Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)
1973-03-23 / nr. 1576
BiBLIgITICA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ' Profetari din fârfe tarile, unifi-vo ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1576 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973, a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul j-decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități socialiste. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională: a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și Alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de câte un maistru; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități depinzînd ele natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducând nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiștri corespunzător normativelor și este un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa att în cadrul secțiilor de producție cât și independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avind procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt conduse de câte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip, in cazul în care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. io. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare,care trebuie conduse unitar, daca volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane ; în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care (continuare în paga 3-a) FĂURARI AI SOCIALISMULUI 1 DNÖM DI 20 DE MI M Mn tinăr blond, cu ochi al■ m baștri, cu părul cîrlionțat, cu o buclă ce-i cădea mereu pe frunte, se îndrepta spre Brașov. Pleca să învețe meserie. Să fi avut pe atunci vreo 15 ani. In urma sa, la Bîrlad, se construia Fabrica de rulmenți. Gheorghe Roșea, căci despre el este vorba, primea mereu vești de acasă, că e gata zidăria, că se montează mașinile, că acuși va trebui să înceapă producția. In anul 1953, cînd uzina bîrlădeană a început să producă primii rulmenți, se întoarse și tînărul Gh. Roșea, proaspăt absolvent al școlii profesionale din Brașov, în meseria de termist. Cu diploma în buzunar, bătu sfios la ușa serviciului personal. A fost repartizat în secția strungărie. Pe vremea aceea, munca de termist era grea. Aproape toate operațiile se făceau manual. El se străduia, însă, din răsputeri să pătrundă cît mai bine tainele meseriei, învăța de la alții și ajuta la rîndul său pe alții. Nu după mult timp, a început să se numere printre cei mai harnici și pricepuți termiști. Pentru rezultatele bune în muncă, pentru conștiinciozitatea sa profesională a fost numit șef de echipă. Apoi bucurîndu-se de aprecierea unanimă a tovarăși- MIHAI GENTIMIR, corespondent (continuare in pag. a 2-a) CONSUM DE smt. REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU O ACTIVITATE SUSȚINUTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ AURILOR RECENTEI PLENARE A C. C. AL P. C. R. O SARCINĂ PRIORITARĂ: Creșterea productivității muncii ■ Mai mult de 417.000 lei depășire valorică la producția globală ■ Beneficii suplimentare de peste 345.000 lei , urmare a măsurilor aplicate la întreprinderea de morărit și panificație Bîrlad în cadrul acțiunii de organizare a producției, îmbunătățirii indicelui de utilizare a mașinilor, folosirii lor la parametrii maximali, productivitatea muncii a sporit, în primele două luni ale anului, cu 8 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Menținerea unui ritm ridicat al acestui indicator constituie factorul determinant în sporirea producției globale și marfă a întreprinderii. Anul 1973 marchează pentru colectivul întreprinderii perioada concretizării unor angajamente deosebite. Astfel, față de sarcina planificată, angajamentul de creștere a productivității prevede un spor de 2,2 la sută. Avansul de 260 lei pe salariat obținut în lunile ianuarie și februarie la indicatorul productivității ne îndreptățește să credem că angajamentul luat devine o certitudine. Tov. Vasile Dorobăț, șeful serviciului plan financiar, ne declara, printre altele: „Realizarea producției globale în primele două luni ale anului un procent de 101,4 la sută se datorește în cea mai mare parte creșterii productivității muncii. Astfel, s-a acționat în direcția îmbunătățirii structurii sortimentelor a depășirii producției marfă. Un exempiplu : în orașele Vaslui, Birlad, Huși și Negrești in sectorul panificației s-au extins produsele și preparatele de franzelărie și specialități (colaci țărănești, împletituri, japoneze, covrigi, foi de plăcintă, produse de patiserie)". O cale eficientă de creștere a productivității muncii a constituit-o și continuă să aibă pondere însemnată modificarea in structură a producției de făină, obținîndu-se beneficii ce depășesc 345 000 lei față de plan. D. HUMĂ (continuare în pag a 3-a) Pe strada Ștefan cel Mare din orașul Vaslui, constructorii execută lucrările de finisaj la interiorul noului magazin general. In industrie și construcții RITM CONSTANT - PLAN ÎNDEPLINIT LA LIMITA MAXIMALĂ La sfîrșitul celei de-a doua decade a lunii martie, numeroase colective din industra județului Vaslui se aflau cu planul îndeplinit la limita maximală și în plus mai aveau încă executate importante cantități de produse. Aceasta demonstrează că organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii, militează activ pentru aplicarea în viață a indicațiilor plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. cu privire la realizarea ritmică a planului de producție, mijloc sigur de onorare la timp a obligațiilor contractuale de obținere a unor produse suplimentare și de bună calitate. Am exemplifica cu următoarele cifre : colectivul Fabricii de rulmenți din Bîrlad are deja un avans de 2.000 de rulmenți față de planul la zi ; unitățile de industrie locală din cadrul Consiliului popular județean au executat peste prevederi mobilă în valoare de 700.000 lei , colectivul peste Fabricii de confecții din Bîrlad a obținut peste sarcinile maximale produse în valoare de 52.000 lei, iar colectivul Fabricii vasluiene de confecții, are de asemenea, realizată o producție suplimentară de 410.000 lei ; cu succese asemănătoare se înscrie și întreprinderea de fermentare a tutunului din Bîrlad — 17 tone peste plan. Ritmuri corespunzătoare s-au înregistrat și pe unele șantiere de construcții dintre care am aminti pe cele care lucrează la Fabrica de ventilatoare și utilaje tehnologice, Fabrica de materiale izolatoare, dezvoltarea Fabricii de rulmenți, profil I, și baza de producție a I.C.M. Vaslui. Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor Ieri, a avut loc, la Vaslui, plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor cu următoarea ordine de zi : — analiza activității educative și metodice desfășurate de casele pionierilor din județul Vaslui ; — măsuri organizatorice. Au participat, ca invitați, președinții consiliilor comunale ale Organizației pionierilor, conducătorii cercurilor de la casele pionierilor. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, tovarășii : Aurel Țolescu, secretar al Comitetului județean de partid, Iuliu Furo, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Iuliu Rațiu, membru al biroului Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Pe baza unui material de analiză, participanții la plenară au dezbătut activitatea educativă și metodică desfășurată în cadrul caselor de pionieri, apoi, au discutat planul de măsuri pentru organizarea și desfășurarea acțiunilor în vacanța de primăvară a pionierilor și școlarilor. Plenara a hotărît eliberarea tovarășului Mihai Ciobanu din funcția de președinte al Consiliului județean al Organizației pionierilor. Totodată, plenara a hotărît alegerea tovarășei Elena Condrea ca membră a biroului și președinte al Consiliului județean al Organizației pionierilor. la încheiere, plenara a aprobat un plan de măsuri pentru îmbunătățirea activității caselor pionierilor din județ, precum și a planului pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime a vacanței de primăvară a pionierilor și școlarilor. După cum se știe, în orice fermă profilată pe creșterea animalelor, este nevoie nu numai de asigurarea numerică a exemplarelor destinate producției, ci și a unor efective de rasă, în funcție de direcțiile lor de exploatare, dar și de condițiile mediului ambiant — climă, relief, sol etc. — corelat atît cu specificul alimentației de care dispun animalele, cît și cu posibilitățile de asigurare a furajelor, după cerințele fiecărei specii și stări fiziologice, in parte. Dar, din păcate, nu în toate unitățile agricole sînt respectate aceste principii, necesare bunei desfășurări a producției — in condițiile de rentabilitate— fapt care, de multe ori, duce la nerealizări de plan, deci la pierderi materiale. Un exemplu edificator îl constituie, în acest sens, întîlnită la întreprinderea situația agricolă de stat din Zorleni care, în ceea ce privește producția de lapte obținută anul trecut, a înregistrat mari nerealizări la fermele Banca și Fîntînele, tocmai datorită neasigurării efectivelor și furajării neraționale a exemplarelor existente, din motive care, în nici un caz, nu-i pot justifica pe cei doi conducători de unitate, chiar dacă ei le numesc... obiective. Și, dacă trebuie să consemnăm cifre, este suficient să arătăm că cele două unități de stat cumulează un deficit de 8.173 de hectolitri de lapte, ceea ce, pe cap de vacă furajată, înseamnă 421 de litri. Dar, dîndu-și — din fericire — la timp seama de aceste anomalii, conducerea întreprinderii, după cum ne spunea recent ing. C. Șerban, directorul unității, încă de la începutul anului curent, a luat măsuri în vederea normalizării situației. Cu ce s-a început ? Cu asigurarea efectivului de taurine pentru lapte, prin cumpărări și din prăsilă proprie, în urma aplicării unui riguros proces de selecție, astfel incit planul stabilit pentru acest trimestru a fost îndeplini în proporție de sută la sută. In planul de producție, aceste măsuri au avut, cum era și firesc, de altfel, efectul scontat de la începutul anului și pînă acum s-au obținut cu 893 de lei. de lapte peste plan. " Desigur, la obținerea acestor rezultate a contribuit nu numai existența unor efective de calitate, ci și furajarea, mult mai adecvată, aplicată în această perioadă, fiindcă, trebuie știut, anul acesta, unitatea dispune de mari cantități de furaje murate și de întregul necesar de furaje industriale, în timp ce fibroasele și grosierele sunt trecute printr-un șir corespunzător de operații, pentru a le spori gradul de digestibilitate. ce o influență pozitivă, în ceea privește stimularea producției de lapte, care și definitivarea acțiunii de lotizare în funcție de producție, fapt ce permite o hrănire diferențiată a animalelor, în special din punct de vedere cantitativ, lucru care N. CAZACU (continuare 1* par) a 3-*4 Asigurărea efectivelor și furajarea rațională - importante mijloace de sporire a producției zootehnice > Consfătuire pe teme de circulație Ieri, la Inspectoratul județean Vaslui al Ministerului de Interne, a avut loc o consfătuire de lucru, pe temă de circulație. La consfătuire, au participat tovarășii Ioan Smidt, secretar al Comitetului județean de partid, și Ion Sîrbu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Au luat parte, de asemenea, lucrători de miliție din cadrul serviciului de circulație, șefi de servicii, conducători de unități economice din județ și alți factori ce răspund de asigurarea siguranței circulației rutiere pe drumurile publice. După prezentarea unei informări de către tovarășul Lt. colonel Sterian Marin, inspector șef al Inspectoratului județean Vaslui al Ministerului de Interne, au luat cuvîntul mai mulți participanți la consfătuire. Vorbitorii au evidențiat rezultatele bune obținute în ultimul timp, neajunsurile ce se mai fac simțite și au făcut prețioase propuneri în vederea îmbunătățirii continue a muncii în acest domeniu. In încheiere, participanții la consfătuire au adoptat un plan de măsuri menite să ducă la înlăturarea deficiențelor semnalate, la ridicarea nivelului activității tuturor factorilor pentru obținerea de noi succese în asigurarea siguranței circulației rutiere pe drumurile publice din județul nostru. în pagina a 2-a CADRAN ȘCOLAR