultate bune, care au cam ocolit-o in a­­cest an de activitate. Un singur sector merge într-adevăr bine dar numai în ceea ce privește reali­zarea sarcinilor de plan : sectorul C. BENEA (continuare în pag. a 3-a) TOVARĂȘUL NICOALE CEMIȘESCU l - a primit pe publicistul italian Valeria Pellizzari In ziua de 6 decembrie, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit pe pu­­ blicista1 italian Valerio Pelliz­zari. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au par­ticipat tovarășii Cornel Burtică, , membru supleant al­­ Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Constantin Mitea, con­silier al președintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru­­ revista italiană „L'Europeo". Din noua și moderna arhitectură vasluiana Eficiența economică a pământului înseamnă producții cit mai mari cu cheltuieli puține D­upă­­ luni și luni de­ eforturi susținute, lucrătorii ogoare­lor au acum posibilitatea să-și analizeze munca unui an întreg concretizat în rezultate satisfăcătoare, în multe din unitățile agricole cooperatis­te din cele existente pe raza ju­dețului nostru. O demonstrează depășirile de producție obținute la cultura porumbului. Probleme majore polarizează atenția consi­liilor de conducere, ale membri­lor cooperatori cu precădere. Prin­tre acestea se înscriu cele privi­toare la modul cum s-a lucrat, cît s-a cheltuit pentru realizarea pro­ducției, ce trebuie­­ făcut într-un viitor apropiat pentru ca, cu a­­celeași investiții și forțe de mun­că, să se obțină producții cît mai mari. Acesta este, de altfel, im­perativul timpului nostru. O analiză economică temeinică efectuată la C.A.P. Delești a scos la iveală faptul că deși s-au obți­nut recolte bune există un mare decalaj între brigăzi, privind chel­tuielile de producție. „Față de 1971, în acest an, pentru reali­zarea unui kilogram de porumb s-a cheltuit mai puțin, ne spunea tovarășul Ioan Beiu, economistul șef al unității. Brigada I, reali­zează un kilogram de porumb cu 0,55 lei cheltuieli de producție, a treia cu 0,75 lei, în timp ce brigada a II-a pentru aceeași can­titate cheltuie 1,05 lei. Acest lu­cru ne nemulțumește și este fi­resc, deoarece nu există prea mare deosebire privind structura solului. Lucrările au fost efectu­ate mecanizat iar substanțele chi­mice destinate fertilizării reparti­zate uniform". La C.A.P. Delești, planul privind producția de porumb a fost rea­lizat și depășit. „De pe 335 de­ hectare s-a obținut cantitatea de 1 100 de tone, adică cu mai bine de 150 t, ' peste­ prevederi. ■ Cea mai mare producție a fost de 3 000 de kilograme, porumb-știu­­leți la ha. Ne referim la brigăzile de cîmp, a ținut să spună tov. Luca Bulboacă, președintele coo­perativei. Facem această preciza­re, deoarece brigada s­portiv.ti­­cola de pe o tarla însumînd 23 de hec­tare în punctul Islaz, realizat 112 tone de porumb știu­ a­leii, ceea ce revine mai bine de 6 000 de kilograme, în medie, la hectar. Dar nu această surafață am luat în calcul cînd facem re­feririle economice ale eficienței pămintului, ci suprafața de 322 ha, pe care o muncesc cele două brigăzi profilate pe cultura cerea­lelor, cea condusă de Nicolae I­­săilă și respectiv Ion Olaru, fiind­că diferențele privind cheltuielile pentru realizarea unui kilogram de porumb aici oscilează nejus­tificat. Tocmai de aici am pornit atunci cînd, chibzuind gospodă­rește, am căutat cauzele decala­jului. Solul, din punct de vedere calitativ, nu este diferențiat. Fer­ GH. ANGHEL (continuare în pag. a 3-a) Concursul nostru de informații, reportaje și fotografii .„OMUL DL Ull­ 1101“ Rezultatul unei întreceri La sfîrșitul celor 11 luni de producție din acest an, co­lectivul Fabricii de­­ confecții Vaslui se poate numări cu ob­ținerea unor rezultate bune și foarte bune la toți indicatorii, înainte de a folosi cifrele care ne stau­ la îndemînă, trebuie menționat faptul că succesele obținute se datoresc, în primul rînd, întrecerii în care s-au angajat cele două mari secții, I și a II-a, conduse de Vasile Calan și, respectiv, ing. Doina Georgescu și maistru Maria Zahariuc. Intre cele două secții s-a creat o­ „rivalitate“ încp. de la începutul anului. Pe locul fruntaș s-a menținut mereu prima­ secție. Nu se poate fa­ce afirmația că aici s-a muncit mai mult, că dincolo salariații au dovedit mai puțin interes față de îndeplinirea sarcinilor de plan. Și acum. iată rezultatele pe fabrică. :Indicatorul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 117­ la sută, produc­ția marfă — 101,7 la sută, iar productivitatea munci­i— 112,7 la sută. In cinstea mărețului eveniment care se apropie — aniversarea Republicii — colectivul fabricii noastre a ho­­tărît să-și îndeplinească planul anual cu 15 zile mai devre­me. Timpul rămas disponibil va fi, la rîndul lui, folosit cum se cuvine. Se preconizează ca, in celelalte 15 zile din semes­trul al doilea, producția realizată să atingă o valoare de 32 milioane de lei Deocamdată, nu există nici un fel­­ de „pro­bleme" care ar putea să împiedice îndeplinirea acestui anga­jament. Suntem­ încredințați că totul a fi dus la bun sfîrșit. DUMITRA URSU Un succes de prestigiu Animat de dorința de a întîmpină gloriosul jubileu al Re­publicii cu succese cit mai frumoase în producție, colectivul de muncă de la Autobaza nr. 5 Bîrlad și-a intensificat zi de zi eforturile în întrecerea socialistă. Astfel,­­ a reușit, ca pla­ LEONIDA CRISTEA (continuare in pag. a 3-a)

Next