Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)

1974-01-15 / nr. 1828

r H K­D­E A­V» - Proletari din toate țarile, unifi­ca­t Anul VI, nr. 1828 Marți, 15 ianuarie 1974 v­remea Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean­­ județul vaslui. 4 pagini, 30 bani în adunările generale ale oamenilor muncii O ANALIZA EXIGENTA A RIUR­ILOR DE SPORIRE A PRODUCȚIEI, IN­ VEDEREA REALIZĂRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Z­ilele acestea, încep să se desfășoare în întreprinderile industriale, de construcții, transport și comerciale adu­nările generale. Ele sunt o expresie vie a dezvoltării și adîncirii continue a democratismului socialist în întrea­ga viață economică, o formă de participare organizată a maselor de oameni ai muncii la dezbaterea și soluționarea tuturor problemelor legate de îndeplinirea programelor de producție și de exercitarea controlului asupra organelor co­lective de conducere. Pentru asigurarea u­­nor analize complete, aprofundate, s-a sta­bilit ca în întreprin­derile industriale și în cooperația de consum, adunările generale ale oamenilor muncii să se desfășoare în perioada 20 ianuarie— 15 febru­arie, întîi pe secții, a­­teliere, direcții, servi­cii, concluziile și an­gajamentele reieșite constituind, apoi, punc­tul de plecare pentru dezbaterile la care vor participa reprezentan­ții aleși de oamenii muncii în cadrul adu­nărilor pe întreprin­dere. In adunările gene­rale se va analiza ac­tivitatea desfășurată în cel de-al treilea an al cincinalului, an ho­­tărîtor pentru realiza­rea cincinalului înain­te de termen (pentru unele întreprinderi ul­timul), modul în care au fost îndeplinite an­gajamentele luate în întrecerea socialistă și prevederile din con­tractele colective de muncă, se vor stabili noi soluții pentru creș­terea producției peste prevederile planului, vor fi examinate și a­­doptate programele de măsuri pentru îndepli­nirea și depășirea pla­nului și a angajamen­telor pe anul 1974, vor fi completate organe­le de conducere colec­tivă și ale consiliilor de control muncitoresc în unitățile în care au in­tervenit modificări pri­vind aplicarea Decre­tului privind normele unitare de structură. Dările de seamă pre­zentate de către comi­tetele oamenilor mun­cii, ca și dezbaterile, de altfel, vor fi axate, în principal, pe latu­rile calitative ale ac­tivității desfășurate în cursul anului tre­cut și pe măsurile ce trebuie luate imediat pentru înfăptuirea e­­xemplară a sarcinilor de plan pe acest an. De o mare importanță pentru atingerea sco­pului lor, este modul cum vor fi conduse a­­ceste adunări generale ale oamenilor muncii, ca și materialele ce se vor prezenta. Ele tre­buie să creeze condiții pentru o participare activă la dezbateri a unui număr cît mai mare de muncitori, specialiști, tehnicieni, ingineri, maiștri, eco­nomiști, astfel încît aceștia să-și poată a­­duce contribuția la îm­bunătățirea continuă a muncii, la realiza­rea și depășirea sar­cinilor de plan și a tuturor angajamentelor asumate. Bineînțeles, dezbaterile trebuie să se caracterizeze prin­­tr-un profund spirit critic și autocritic, să reliefeze aspectele ce­le mai semnificative din viața fiecărei în­treprinderi. Trebuie a­­nalizat cu responsabi­litate modul cum a re­zolvat comitetul oame­nilor muncii propune­rile și sugestiile făcu­te cu ocazia adunări­lor precedente. Spu­nem aceasta, fiindcă în contrast cu unele materializări valoroase ce și-au dovedit efici­ența la I. C. Vaslui și I. C. Bîrlad, la I.R.B. și I.I.L. Filatura de bumbac Vaslui, la u­­nele unități ca între­prinderea de industria­lizare a laptelui, între­prinderea de industria­lizare a cărnii Bîrlad, I.,J.C.M., o parte din propuneri au fost în­­dosariate și apoi ui­tate. In spiritul demo­crației noastre munci­torești, trebuie anali­zat și modul cum și-au onorat mandatul de reprezentanți ai colec­tivului cei aleși în comitetul oamenilor muncii, fiindcă sunt destule cazurile în care unii dintre ei nu au făcut altceva de­cit să participe la șe­dințe ca simpli figu­ranți, nevenind cu nici o propunere concretă. Și pentru ca analiza să fie cu adevărat a­­naliză, deci gîndită, ar trebui ca darea de seamă, propunerile e­­laborate pentru pla­nul de măsuri și an­gajamentele suplimen­tare să fie populariza­te, difuzate, poate chiar multiplicate, ast­fel încît, să fie cunos­cute de toți oamenii muncii, discutate și amplu dezbătute îna­intea desfășurării a­­dunării pe întreprin­dere, și nu aflate o dată cu citirea dării de seamă. Prin măsurile ce se vor adopta de către adunările ge­nerale ale oameni­lor muncii se va ur­mări consolidarea generalizarea rezulta­­i­telor bune obținute de salariații fruntași în producție, precum și lichidarea neajunsuri­lor, recuperarea tutu­ror rămânerilor în ur­mă, ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activități. Va trebui să se insiste a­­supra valorificării su­perioare a întregului potențial tehnic și u­­man, asupra descope­ririi de noi rezerve, în vederea sporirii efi­cienței economice a fiecărei întreprinderi și unități. Se știe că unele întreprinderi din județ nu au reușit să-și realizeze integral sarcinile de plan la o (continuare în pag. a 3-a) In fiecare sat, in fiecare comună-ample acțiuni pentru înfăptuirea programului județean de îmbunătățiri funciare, combaterea eroziunii solului și extinderea irigațiilor Lucrătorii ogoarelor răspund cu însuflețire chemării la întrecere a consiliului comunal Bănești al Frontului Unității Socialiste 1974, acest al patrulea an al cincinalului, este pentru toți oamenii muncii din țara noas­tră anul celor mai înalte ritmuri de creștere, anul în care prin rezultatele ce se vor obține se va asigura sporul necesar îndeplinirii cincinalu­lui înainte de termen. Alături de întregul nos­tru popor, și lucrătorii din agricultură sunt che­mați să obțină în acest an producții record în toate sectoarele de activitate. O primă condi­ție în dobîndirea producțiilor sporite constă însă in gospodărirea rațională și folosirea chibzuită a fiecărei palme de pămînt, în apărarea, con­servarea și refacerea capacității sale produc­tive. Este știut că, pornind de la importanța acțiuni­lor menite să pună integral în valoare poten­țialul productiv al pămîntului, consiliul popu­lar Dănești al Frontului Unității Socialiste, a lansat, recent, către toate consiliile populare și toți cetățenii din satele județului nostru, che­marea la întrecere pentru folosirea mai bună a fondului funciar, extinderea lucrărilor de îmbunătățiri funciare și irigații. Răspunzînd chemării, alte consilii comunale ale Frontului Unității Socialiste își stabilesc planuri de acțiune, măsuri concrete pentru va­lorificarea superioară a pămîntului prin lucrări de combatere a eroziunii solului, desecări, iri­gații, îndiguiri etc., care vor conduce la spo­rirea capacității productive a pămîntului, la reintegrarea în circuitul agricol a unor impor­tante suprafețe de teren. Publicăm în numărul nostru de azi, primele răspunsuri sosite la redacție : BĂCANI VUTCANI — fertilizări cu îngrășă­minte chimice și naturale — 1321 hectare — defrișări de boscheți și tufărișuri — 5 hectare — culturi în fîșii — 100 ha. — treceri la arabil a tere­nurilor de pe lîngă parcurile de furaje, construcțiile zooteh­nice — 6,5 hectare — însămînțări pășuni — 10 hectare — întrețineri pășuni — 130 hectare — prevenirea și combaterea eroziunii pe 71 hectare de vie și 32 hectare de livadă prin construirea a 800 m.l. de cana­le pentru evacuarea apelor — desecări prin amenajarea a 1.500 m.l. de canale — 20 ha. — împăduriri cu puieți sil­vici — 6 ha. — extinderea irigațiilor pe 38 hectare. BOGDÂNEȘTI — desecări — 24 hectare — 2­200 m.l. îndiguiri pentru apărarea împotriva inundați­ilor a 24 hectare de teren. — treceri la arabil prin de­frișări — 8 hectare — nivelat alunecări de teren și reintegrarea în circuitul agricol — 30 hectare — împăduriri cu puieți sil­vici — 25 hectare — alte lucrări de combatere a eroziunii în plantațiile viti­cole. — fertilizări cu îngrășă­minte naturale — 50 hectare — defrișări de boscheți și tufărișuri — 3 hectare — nivelări de teren alune­cat — 20 hectare — desființări de drumuri i­­nutile — 1,5 hectare — regularizări, îndiguiri, de­secări — 65 hectare — plantații puieți silvici pe terenuri degradate — 7 ha. — amenajarea a 0,05 ha. de pepinieră pentru producerea puieților de salcîm. — însămînțări de pășuni — 100 hectare — extinderea irigațiilor pe încă 50 hectare. »sr SI Dulgherii montează panouri­le tego in vederea turnării stîlpilor de beton ai clădirii viitorului sediu statistic — bancar ce se construiește pe strada Ștefan cel Mare din Vaslui. Foto: V. Petrescu Gind pentru Luceafăr Eminescu Inaugurarea noului sediu al A.J.C.A. Vaslui Duminică, 13 ianuarie a.c., a avut loc, la Vaslui, inaugurarea sediului Asociației județene a crescătorilor de albine. A par­ticipat profesor dr. ing. Ve­­ceslav Harnaj, președintele A­­sociației crescătorilor de albine din R.S.R., președinte al Fede­rației Mondiale a Asociațiilor de Apicultori „Apimondia“. Noul sediu, situat în str. Ștefan cel Mare, în imediata a­­propiere a complexului comer­cial „Central“ dispune de în­căperi spațioase în care au fost amenajate un magazin-expoziție cu vinzare a produselor apicole, o cameră-laborator pentru pri­mirea și depozitarea mierii și a derivatelor acesteia, o bibliote­că cu un mare număr de cărți de specialitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit­­ participanții la Seminarul internațional .Studenții și securitatea europeană“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit, luni la amiază, în sala de mar­mură a Casei de cultură din Si­naia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Stu­denții și securitatea europeană", care s-au desfășurat la București. La întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Româ­nia. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Co­mitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, pri­marul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi a­­plauze la sosirea în mijlocul re­prezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul inter­național, importantă reuniune universitară, și-au manifestat de­plina satisfacție de a se întîlni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor st­mă și (continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să adre­sez un salut călduros tuturor ce­lor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfac­ția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universi­tară consacrată securității euro­pene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împreju­rări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru intreaga lu­me. S-au obținut anumite rezul­tate in afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așe­zarea relațiilor dintre state și po­poare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suve­ranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și con­lucrare fructuoasă în scopul dez­voltării economico-sociale a fie­cărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au a­­vut masele largi, popoarele de pre­tutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut in această privință o serie de rezul­tate : a început conferința gene­­ral-europeană, sunt în curs lucră­rile de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre sta­tele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cît am fost in­format, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule învins, mai există obstacole de încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperia­­liste. Desigur, pot fi — și sunt — di­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele interna­ționale sau în problemele științe­lor sociale sunt păreri deosebite ; în înseși științele naturii și teh­nice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cit se poate de natural să fie așa , nu­mai atunci cind asupra diferitelor probleme care preocupă omeni­rea se confruntă in mod liber pă­rerile, fără prejudecăți, fără pre­tenția că cineva deține monopo­lul adevărului absolut, pornin­­du-se deci de la înțelegerea nece­sității unui schimb liber de pă­reri și de idei, de căutări novatoa­re se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru orga­nizarea mai bună a lumii, a con­lucrării intre popoare, a realiză­rii păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor dife­rite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne în­­tîlnim. Ne-ar fi ușor să ne pu­nem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lu­mea să ridice m­îinile că e de a­­cord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu o­­rînduiri sociale diferite, cînd e­­xistă concepții filosofice și con­cepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda or­ganizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să a­­pară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele,— ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvol­tarea lumii de astăzi. Sunt, într­­adevăr probleme cruciale. [Popoa­rele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neoco­­lonialistă, pentru a asigura fie­cărei națiuni dreptul la o dezvol­tare liberă, corespunzătoare nă­zuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii­ (Aplauze puternice). Care este locul tineretului uni­versitar, în această lume ? După părerea mea, locul său este ală­turi de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să con­tribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internațio­nală, vechile practici in raportu­rile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel munci­toresc, țărănesc, cît și intelectual, deci și tineretul de pe băncile u­­niversităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai ac­tivi în realizarea acestei noi po­litici în viața internațională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de în­sușirea științei și culturii —, ca­re, pînă la urmă, nu au gra­nițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă ac­ces liber la toate cuceririle ști­inței și civilizației moderne. Nu­mai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea u­­nei dezvoltări superioare. In aceste condiț­uni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai ac­tiv în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună, părerea mea. Aceasta este, după rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, in America Latină, in Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotăritoare pentru soarta multor popoare, a însăși omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfac­ție întîlnirile recente pe care le-am avut cu studenții din ci­­teva țări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut consta­tarea plăcută că tineretul univer­sitar de pe acest continent este preocupat de a lichida depen­dența țărilor lor de monopolu­rile imperialiste, de a asigura ca bogățiile naționale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-și asigura bună­starea și fericirea. Tineretul uni­versitar se găsește în primele rîn­­duri ale acestei lupte drepte și mărețe. In același spirit cred că tre­buie să acționeze și tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiții, cu istorie, cu o veche civilizație, care are succese mari in dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lu­cruri de îmbunătățit, de schim­bat și în Europa, in Europa sunt țări socialiste, sunt și țări capi­taliste, și trebuie să înțelegem că securitatea europeană înseam­nă a învăța să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalității și să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii și colaborării, care să exercite o influență puternică în lume, să asigure triumful poli­ticii noi de egalitate între toate națiunile, al unei lumi a păcii și dreptății sociale. (Aplauze puter­nice). Știu că preocupările tuturor celor de pe băncile universități­lor sunt de a învăța, de a-și în­suși prețioasele cuceriri ale ști­inței și culturii universale; dar în același timp nu putem și nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă in afara preocupărilor privind dezvoltarea societății omenești. Preocupîn­­du-vă de a vă însuși tot ce a mai înaintat în știința și cultura universală, trebuie să fiui tot­odată în primele rînduri ale lup­tei pentru afirmarea în lume a principiilor de egalitate, de u­­manism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea intre po­poare, între tineret, între tinere­tul universitar din Europa și din întreaga lume. Și, dacă într-o a­­numită măsură această reuniune din București a contribuit la a­­ceasta, atunci într-adevăr putem spune că ea are rezultate poziti­ve. Aș dori să vă rog pe toți cei prezenți să adresați colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezen­tați, urarea mea, a poporului ro­mân, de noi succese în întrea­ga activitate a studențimii și ti­neretului din țările respective, de întărire a colaborării și unită­ții tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace și colabo­rare, pentru o Europă a securi­tății și a cooperării pașnice, pentru o lume mai bună în care fiecare națiune să se poată dez­volta așa cum dorește. Vă doresc multă sănătate, suc­ces deplin în activitatea dum­neavoastră, multă fericire. (A­­plauze puternice, prelungite). Un colț din expoziția deschisă în holul Consiliului jude­țean al sindicatelor cu prilejul lucrărilor Conferinței Asocia­ției județene a crescătorilor de albine. Foto : V. Botoșanu © • C.A.P. DELENI Activitate intensă in livadă Printre „actualitățile“ înscrise pe agenda de lucru a cooperato­rilor din Deleni-Huși se numără acum și lucrările în livezi, în primul rînd, tăierile și fertiliza­tul, aflate în plină desfășurare. Avînd în vedere importanța a­­cestor operațiuni pentru obține­rea unor însemnate producții de fructe, specialiștii unității au a­­cordat, de la bun început, o grijă deosebită pregătirii cooperatori­lor care efectuează aceste lucrări. Procedînd în acest fel, tăierile e­­fectuate pe cele 11 hectare din cele 82 care însumează plantația sunt de foarte bună calitate. Con­comitent, un însemnat volum de muncă este folosit și pentru fer­tilizarea acestei plantații, lucrare care s-a realizat pînă în prezent pe aproximativ 10 hectare din cele 20 planificate. C.A.P. POIANA In dezbatere­­ cifrele de plan Invățămîntul agrozootehnic, im­portant mijloc de verificare și completare a cunoștințelor teo­retice și practice ale cooperato­rilor, a debutat, după cum ne informează tovarășul Spiridon Lesnic, inginerul șef al acestei unități, prin dezbaterea cifrelor de plan pe formațiuni de lucru. Organizată în ședințe separate, pentru ferma horticolă și brigă­zile de timp, dezbaterea colec­tivă a cifrelor de plan, expresie a unei profunde democrații, a oferit astfel cooperatorilor posi­bilitatea să se pronunțe asupra justeței indicatorilor stabiliți, fiecare înscriere la cuvînt fiind, pe baza cunoașterii exacte a posibilităților reale existente în fiecare formațiune, un prețios sprijin pentru perfecționarea ac­tivității desfășurate și realizarea integrală a obiectivelor stabilite.

Next