Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)

1972-10-14 / nr. 1441

4 Proletari din toate fatete, unițî-vă!­­ ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean C IMPERATIVUL ACESTOR ZILE: RECOLTA - ÎN HAMBARE SĂMÎNTA - ÎN SOL! Cronica agrară u toate vitregiile naturii, de pe ogoare, po­rumbul trebuie dus în hambare, iar griul, or­zul și secara trebuie să ajungă neapărat în pămînt, acolo unde urmează să germineze și să producă. Din păcate, in multe unități agricole organizarea acestor procese de muncă, în recoltată se află în cîmp în grămezi neacoperite, la dispoziția umezelii și a altor factori distructivi. Cît privește transportul cocenilor din cîmp în parcurile de furaje ale sectoarelor zootehnice tre­buie să spunem că această lucrare înregistrează un nivel de execuție total nesatisfăcător, chiar dacă eliberarea terenului de porumb și coceni sînt operații care se pot executa cu o relativă ușurință în actualele condiții atmosferice. Dar, cînd unora — ne referim la cei care răspund de soarta re­coltelor, între care specialiștii Direcției și unităților agricole — le lipsesc ideile și inițiativa, rezulta- Acțiuni operative, eficiente in raport cu starea timpului! C­­ondiții specifice actualei conjuncturi economice, asă de dorit mai mult decit s-ar putea crede la prima vedere. Se Intilnesc ici-colo factori de răs­pundere care privesc sarcinile, ciudat, cu prea multă pasivitate, deși în cîmp zonele de cereale așteaptă să fie transportate în hambare. Firește, altfel nu s-ar putea explica de ce tocmai în a­­ceste zile numărul brațelor care participă la mun­ca cîmpului este mai mult decit oscilant, iar în unele localități mai mic decit oricînd, deși situa­ția — din acest punct de vedere — ar trebui să fie puțin inversată. Dacă ar fi să ilustrăm cu cifre, afirmațiile, am începe desigur, cu ceea ce este mai expus deprecierilor calitative și anume cu strugurii nerecoltați la această oră — cînd totul ar fi trebuit să fie transformat în vin — deci în parte, deși calendaristic timpul este des­tul de înaintat. In sectorul cooperatist al jude­țului mai sunt de recoltat, după cum „glăsuiește"­­ultima situație operativă, existentă la Direcția generală pentru agricultură, industrie alimentară și ape, struguri pe o suprafață de peste 450 de hectare — lucru de-a dreptul alarmant — în con­dițiile anului pe care o străbatem, cînd calami­tățile naturale au diminuat considerabil de mult recoltele obținute în sectorul viticol. Destul de anevoios este și ritmul ce se înregistrează la re­coltarea cartofilor, din 1.240 de hectare, la a­­dăpost sunt doar cantitățile de pe 884 de hectare, ceea ce înseamnă iarăși destul de puțin. Dar ceea ce ni se pare nouă mai grav este, fără îndoială, faptul că din cele 84.500 de hectare, cultivate cu porumb pentru boabe, doar 15.440 au fost recol­tate din care depănușate sunt numai cantitățile de pe 12.300 hectare, fapt care ne îndreptățește să credem că aproximativ 50 la sută din producția tele nu pot fi deci nesatisfăcătoare; din 15.440 de hectare recoltate, doar 5.390 sunt eliberate, cu toate că porumbul premerge culturii griului pe o suprafață destul de mare. Și, pentru că vem­ vorba de semănat, ar fi interesant — credem — de știut care este situația pregătirii însămînțărilor de toamnă. Ei bine, din 76.570 de hectare, destinate acestor acțiuni, 45.876 sunt numai arate, iar pregătite numai 34.326. Cui datorăm aceste întîrzieri ? In mare parte timpului. Totuși s-ar mai putea vorbi și despre un ritm prea lent înregistrat cu mult înaintea ploilor — noi am vorbit cu mult înainte despre acest lu­cru — la diferite lucrări agricole, ca să nu mai vorbim de cel actual, existent la eliberarea tere­nului. Față de cele relatate, atragem atenția organelor comunale de partid și de stat, specialiștilor de la toate nivelele că în condițiile acestei perioade de timp se poate realiza mult mai mult, dacă orga­nizarea judicioasă a lucrărilor și mobilizarea tu­turor forțelor de muncă sunt pretutindeni acțiuni prezente, efectuate cu toată răspunderea pe care o incumbă funcțiile și calitatea de comunist a fie­căruia dintre factorii vizați. Ne exprimăm astfel, deoarece in multe unități vizitate, cum ar fi cele din Gherghești, Puiești, Lălești, Duda, Epureni ș.a., chiar în zile bune de lu­cru nu se face totul pentru a se realiza o prezență în cîmp a cooperatorilor și altor forțe de muncă. In așa fel incit lucrările ce trebuie efectuate acum să avanseze. „Plouă !“, ni se spune cel mai ade­sea, și cu asta toate frămîntările primarilor și pre­ședinților de cooperativă se topesc... scuze ! C. PAUNESCU BILANȚ CONCLUDENT Lucrătorii din unitățile agri­cole de stat din județ, în frun­te cu comuniștii, se strâduie ca, folosind în chip judicios o­­rele bune de lucru, utilajele și mijloacele de transport pe care le au la dispoziție, să re­cupereze cît mai mult din res­tanțele unor lucrări agricole de sezon. Ca rezultat al acestei preocupări, recoltarea struguri­lor și a legumelor a fost în­cheiată pe întregul trust. De asemenea, I.A.S. Bârlad, Vetri­­șoaia și Huși și-au îndeplinit și depășit planul la însilozări. Paralel, conducerea trustului a luat măsuri care să asigure în­deplinirea planului în zooteh­nie, în prezent așteptîndu-se aprobarea unor soluții, înaintate departamentului din minister. Potrivit relatărilor reprezentanți­lor conducerii trustului, pînă joi, recoltatul fructelor era realizată pe aproape 90 la sută din plan­tații, erau însâmînțate cu griu peste 2.000 de hectare, iar po­rumbul era recoltat de pe 7.000 de hectare din 13.000 existente în cultură. Ceea ce necesită, în continuare, măsuri operative și eficiente, în unitățile agricole de stat de pe teritoriul județu­lui, este impulsionarea trans­portului producției recoltate, pe cîmp aflîndu-se, în prezent, peste 20.000 de tone de po­rumb cules. Salariații unor între­prinderi din Bîrlad recol­tează porumbul de pe una din tarlalele I.A.S. Bîrlad. Toto : D. Ștefan Continuă intens lucrările de sezon Mecanizatorii din cadrul S.M.A. Oltenești folosesc la maximum orele bune de lucru, pentru a înainta cu lucrările solicitate de anotimpul în care ne aflăm. Un exemplu edificator, în acest sens, îl reprezintă membrii sec­ției de mecanizare Oltenești. După cum ne mărturisea alaltă­ieri secretarul comitetului comu­nal de partid, ei au reușit să în­­sămînțeze, printre ploi, 200 de hectare cu griu din cele 5410 prevăzute. Cîteva tractoare, în numai cîteva ore bune de lucru, din data de 11 octombrie 1972, au arut 7 hectare, pe un teren înclinat, pe care umiditatea a permis efectuarea acestei lucrări. De asemenea, tractoriștii de aici au contribuit la eliberatul celor 150 de hectare cu culturi tîrzii, în locul cărora va fi însămințat griu. Anul V, nr. 1441 S­ MBATA 14 octombrie 1972 4 pagini, 30 bani Aspect de pe șantierul Fabricii de izolatoare ce se construiește în orașul Vaslui. Nutrețurile zac pe cîmp, iar unii însilozează... scuze! U­na dintre sarcinile sezonu­lui în agricultură o repre­zintă însilozarea nutrețu­rilor cultivate, a unei părți din producția suplimenta­ră a grădinilor de legume și a altor culturi. Este necesar ca, in fiecare unitate agricolă din ju­deț, să se respecte cu strictețe îndeplinirea planului la însilo­zări, întrucît se cunoaște că a­­ceasta contribuie într-o însemna­tă măsură la realizarea indicato­rilor de plan în zootehnie. De asemenea, se impune cu acuitate continuarea însilozării nutrețuri­lor chiar și pe timp de ploaie, fiindcă umiditatea excesivă din ultima perioadă de timp pune în pericol o parte din baza fura­jeră destinată efectivelor de a­nimale proprietate obștească, ce­­lor proprietate de stat și pro­prietate personală a țăranilor cooperatori. Așa stînd lucrurile, s-ar cuveni ca, peste tot în ju­deț, în orele bune de lucru din zilele în care ne aflăm, acțiunea de însilozare să continue intens. Nu se întîmplă, în schimb, așa. Ne-a dovedit-o, printre altele, raidul-anchetă inițiat joi, 12 oc­tombrie, pe o parte din ogoare­le județului. Ne vom referi, în rîndurile care urmează, doar la cîteva din aspectele întîlnite. Cooperativa agricolă din satul Epureni de Huși avea prevăzut să conserve, sub formă de sil 1500 de tone de nutrețuri, din­tre care cea mai mare parte de porumb. Au fost însilozate, po­trivit informațiilor furnizate de către inginerul șef al acestei u­­nități, tovarășul Sever Țiplic, pînă alaltăieri, 700 de tone. Pe timpul ploilor, aici abia a fost pus la siloz o jumătate de groa­pă de nutreț. Se aprecia că vor mai fi însilozate aproximativ 100 de tone. In cazul acesta, defici­tul de siloz este foarte mare. Inginerul șef se apăra, împotri­va criticilor pe care Ie formu­lam la adresa conducerii coope­rativei, pentru că tratează cu indiferență această problemă, argumentînd că, în cel mai rău caz, vor fi însilozate încă apro­f­ e. s. vînătoru­l (continuare te pag. a 3-a|L.________________________________ Se desfășoară lucrările de construcție a Fabricii de pîine din Vaslui De cîteva luni, pe strada Ștefan cel Mare din Vaslui, un colectiv al întreprinderii județene de construcții-montaj execută lucrări la un nou obiectiv economic prevăzut a se ridica în orașul nostru în actualul cincinal Este vorba de o fabrică de pîine cu o capacitate de 20 de tone în 24 de ore. Conform proiectului, unitatea va trebui să intre în funcțiune la sfîrșitul anului viitor. Demn de reținut este faptul că fabrica este așezată lingă moara Vaslui și va realiza, în final, cu aceasta un flux continuu de producție, făina parcurgînd un drum pe bandă din moară — siloz — fabrică. Se exclud, astfel, operațiile de manipu­lare și se realizează o pîine la un preț de cost mai scăzut. Menționăm, de asemenea, că întregul utilaj necesar a fost contractat. în pagina a 2-a magazin i­i I­­i i i i i i­i­i în pagina a 4-a: ■ Lucrările sesiunii Adunării Generale a O. N. U. ■ Moment nou în evoluția raporturilor dintre R.P. Chineză și R.F. a Germaniei ■ SPORT iiiiiiii Plenara Consiliului Central al Uniunii a Sindicatelor în ziua de 13 octombrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei, din în­sărcinarea conducerii partidului, tovarășul Emil Bodnaraș a supus spre aprobare Plenarei Consiliu­lui Central al U.G.S.R. recoman­darea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eli­berarea tovarășului Virgil Tro­­fin din funcția de președinte al Consiliului Central al U G.S.R. și din Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. în legătură cu noile însărcinări primite în cadrul guvernului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat în unanimi­tate această propunere. La recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre- Generale din România nara a hotărît alegerea tovarășu­lui Mihai Dalea, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetului Executiv, și în funcția de președinte al Con­siliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales în funcția de secretar al Consi­liului Central al U.G.S.R. pe to­varășul Constantin Mîndreanu, președintele Consiliului pentru activitatea politică și cultural­­educativă de masă al Consiliu­lui Central al U.G S.R. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Dalea, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindica­telor din România. Plenara C. C. al U. T. C. Vineri, 13 octombrie a.c. s-au desfășurat lucrările Plenarei C.C. al U.T.C. Insușindu-și unanim recomandarea Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotărît eliberarea tovarășului Dan Marțian din funcția de prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Co­munist, care va primi alte în­sărcinări. Plenara a hotărît ale­gerea tovarășului Ion Traian Ștefănescu în funcția de prim­­secretar al C.C. al U.T.C. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor ce au avut loc în plenară, tovarășul Gheorghe Pană, membru al Prezidiului Permanent, al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., a subliniat marile răspunderi care revin tineretului pentru traducerea în viață a hotărîrilor Congresului al X-lea și ale Con­ferinței Naționale a partidului, a indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea radicală a activității Uniunii Ti­neretului Comunist. Priorități pe agenda de lucru a Comitetului orășenesc de partid C­ampania de toamnă, carac­terizată anul acesta prin a­­bundența ploilor, înscrie pe agenda de lucru a comite­telor de partid priorități le­gate de strîngerea recoltelor din cîmp și de asigurarea frontului de lucru pe perioada de iarnă în domeniul construcțiilor. Acestea se adaugă marii acțiuni „Cincina­lul înainte de termen", încadrîn­­du-se organic, efortului general de edificare a societății socialiste în patria noastră. Am urmărit re­alizarea acestor priorități în ora­șul Huși avînd interlocutor pe tov. ION CROITORU, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid. — Așadar, tov. prim-secretar, vă propunem să începem discu­ția noastră pornind de la unul dintre cele mai importante eveni­mente din viața organizației — a­­legerile de partid. —Momentul alegerilor are un cadru prielnic de desfășurare, in­­tegrîndu-se în activitatea generală de realizare a hotărîrilor Confe­rinței Naționale. Este și un mo­ment de analiză a rezultatelor ac­tivității noastre economice pe primele nouă luni. Va fi un bun prilej de dezbateri pentru asi­gurarea tuturor condițiilor de îndeplinire a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în a cinstea celei de a 25-a aniversări proclamării Republicii. Orașul Huși poate raporta cu mîndrie că planul producției globale a fost realizat pe perioada anterioară în proporție de 101 la sută, iar la producția marfă 102 la sută. In­registrăm depășiri importante la beneficiile planificate. La acest capitol, avem și restanțieri. Indus­tria locală nu și-a realizat nici angajamentul suplimentar — care e destul de mare. Așadar, o pri­oritate — recuperarea rămînerilor în urmă. — Ploile din această toamnă au creat o serie de greutăți activită­ții de recoltare. Ce acțiuni s-au întreprins pentru strîngerea re­coltei la unitățile agricole de pe raza orașului Huși ? — Nu ne mulțumește faptul că, în comparație cu alte unități I. SANDULESCU (continuare în pag. a 3-a) Convorbire cu tovarășul ION CROITORU, prim-secretar al Comitetului orășenesc Huși al P.C.R. D Personalitatea orașului in multele imagini vă­zute in trecerea noastră prin diferite localități nu poți reține totul. Memoria păstrează doar esențialul, doar nota predo­minantă a liniei arhitectoni­ce, doar piesele cele mai va­loroase dintr-un muzeu. A­­cestea rămin pentru multă vreme in noi, constituie fon­dul de aur al amintirilor noastre și se identifică cu numele orașului respectiv. Cînd spunem, de exemplu, Paris, ne gindim fără să vrem la turnul Eifel, cind spunem Moscova și vedem zidurile Kremlinului, auzim sunetele orologiilor sale. Brașovul în­seamnă și turnul Sfatului sau Biserica Neagră, lașul se confundă cu Palatul culturii, iar Bârladul este sinonimul rulmentului. O, desigur, fie­care localitate mai are incă o mie de lucruri demne de toată atenția, dar omul reți­ne ce i-a plăcut mai mult, ce crede el că este mai impor­tant și sintetizează totul in­tr-un singur obiect reprezen­tativ. Or, tocmai aceste o­­biecte reprezentative dau ce­ea ce se cheamă personalita­tea orașului, semnele sale particulare. Cu ele se min dresc locuitorii săi și se simt proprietarii acestor frumuseți pe care le etalează cu gestul unei ospitaliere gazde de cite ori li se ivește ocazia. Și acum să revenim la Vasluiul nostru. Călătoriile, în trecerea ta pe străzile fos­tei reședinți domnești, vei a­­socia și de aici înainte nu­mele orașului cu lupta de la 10 ianuarie 1475 la confluen­ța Bârladului cu Vasluiețul ? Sau vei găsi și alte puncte de reper capabile să se cuibă­rească cu insistență în me­moria ta ? Ce dă astăzi personalitate orașului Vaslui ? Eu m-aș o­pri în centru, așa face toată lumea, unge in centrul ora­șului. Pa o carte poștală ilus­trată, care încă nu s-a tipărit, aș imortaliza partea dinspre strada principală a pieței cu palatul tău politic-adminis­­trativ, vist de piramidă în structura arhitecturală cu to­tul origina­lă a complexului de clădiri ca il înconjoară. Apoi, aș surprinde poșta cu feres­trele ei ascunse și cu care ne-am obșinuit atit de greu, fiindcă proiectantul a încălcat tradiția obișnuitei fațade. Ea C. HUȘANU (continuare in pag a 3-a)

Next