Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-03-23 / nr. 1576

B­i­B­L­I­gI­T­I­­C­A CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ' Profet­ari d­in fârfe tarile, unifi-vo ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1576 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973, a avut loc șe­dința Consiliului de Stat, prezidată de to­varășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unita­re de structură pentru unitățile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor in­dustriale și unităților asimilate acestora, a întreprin­derilor subordonate, precum și a unităților compo­nente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de condu­cere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor nor­me. Art. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în a­­nexa­ nr. 1, care face parte integrantă din prezentul j-decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități socialiste. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, im­portanța și specificul activității, structura organiza­torică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități simi­lare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională: a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și Alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de câte un maistru; mărimea aces­tor formații de lucru se stabilește pe bază de nor­mative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități depinzînd ele natura și specificul procesu­lui de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub con­ducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volu­mul activității necesită un număr de muncitori e­­ch­ivalent cu patru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducând nemijlocit ac­tivitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexi­tate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiștri corespunză­tor normativelor și este un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa at­t în cadrul secțiilor de producție cât și independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate consti­tui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare exe­cută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamble­­lor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volu­mul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate în­tre ele din punct de vedere tehnologic, dacă volu­mul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lu­crează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de sec­ție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator aju­tat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigura­rea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și cele­lalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprin­derilor foarte mari și complexe avind procese de­­ producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Con­ducere al ministerului, pe baza acordului Consiliu­lui pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt conduse de câte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de pro­ducție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip, in cazul în care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea di­n care fac parte, ele pot avea în structura lor or­ganizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o ac­tivitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lu­crări sau activități omogene care necesită o orga­nizare distinctă. Biroul poate fi constituit indepen­dent dacă volumul de muncă necesită un număr mi­nim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. io. — Serviciul este un compartiment func­țional care se poate organiza pentru îndeplinirea u­­nor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare,care trebuie conduse unitar, daca volumul de muncă ne­cesită cel puțin 15 persoane ; în cadrul unui servi­ciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfi­ința și un birou­­ la serviciile mai mari pot fi orga­nizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care (continuare în pag­a 3-a) FĂURARI AI SOCIALISMULUI 1 DN­ÖM DI 20 DE MI M Mn tinăr blond, cu ochi al­­■ m baștri, cu părul cîrlion­­țat, cu o buclă ce-i cădea mereu pe frunte, se în­drepta spre Brașov. Ple­ca să învețe meserie. Să fi a­­vut pe atunci vreo 15 ani. In urma sa, la Bîrlad, se constru­ia Fabrica de rulmenți. Gheor­­ghe Roșea, căci despre el este vorba, primea mereu vești de acasă, că e gata zidăria, că se montează mașinile, că acuși va trebui să înceapă producția. In anul 1953, cînd uzina bîrlădeană a început să pro­ducă primii rulmenți, se în­toarse și tînărul Gh. Roșea, proaspăt absolvent al școlii profesionale din Brașov, în meseria de termist. Cu diplo­ma în buzunar, bătu sfios la ușa serviciului personal. A fost repartizat în secția strungărie. Pe vremea aceea, munca de termist era grea. Aproape toa­te operațiile se făceau manu­al. El se străduia, însă, din răsputeri să pătrundă cît mai bine tainele meseriei, învăța de la alții și ajuta la rîndul său pe alții. Nu după mult timp, a început să se numere printre cei mai harnici și pri­cepuți termiști. Pentru rezul­tatele bune în muncă, pentru conștiinciozitatea sa profesio­nală a fost numit șef de echi­pă. Apoi bucurîndu-se de a­­precierea unanimă a tovarăși- MIHAI GENTIMIR, corespondent (continuare in pag. a 2-a) CONSUM­ DE sm­t. REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republi­cii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața­ Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU O ACTIVITATE SUSȚINUTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ AURILOR RECENTEI PLENARE A C. C. AL P. C. R. O SARCINĂ PRIORITARĂ: Creșterea­­ productivității muncii ■ Mai mult de 417.000 lei depășire valorică la producția globală ■ Beneficii suplimentare de peste 345.000 lei , urmare a măsurilor aplicate la întreprinderea de morărit și panificație Bîrlad în cadrul ac­țiunii de organizare a produc­ției, îmbunătățirii indicelui de utilizare a mașinilor, folosirii lor la parametrii maximali, productivitatea muncii a sporit, în primele două luni ale anului, cu 8 la sută față de perioa­da corespunzătoare a anului trecut. Menținerea unui ritm ridicat al a­­cestui indicator constituie factorul de­terminant în sporirea producției globale și marfă a întreprinderii. Anul 1973 marchează pentru colectivul întreprin­derii perioada concretizării unor angaja­mente deosebite. Astfel, față de sarcina planificată, angajamentul de creștere a productivității prevede un spor de 2,2 la sută. Avansul de 260 lei pe salariat obținut în lunile ianuarie și februarie la indicatorul productivității ne îndreptă­țește să credem că angajamentul luat devine o certitudine. Tov. Vasile Dorobăț, șeful serviciului plan financiar, ne declara, printre altele: „Realizarea producției globale în pri­mele două luni ale anului un procent de 101,4 la sută se datorește în cea mai mare parte creșterii productivității mun­cii. Astfel, s-a acționat în direcția îm­bunătățirii structurii sortimentelor a depășirii producției marfă. Un exem­pi­plu : în orașele Vaslui, Birlad, Huși și Negrești in sectorul panificației s-au extins produsele și preparatele de fran­­zelărie și specialități (colaci țărănești, împletituri, japoneze, covrigi, foi de plă­cintă, produse de patiserie)". O cale eficientă de creștere a pro­ductivității muncii a constituit-o și con­tinuă să aibă pondere însemnată modi­ficarea in structură a producției de fă­ină, obținîndu-se beneficii ce depășesc 345 000 lei față de plan. D. HUMĂ (continuare în pag a 3-a) Pe strada Ștefan cel Mare din orașul Vaslui, cons­tructorii execută lucrările de finisaj la interiorul no­ului magazin general. In industrie și construcții RITM CONSTANT - PLAN ÎNDEPLINIT LA LIMITA MAXIMALĂ La sfîrșitul celei de-a doua decade a lunii martie, nu­meroase colective din indus­tra județului Vaslui se aflau cu planul îndeplinit la li­mita maximală și în plus mai aveau încă executate importante cantități de pro­duse. Aceasta demonstrează că organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii, militează activ pentru apli­carea în viață a indicațiilor plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. cu privire la realizarea ritmică a planului de pro­ducție, mijloc sigur de o­­norare la timp a obligații­lor contractuale de obținere a unor produse suplimenta­re și de bună calitate. Am exemplifica cu urmă­toarele cifre : colectivul Fa­bricii de rulmenți din Bîrlad are deja un avans de 2.000 de rulmenți față de planul la zi ; unitățile de industrie locală din cadrul Consiliu­lui popular județean au e­­xecutat peste prevederi mo­bilă în valoare de 700.000 lei , colectivul peste Fa­bricii de confecții din Bîrlad a obținut peste sarcinile maximale produse în valoa­re de 52.000 lei, iar colec­tivul Fabricii vasluiene de confecții, are de asemenea, realizată o producție supli­mentară de 410.000 lei ; cu succese asemănătoare se în­scrie și întreprinderea de fermentare a tutunului din Bîrlad — 17 tone peste plan. Ritmuri corespunzătoare s-au înregistrat și pe unele șantiere de construcții din­tre care am aminti pe cele care lucrează la Fabrica de ventilatoare și utilaje tehno­logice, Fabrica de materia­le izolatoare, dezvoltarea Fabricii de rulmenți, profil I, și baza de producție a I.C.M. Vaslui. Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor Ieri, a avut loc, la Vaslui, ple­nara Consiliului județean al Or­ganizației pionierilor cu următoa­rea ordine de zi : — analiza activității educative și metodice desfășurate de casele pionierilor din județul Vaslui ; — măsuri organizatorice. Au participat, ca invitați, pre­ședinții consiliilor comunale ale Organizației pionierilor, conducă­torii cercurilor de la casele pio­nierilor. La lucrările plenarei au parti­cipat, de asemenea, tovarășii : Aurel Țolescu, secretar al Comi­tetului județean de partid, Iuliu Furo, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionieri­lor, Iuliu Rațiu, membru al birou­lui Consiliului Național al Orga­nizației Pionierilor. Pe baza unui material de ana­liză, participanții la plenară au dezbătut activitatea educativă și metodică desfășurată în cadrul caselor de pionieri, apoi, au dis­cutat planul de măsuri pentru or­ganizarea și desfășurarea acțiuni­lor în vacanța de primăvară a pionierilor și școlarilor. Plenara a hotărît eliberarea to­varășului Mihai Ciobanu din funcția de președinte al Consiliu­lui județean al Organizației pio­nierilor. Totodată, plenara a ho­tărît alegerea tovarășei Elena Condrea ca membră a biroului și președinte al Consiliului județean al Organizației pionierilor. la încheiere, plenara a aprobat un plan de măsuri pentru îmbu­nătățirea activității caselor pio­nierilor din județ, precum și a planului pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime a vacanței de primăvară a pionie­rilor și școlarilor. D­upă cum se știe, în orice fermă profilată pe crește­rea animalelor, este ne­voie nu numai de asigura­rea numerică a exemplarelor destinate producției, ci și a unor efective de rasă, în funcție de direcțiile lor de exploatare, dar și de condițiile mediului ambi­ant — climă, relief, sol etc. — corelat atît cu specificul ali­mentației de care dispun ani­malele, cît și cu posibilitățile de asigurare a furajelor, după cerințele fiecărei specii și stări fiziologice, in parte. Dar, din păcate, nu în toate unitățile agricole sînt respecta­te aceste principii, necesare bu­nei desfășurări a producției — in condițiile de rentabilitate­­— fapt care, de multe ori, duce la nerealizări de plan, deci la pier­deri materiale. Un exemplu edificator îl con­stituie, în acest sens, întîlnită la întreprinderea situația agri­colă de stat din Zorleni care, în ceea ce privește producția de lapte obținută anul trecut, a înregistrat mari nerealizări la fermele Banca și Fîntînele, toc­mai datorită neasigurării efec­tivelor și furajării neraționale a exemplarelor existente, din mo­tive care, în nici un caz, nu-i pot justifica pe cei doi condu­cători de unitate, chiar dacă ei le numesc... obiective. Și, dacă trebuie să consemnăm cifre, es­te suficient să arătăm că cele două unități de stat cumulează un deficit de 8.173 de hectoli­tri de lapte, ceea ce, pe cap de vacă furajată, înseamnă 421 de litri. Dar, dîndu-și — din fericire — la timp seama de aceste ano­malii, conducerea întreprinderii, după cum ne spunea recent ing. C. Șerban, directorul unită­ții, încă de la începutul anului curent, a luat măsuri în vederea normalizării situației. Cu ce s-a început ? Cu asigurarea efectivu­lui de taurine pentru lapte, prin cumpărări și din prăsilă proprie, în urma aplicării unui riguros proces de selecție, astfel incit planul stabilit pentru acest tri­mestru a fost îndeplini în pro­porție de sută la sută. In planul de producție, aceste măsuri au avut, cum era și firesc, de altfel, efectul scontat­ de la începutul anului și pînă acum s-au obținut cu 893 de lei. de lapte peste plan. " Desigur, la obținerea acestor rezultate a contribuit nu numai existența unor efective de cali­tate, ci și furajarea, mult mai adecvată, aplicată în această pe­rioadă, fiindcă, trebuie știut, a­nul acesta, unitatea dispune de mari cantități de furaje murate și de întregul necesar de fura­je industriale, în timp ce fibroa­sele și grosierele sunt trecute printr-un șir corespunzător de operații, pentru a le spori gra­dul de digestibilitate. ce o influență pozitivă, în ceea privește stimularea produc­ției de lapte, c­are și definiti­varea acțiunii de lotizare în funcție de producție, fapt ce permite o hrănire diferențiată a animalelor, în special din punct de vedere cantitativ, lucru care N. CAZACU (continuare 1* par) a 3-*4 Asigură­rea efectivelor și furajarea rațională - importante mijloace de sporire a producției zootehnice > Consfătuire pe teme de circulație Ieri, la Inspectoratul județean Vaslui al Ministerului de Interne, a avut loc o consfătuire de lucru, pe temă de circulație. La consfătuire, au participat tovarășii Ioan Smidt, secretar al Comitetului județean de partid, și Ion Sîrbu, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean. Au luat parte, de asemenea, lucrători de miliție din cadrul serviciului de circulație, șefi de servicii, conducători de unități economice din județ și alți factori ce răspund­ de asigurarea siguranței circulației rutie­re pe drumurile publice. După prezentarea unei in­formări de către tovarășul Lt. colonel Sterian Marin, inspector șef al Inspecto­ratului județean Vaslui al Mi­nisterului de Interne, au luat cu­­vîntul mai mulți participanți la consfătuire. Vorbitorii au evi­dențiat rezultatele bune obținute în ultimul timp, neajunsurile ce se mai fac simțite și au făcut prețioase propuneri în vederea îmbunătățirii continue a muncii în acest domeniu. In încheiere, participanții la consfătuire au adoptat un plan de măsuri menite să ducă la înlătu­rarea deficiențelor semnalate, la ridicarea nivelului activității tu­turor factorilor pentru obținerea de noi succese în asigurarea si­guranței circulației rutiere pe drumurile publice din județul nostru. în pagina a 2-a CADRAN ȘCOLAR

Next