Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)

1973-06-08 / nr. 1642

A. EMINESCU“ IAȘI Proletari din toate tarile, unifi­ vâț ț Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1642 Vineri, 8 iunie 1973 4 pagini, 30 bani Urgențe pis agenda lucrătorilor de pe ogoare Intensificarea ritmului de lucru, recuperarea restanțelor Ș­i la întreprinde­rea agricolă de stat Huși, ca, de altfel, în toate celelalte u­­nități agricole si­milare din județ, în aces­te zile sunt foarte multe lucruri de făcut, nici una dintre acțiuni nesufe­rind amînare. Este nece­sară, de aceea, antrena­rea tuturor forțelor uma­ne și mecanice, o sincro­nizare perfectă a efortu­rilor pentru ca, în nici un sector, la nici o cul­tură și acțiune, să nu se înregistreze un ritm de lucru sub posibilități. Acționîndu-se cu opera­tivitate, în spiritul pre­vederilor planului tehnic­­operativ și în raport cu starea vremii, mecaniza­torii, muncitorii perma­nenți, specialiștii, condu­cătorii fermelor și între­prinderii reușesc să res­pecte, în cea mai mare măsură, planul de mă­suri pe care comitetul de partid s-a stabilit, încă înainte de începerea cam­paniei. Cîteva fapte, confirmă afirmațiile noas­tre. Potrivit relatărilor inginerului Ion Neamțu, directorul întreprinderii, coasa întîi la lucernă a fost încheiată, pe întrea­ga suprafață, (250 de hectare) intr-un timp re­cord. Au realizat 4.500 de tone de masă verde, din care au fost obținute și depozitate 300 de tone de fin, restul de nutreț fi­ind preparat sub formă de semisiloz. De aseme­nea, prașila a doua la porumbul pentru boabe și floarea-soarelui repre­zintă o lucrare „la ordi­nea zilei“ în toate ferme- I.A.S. HUȘI­ Ne. Pe o însemnată supra­față din cele 1.200 de hectare afectate culturi­lor prășitoare, lucrarea a­­mintită era realizată, vi­teza de lucru pe zi fi­ind de 100 de hectare mecanic și 00 manual. S-au evidențiat, pentru modul cum au acționat în această direcție, fer­mierul Petru Munteanu și tehnicianul Gh. Dă­­nilă, de la Rîșești, și fermierul Mihai Penișoa­­ră, de la Manțu. Legumicultorii de la întreprinderea agricolă de stat Huși fructifică, la rîndul lor, timpul pri­elnic de lucru. Au fost plantate în timp toate speciile, pe întreaga su­prafață de 100 de hecta­re, s-au plivit roșiile și usturoiul pe 5 hectare. Avind în vedere stadiul la care au ajuns roșiile, se consideră că anul a­­cesta negumicultorii de aici vor putea să se li­vreze cu mult mai de­vreme decit în anii din urmă. In zilele imediat următoare, urmează a se livra primele cantități de cartofi și varză timpurii. Se știe că întreprinde­rea despre care este deținătoarea vorbim unor mari suprafețe de viță de vie nobilă. Este cu­noscut, de asemenea, fap­tul că podgorenii de la I.A.S. au cucerit, încă din primele zile de lucru ale primăverii, un loc de frunte pe­­ județ. In pre­zent, în fermele 5 și 0, a fost încheiat al treilea stropit, aceeași lucrare urmând a fi încheiată, pînă la finele actualei săptămini, în restul fer­melor, viteza de stropit C. S. VÎNATORU (continuare în pag. a 3-a) întreținerea culturilor­­ in pas cu timpul!­ n unele unități agricole din­­ județ, lucrările de sezon —■ îndeosebi întreținerea cul­turilor — nu sunt depar­te de a înregistra un ritm normal de lucru. De pildă, la cooperativa agricolă din De­­leni, prășitul manual la floarea­­soarelui, cultivată pe o suprafa­­ țA DELENI­ NĂ de 100 de hectare, nu a fost încă terminat, deși pe cuprinsul județului, prășitul întîi s-a în­cheiat. Este bine, totuși, că nu s-a așteptat sfîrșitul acestei lu­crări pe întreaga suprafață, ci s-a continuat cu cea de a doua — prașila mecanică —, încheiată pe toate cele 100 de hectare. Dar, acest lucru nu este dintre cele mai firești, pentru că cele două operațiuni — prășitul manual și mecanic — trebuiau efectuate concomitent. Necorespunzător este și ritmul lucrărilor de întreținere la cul­tura porumbului, însămînțat pe aproximativ 700 de hectare. Ce nu este bine ? In primul rînd, faptul că, deși s-a terminat pri­ma prașilă mecanică, cea manu­ală nu s-a efectuat decît pe 200 de hectare. Or, între cele două operațiuni — care alcătuiesc lu­crarea de întreținere — nu tre­buie creat nici un fel de deca­laj în timp. Ambele lucrări tre­buiau executate concomitent, pentru că nu numai solul dintre rîndurile de plante trebuie afinat, pentru a favoriza penetrația a­­pei, ci și cel dintre plante care, spre a nu se forma cruste, de pe care apa se scurge, în loc să­pă­ C. BUJOREANU (continuare în pag. a 3-a) A încheierea plantării tutunului Cooperativele agricole din județ au sarcina să cultive, în a­­nul curent, o însemnată suprafață cu tutun. Practica a dovedit că, atunci cînd cerințele acestei plante sînt respectate cu stric­tețe, cînd fiecare lucrare, de la pregătitul răsadului și pînă la recoltat, se face în timpul optim și de calitate, rezultatele sînt dintre cele mai bune, unitățile producătoare obți­nînd însemnate sume de bani. Cu atît mai mult se pune, în erțest­an, sarcina urgentării plantatului tutunului pe toate suprafețele prevăzute, cu cit, unele cooperative nu vor putea să-și realizeze veniturile planificate de pe unele suprafețe de teren, care au fost cala­mitate. Or, sînt puține unitățile agricole cooperatiste din județ, care au înțeles să planteze cu operativitatea necesară tutunul. Pînă sîmbătă, de pildă, numai cooperativa agricolă Vutcani își depășise planul și alte 6—7 cooperative plantaseră aproape sută la sută suprafețele prevăzute. In schimb, cooperativele agricole Bîrzești, Drînceni, Stănilești, Gherghești, Cursești, Ivănești de Vaslui, Zorleni, Mireni, Perieni, Fruntișeni,­­Grivița, Odaia-Bursu­­cani, Vinderei, Florești și Poienești nu plantaseră încă nimic, cu toate că au planificat să cultive fiecare între 5—30 de hec­tare cu tutun. In aceste zile trebuie urgentat la maximum, în fiecare cooperativă agricolă din județ plantatul tutunului. Pe tarlaua „Dum­bravă“, a C.A.P. Ștefan cel Ma­re mecanizatorii Constantin Ne­gru și Vasile Moraru, cea de-a execută doua prașilă la po­rumb. Foto: G. Rădulescu Cel mai tînăr oraș al județului, Negreștiul, în plină dezvoltare Așezare străveche, atestată documentar di­n secolul al XV- lea, orașul Negrești își scrie astăzi, cu febri­litate noua istorie. In ultimii ani, au fost construite, aici, nu­meroase obiective, printre care un ate­lier mecanic, unde vor lucra 116 munci­tori, o secție a fabri­cii de industrializare a lemnului, profilată pe garnituri de mobi­lă pentru bucătărie, produs foarte apre­ciat d­e cumpărători, blocuri de locuințe etc. „In prezent se fi­nisează complexul zo­otehnic, obiectiv de o mare importanță, nu numai pentru orașul nostru. De asemenea, urcă spre cota finală un complex al coope­rației meșteșugărești, cu 10 profile, în care vor lucra 160 de muncitori. Tot în­ a­­cest an se va construi o școală cu 16 săli de clasă. Valoarea inves­tițiilor se cifrează la peste 2,5 milioane lei — ne spunea tovară­șul Vladimir Cordu­­neanu, secretarul co­mitetului orășenesc de partid. Din păca­te, ritmul lucrărilor de construcție este foarte lent și face pu­țin probabilă darea în folosință a complexu­lui meșteșugăresc, a cărui suprafață utilă depășește 565 m.p., pînă la sfîrșitul aces­tui an. De altfel, și lucrările la școala cu 16 săli de clasă, sunt în întîrziere". Un alt obiectiv de importanță majoră pentru Negrești este barajul de la Caza­ne­ști, care va aduna, într-un lac de acumu­lare, apele Stavnic­ului, ale unor plriuri și viituri. „Importanța acestui baraj este deosebită. Vor putea fi­­ irigate sute de hectare ale membrilor cooperatori GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) însemnări V Mai puține ore staționare, mai multe tone transportate — răspunsul lucrătorilor Stafiei C. F. R. Vaslui la solicitările mereu crescînde ale industriei orașului V­orbind despre activitatea feroviarilor vasluieni, to­varășul Mihai Butnaru, șeful stației, spunea : „A­­vem un colectiv de salariați­­harnici, care-și cunosc bine me­seria. Printre multiplele lor pre­ocupări trebuie să o amintim pe cea față de mișcare brutului în condiții depline de siguranță a circulației“. Ne-a prezentat, a­­poi, numele cîtorva feroviari vasluieni — impiegații de mișca­re Ioan Straub și Petru Bunău, șefii de manevră Vasile Chimu și Gheorghe Cirvase, magazine­rii Mihai Pruncu, Neculae Pă­­trunsu și loan Diaconu, mane­­vranții Victor Postolache și Pa­vel Mocanu — oameni plini de inițiativă, buni organizatori ai­ procesului de muncă, promotori ai întrecerii socialiste. Consem­năm, cu plăcere, rezultatele ob­ținute de întregul colectiv în anul acesta : nici o restanță la încărcări, staționarea vagoane­lor, la încărcare-descărcare, re­dusă față de norma planificată ( 1­3 ore pe vagon, realizarea indicatorului tobe-încărcate în proporție de 105 la sută. Ce ar mai trebui întreprins ca treaba să meargă și mai bine ? Vom consemna efortul condu­cerii unității pentru reglementa­rea mai operativă, cu beneficia­rii transporturilor, a încărcări­lor și descărcărilor în termenul tarifar. Prin contactele curente IN TRANSPORTUL FEROVIAR cu factorii responsabili de bu­nul mers al activității întreprin­derilor, s-au stabilit măsuri concrete care se referă la sta­ționarea vagoanelor, impulsio­narea descărcărilor și încărcări­lor și în zilele de sărbători le­gale, noaptea și duminicile, rit­micitatea sosirii mărfurilor de la furnizor, în funcție de capa­citatea fronturilor existente. Cu tot efortul depus, nu s-a ajuns, însă, la eliminarea din statistica unității a locațiilor, care presupun imobilizări de vagoane. Comparând primele 5 luni ale anului curent cu ace­eași perioadă a anului trecut, observăm totuși, o ușoară îm­bunătățire a situației. Astfel, de la 23.068 vagoane imobilizate în perioada corespunzătoare a a­­nului trecut, anul acesta, nu­mărul lor s-a diminuat cu 9.000, ceea ce înseamnă o redu­cere a staționării la încărcare­­descărcare cu 5 ore pe vagon. Aceasta echivalează cu peste 83.500 vagoane/ore economisite, mai mult de 1.700 vagoane-rulaj, favorizînd o circulație suplimen­tară a 30 trenuri cu cîte 60 va­goane fiecare. Chiar și în această situație, cînd răspunderile ambelor părți — calea ferată și beneficiar — au sporit, se constată, totuși, un volum însemnat de penalizări sub formă de locații. In primele 4 luni ale anului curent, între­prinderile vasluiene au plătit locații în sumă de peste 438.000 lei, reprezentînd imobilizarea a 586 vagoane, cu 26 ore fiecare. In fruntea listei se menține I.J.C.M.-ul, cu 110 vagoane­­(200.000 lei), T.C.I., cu peste 30.000 lei, F.M.I., cu 5.000 lei, întreprinderea de mobilă, cu­­ 6.000 lei și multe altele. Acti­vitatea respectivelor întreprin­deri ar trebui radical îmbună­tățită în această direcție. O analiză a acestui aspect, care, în fond, reprezintă o pa­gubă atît a întreprinderilor cît și a economiei naționale, ne prilejuiește cîteva constatări. In primul rînd, cum s-ar fi mate­rializat cele 14.600 vagoane/ore imobilizate în primele 4 luni ale anului ? S-ar fi putut transporta D. VIRJESCU (continuare în pag. a 3-a) Fabrica de confecții Vaslui. Printre harnicele muncitoare din secția confecții pentru co­pii, se numără și tinăra Ma­ria Ursu (lansatoare), di­n fo­tografia de mai sus. Foto: R. Ganea O INTENSĂ MUNCĂ POLITICO-EDUCATIVĂ IN SPRIJINUL REALIZĂRII EXEMPLARE A SARCINILOR DE PLAN V­asluiul oferă, astăzi, imaginea unui vast șantier. Cu o repeziciune uimitoare se înalță importante obiective industriale, blocuri de locuințe, obiective social­­culturale etc., care schimbă peisajul ur­banistic al localității. Metamorfozele înnoitoare imprimă orașului un dinamism constructiv care nu poate trece neobservat și care nu putea fi întîlnit cu numai cîțiva ani în urmă. In a­cest context, este mai ______________________ presus de orice îndo­­­­­­ială că construcții activitatea în accelerează pulsul vital al orașului, conferă Vasluiului a­tributul definitoriu de --------------------------------­„oraș nou“. In zona orașului, realizarea obiectivelor so­­cial-culturale și industriale a revenit construc­torilor de la Șantierul nr. 1 al I.J.C.M. Vaslui și de la Șantierul nr. 4 al Trustului de­ con­strucții industriale Iași. Comitetele­ de partid de la­­ aceste întreprinderi, sub îndrumarea Co­mitetului județean de partid, au inițiat, în perioada din urmă, o serie de măsuri menite să contribuie la optimizarea muncii politico­­educative în rîndul comuniștilor, al tuturor lucrătorilor din construcții. Este știut faptul că de exigența, responsabilitatea și calitatea cu care sunt realizate cerințele majore ale muncii politico-educative depinde, într-o mă­sură decisivă, realizarea sarcinilor de plan. Din dialogul cu tovarășul Vasile Nourescu, locțiitor al secretarului comitetului de partid de la întreprinderea județeană de construcții­­montaj, cu tovarășul Dragoș Aluculesei, se­cretarul comitetului de partid de la Șantierul nr. 4, și cu tovarășul Petru Chiriac, președin­tele comitetului de sindicat al aceluiași șan­tier, am luat cunoștință de modalitățile con­crete folosite în activitatea politico-educativă în vederea antrenării lucrătorilor din construcții la realizarea exemplară a sarcinilor ce le re­vin. Am putut constata, cu această ocazie, că este vorba de un complex de măsuri care vi­zează trei obiective esențiale : acțiuni­­­ politico­­educative în sprijinul muncii nemijlocite pe șantiere, cele în vederea cristalizării conști­inței socialiste a oamenilor, acțiuni cultural­­artistice. Toate cele trei obiective urmărite se află într-o strînsă interdependență. Concretizările, făcute de tovarășii cu care am stat de vorbă, ca și realitățile constatate pe teren, s-au dovedit edificatoare. In ambele șantiere își desfășoară activitatea brigăzi de calitate și brigăzi complexe care vizează di­recții importante ale muncii : realizarea rit­_____________________ mică a cifrelor de plan, ---- utilizarea optimă și e­conomisirea materiale­lor, încadrarea adecva­tă în normele de secu­ritate a muncii, darea în ---------------------------------- funcțiune, înainte de termen, a lucrărilor pre­văzute în plan, aplicarea judicioasă, și cu con­secvență a acordului global, efectuarea unor lucrări de calitate etc. In baza­ acestor criterii de apreciere se acordă un anumit punctaj brigăzilor și se stabilește clasamentul acestor formațiuni de lucru. Bunăoară, în primul tri­mestru al acestui an, au fost declarate brigăzi de calitate la Șantierul nr. 1 următoarele for­mații : echipele de zidari conduse de Dumitru Patraș și Nicolae Hanganu, echipa de zidari condusă de Mihai Andrieș, echipa de mozai­curi condusă de Ion Podiuc, echipa de instala­­tori­ electricieni condusă de Grigore Avram. Frumoase rezultate au obținut și formațiunile de lucru de la Șantierul nr. 4 : brigada de instalatori condusă de Vasile Sabadac, echipa de betoniști condusă de Teodor Manea, lăcă­tușii Mihai Ilieș, Pavel Doboș, Neculai Lucaci, Ion Tom­a, echipa de betoniști condusă de Ion Mînja, brigada complexă condusă de Vasile Blaga, echipa de dulgheri condusă de Ioan Lipș­a. Recenta foaie volantă („Constructorul“) comitetului de par­tid de la I.J.C.M. Vaslui, e­­a­vidențiază tocmai activitatea brigăzilor de calitate, care poate fi luată, drept pildă și de alte formațiuni similare. Clasamentul brigăzi­lor de construcții constituie, frecvent, obiect TH­ PRACSIU (continuare în pag. a 2-a) Pe șantierele de construcții MECANIZATORII RAPORTEAZĂ: m îndeplinirea, încă de pe acum, a volumului de lucrări planificat pentru semestrul întîi ■ Depășirea veniturilor, pentru aceeași perioadă de timp, cu 1.400.000 lei ■ Continuă ofensiva pentru reducerea cheltuielilor de producție |__________________, amintim, în primul rînd, rea­lizarea întregului volum de lucrări planificate în cele 123 de unități agricole cooperatiste, precum și realizarea integrală a planului de venituri și cheltuieli. Pînă acum, în ceea de a șasea lună a anului, mecanizatorii au desfășurat, în fiecare secție, o activitate intensă, susținută, luptîndu-se cînd cu ariditatea, cînd cu umiditatea excesivă a pă­­mîntului. Tenacitatea, dîrzenia oamenilor, iscusința lor au în­vins toate vitregiile naturii, in­cit, în orice cooperativă agrico­lă s-a realizat integral planul de lucrări, în special însămînțările și lucrările de întreținere a cul­turilor, la un înalt nivel cali­tativ și tehnologic. Că, într-adevăr, așa stau lu­crurile, ne-o dovedesc și cifre­le existente în evidențele eco­nomice ale trustului, cifre , mult mai mari decît cele prevăzute inițial în fiecare stațiune de me­canizare din județul nostru. Edificator este faptul că, deși pînă la încheierea semestrului întîi mai sunt 22 de zile, volu­mul de lucrări planificat a fost îndeplinit, încă de pe acum, în proporție, de sută la sută. Volumul de lucrări nu va fi singurul indicator îndeplinit mai devreme. Se preconizează — avînd­ în vedere ritmul lucrări­lor agricole de sezon — ca, la sfîrșitul semestrului, să se înre­gistreze la capitolul venituri o depășire de 1.400.000 de lei, cu cheltuieli de producție mult mai reduse decît cele antecalculate. Se apreciază, că economiile ce se vor realiza, la data de 30 iunie, vor atinge 3 milioane de lei. Desigur, e interesant de știut ce anume a condus la obține­rea unor atari rezultate. Tovarășul Constantin Preda, in­­giner-șef la Trustul pentru me­canizarea agriculturii Vaslui, ne-a spus că toate aceste suc­cese se datoresc forței colecti­velor d­e mecanizatori, conduse cu fermitate de către organiza­ C. FAUNESCU (continuare în pag. a 3-a) L­a începutul acestui an, în adunările generale ale or­ganizațiilor de partid din stațiunile pentru mecani­zarea agriculturii, comunii­­— muncitorii, inginerii și teh­nicienii, — cunoscînd bine posi­bilitățile fiecărei unități, s-au angajat să militeze neobosit pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru uti­lizarea tuturor resurselor mate­riale și umane existente în fie­care formațiune de lucru. Dintre obiectivele cele mai importante, * In pagina a 3-a Cu prilejul aniversării a 40 de ani de la -------------------------------------------A fi constituirea Comitetului s­\ Național Antifascist­­\ ’ din România ! ADUNAREA ! OMAGIALA !! \ DIN CAPITALA ! u

Next