Vremea Nouǎ, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1957)
1974-05-03 / nr. 1921
i A " i. A T VREMEA NOUĂ Eficiența lecțiilor in activitatea zilnică Din organizația de partid la care sunt propagandist fac parte și trei șoferi : Guță Constantinescu, Gheorghe Dediu și Ioan Bîrlădeanu, care nu-și întrețineau in bune condițiuni mașinile, mai lipseau uneori de la serviciu. Iată, însă, că atunci cînd am pus în dezbatere, în cadrul învățămîntului de partid, tema despre respectarea disciplinei și obligațiile comuniștilor, ceilalți participanți concretized partea teoretică a dezbaterilor, i-au dat ca exemplu negativ și i-au antrenat și pe ei în dezbateri. Rezultatul acestei lecții a fost următorul : astăzi, sunt participanți activi la discuții în adunările generale, și-au schimbat comportarea la serviciu ba, mai mult, au venit ei înșiși cu propuneri de îmbunătățire a muncii. Ca urmare a propunerilor lor, s-a îmbunătățit activitatea de întreținere a autovehiculelor pe care le avem în dotare. Relatarea aparține tovarășului Vasile Comănescu, propagandist într-una din organizațiile de partid ale Fabricii mixte de industrie locală din municipiul Bîrlad, unde am avut, recent, o discuție pe tema desfășurării învățămîntului în acest an, care se apropie de final. Secretarul unei organizații de bază de la sectorul metal, tovarășul Aurel Melinte, ne spunea că și în organizația din care face parte era un comunist, Ștefan Vizante, care nu se prea împăca cu disciplina. Dezbaterile purtate în cadrul învățămîntului de partid l-au ajutat, astăzi răspunzînd la toate chemările organizației și ale conducerii sectorului. Sînt numai două din exemplele care ne-au fost aduse ca argumente ale creșterii eficienței învățămîntului de partid în aceste organizații, exemple care probează și faptul că îndeplinirea planului de producție pe primul trimestru al anului și depășirea lui la unii indicatori (producție marfă — cu 4 procente, export — cu 6 procente etc.), cu toate greutățile pe linie de aprovizionare întîmpinate mai ales în primele două luni, nu sînt întîmplătoare, ci reprezintă și o consecință directă a modului în care s-a desfășurat învățămîntul de partid. De asemenea, nu întîmplător este faptul că absențele nemotivate au scăzut simțitor față de perioada corespunzătoare a anului trecut. în învățămîntul de partid la F.M.I.S Bîrlad De altfel, iată ce ne spune, în acest sens, un alt propagandist, tovarășul Constantin Chiriac : Am înțeles bine necesitatea ancorării mai puternice în viață a învățămîntului de partid. In acest an, noi, propagandiștii, îndrumați de birourile organizațiilor de bază, care ne-au sprijinit mai mult ca în trecut, am combinat temele lecțiilor cu temele care urmau să se dezbată în adunările generale, în vederea creșterii puterii lor de influențare. Astfel, în luna aprilie, de exemplu, discutînd despre disciplina de partid, am adus în dezbatere cazuri de nerespectare a disciplinei în realizarea planului. In acest fel, planul de măsuri adoptat de adunare este mai bine ancorat în realitate. Mai buna organizare, în acest an, a învățămîntului de partid în organizațiile de partid, de la F.M.I.L. o dovedește și creșterea numărului propunerilor privind îmbunătățirea muncii în toate compartimentele. Este edificatoare în acest sens relatarea tovarășului ing. Gheorghe Donciu, propagandist la una din formele de studiere a politicii economice partidului . Numai în luna marttie la tema „planificarea forței de muncă și dezvoltarea corespunzătoare a învățămîntului, sistemului de pregătire și perfecționare a cadrelor", numărul propunerilor de îmbunătățire a propriei noastre activități (cea de la sectorul lemn — mobilă — n.n.) a fost substanțială. Comuniști ca tehnicianul Petru Neacșu, Pavel Romanenco și Gheorghe Tiron au propus cursuri de calificare și policalificare procurarea unui material documentar tehnic, mai bogat pentru toate meseriile care se întîlnesc în acest sector, inițierea unor cursuri de ucenicie la locul de muncă etc., propuneri care, sînt sigur, aplicate în practică, cu sprijinul organizației de partid, vor duce la creșterea indicatorului de productivitate a muncii. Exemplele pe care le-am citat pînă acum demonstrează că la F.M.I.L., în acest an de învățămînt, s-au făcut pași însemnați în creșterea eficienței La aceasta a contribuit, lecțiilor, după cum ne relata Dumitru Bostaca, responsabil cu probleme de propagandă în comitet, și preocuparea mai atentă a cabinetului de partid municipal care a tratat, mai des decât în ceilalți ani, în cadrul pregătirii propagandiștilor, probleme de metodică, de orientare a acestora în conducerea dezbaterilor în acest nou cadru — adunarea generală de partid. Sperăm să putem consemna această creștere a eficienței și în alte organizații din municipiu, mai ales la convorbirile recapitulative care se apropie. EMILIAN MUNTEANU • RALUSMi Proiectul Legii ipW sfîmvânarea teritoriului și localităților urbane și rurale Agriculturii — noi suprafețe productive Ne-am dat oare toți seama, în toate împrejurările, că viața noastră mai bună, mai îmbelșugată depinde de rodnicia pămîntului și ne străduim îndeajuns să avem grijă de el așa cum se cuvine ? Din păcate, mulți, foarte mulți dintre noi nu i-am acordat atenția meritată. Altfel nu s-ar putea explica de ce unele suprafețe nu sunt lucrate și folosite cum trebuie în multe comune, de ce sunt diminuate suprafețele arabile prin construcții neraționale @1Q, Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român și Conferința Națională din 1972 au stabilit obiectivele și direcțiile principale ale sistematizării teritoriului și localităților, menite să asigure organizarea armonioasă a teritoriului țării, a tuturor unităților administrativ-teritoriale și să contribuie la repartizarea rațională și echilibrată a forțelor de producție, pe baza îmbinării organice a criteriilor de eficiență economică cu cele de ordin social, să asigure organizarea și amenajarea pe bază de plan a orașelor și satelor, în concordanță cu progresul și social economic general, restrîngerea perimetrului construibil al localităților la strictul necesar și folosirea optimă a teritoriului acestora, transformarea unor localități rurale, care au perspective de dezvoltare, în centre economice și sociale cu caracter urban, ridicarea întregii activități economice, sociale și culturale a satelor și apropierea treptată condițiilor de viață din sate de cele din orașe. Dezvoltarea pe bază de plan a orașelor și satelor, cerință obiectivă a societății socialiste, se desfășoară în strînsă corelare cu progresul general al țării, activitatea de sistematizare ținînd seama de legăturile și influențele reciproce dintre localități, de necesitatea corelării strînse a dezvoltării orașelor satelor cu cea și a zonelor în care se află. Murgenii, viitor centru de polarizare urban intercomunală, la ora actuală are schiță de sistematizare, care a fost dezbătută cu masa largă de cetățeni și adoptată de sesiunea consiliului popular. Ea a fost avizată favorabil de comisia județeană de sistematizare și aprobată de Comitetul executiv al popular Consiliului județean. nea, s-a de asemeîncheiat și acțiunea de perimetrare a vetrei satelor, proiectul Studiind Legii privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, consider că trebuie să revedem schița și perimetrările. Sunt necesare îmbunătățiri care să ducă la utilizarea superioară a spațiului construibil din interiorul fiecărei localități în parte. In centru de comună, vom trece la amplasarea noilor obiective și construcția lor de la centru spre periferie. Adoptarea și aplicarea în practică a prevederilor proiectului noii legi vor asigura, totodată, apărarea cu strictețe și gospodărirea cu chibzuință a fondului funciar, urmărinduse prin toate mijloacele economisirea terenului, această importantă avuție națională. In consecință, consider că este necesar ca, împreună cu toți factorii de pondere din răscomună, consultînd masele largi de cetățeni, să căutăm și să aplicăm soluțiile cele mai bune, care să conducă la gospodărirea cît mai judicioasă a fondului funciar, la asigurarea de noi suprafețe, care să fie folosite pentru sporirea producției agricole. Exprimîndu-mi totala adeziune față de proiectul noii legi, consider că adoptarea lui va contribui la organizarea judicioasă a teritoriului țării, a județelor, a localităților urbane și rurale, funcțională, zonarea păstrarea și îmbunătățirea mediului înconjurător, creșterea eficienței economice și sociale a investițiilor și îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și de odihnă pentru întreaga populație. V. NEDELCU, primarul comunei Murgeni IRIGAȚII.. . (urmare din pag. 1) rănii cooperatori Nicolae Apostol și Mircu Pițu, au realizat, într-un timp scurt, obiectivul propus. La Bîrzești, dematerializarea obiectivelor privind irigațiile, răspund tovarășul Gheorghe Iacob, inginerul șef al cooperativei agricole, și Gheorghe Lungu, secretarul comitetului de partid pe unitate. In satul Muntenești, de asemenea acțiuni răspunde tovarășul Ioan Grecu, vicepreședintele comitetului executiv al consiliului popular comunal, iar în satul Călugăreni — tovarășul Constantin Grumeza, președintele cooperativei agricole Bîrzești. Dar tovarășii de la Bîrzești au și o altă inițiativă. Ei au propus ca, la kilometrul 45, pe șosea, în locul unde datorită unor alunecări de teren a fost săpat un canal, pentru o nouă albie a rîului Bîrlad, cu ajutorul unui dig apa amintitului rîu să fie deviată pe șes, după care, asigurînd irigarea prin inundare, a minimum 100 de hectare de teren proprietate obștească și vreo 200 proprietate de stat, ar urma să-și continue cursul, pe vechea albie. Este necesar, ca forurile de specialitate să ia în discuție sugestia, să o analizeze atent. Pînă atunci însă, tovarășii de la cooperativa agricolă Bîrzești folosesc sursele de apă mai mici — pîrîiașe, izvoare și mlaștini — străduinduse să irige cu mai mari suprafețe cu diferite culturi. Tovarășii de la ferma de stat au posibilitatea să irige unele culturi cu apă din rîul Bîrlad, folosind utilajele speciale pe care le au de mai mulți ani. In bună măsură, ei au transformat această posibilitate în realitate. Numai că, în unele zile, datorită unor defecțiuni de ordin organizatoric, se face risipă de timp, apă și forțe. Este nevoie, se pare, ca atît forurile locale, cit și reprezentanții I.A.S. Laza, să-i controleze mai îndeaproape și mai concret pe tovarășii de la ferma de stat Bîrzești. , Cobor cîteva zeci de trepte. La capătul lor, dincolo de ușa grea pe care am deschis-o, m-au oprit bătăi adînci, ca venite din inima pământului. Mă aflu la una din cramele I.A.S. Huși și scopul vizitei mele este de a-l cunoaște pe utecistul Iosif Romila. Rătăcesc printre poloboacele mari, caut să ajung la locul unde bătăile nu contenesc și, în sfîrșit, de pe un postament rezemat de căpătîiul unui butoi, coboară, cu dalta și ciocanul în mînă, Iosif Romila. Este muncitor, tîmplar, și meseria a îndrăgit-o ca unul din cei născuți la poalele unor păduri seculare, cum sînt acelea care străjuiesc, de aproape, Hușul. Mă duce în fața unor butoaie culcate leneș pe postamente din beton. Pe frontispiciile unui șir de coloși, un butoi are între 4 500—5 000 litri, zăresc, încrustat în lemn gălbui de stejar, un Decebal, crescut dintr-o viță devie, apoi un Ștefan, un Mircea, un Rareș, o întreagă galerie voievozilor neamului nostru, înțeleg adevăratul sens al muncii lui Iosif Romila, înțeleg cum munca și pasiunea au transformat un muncitor în artist. Sufletul, și ochiul, și dalta acestui om fură netezimii lemnului chipuri măiestrite, pînă acum în număr de 16, dar, în această cramă, sînt peste 40 de butoaie, și toate vor purta pecetea muncii lui. Este o inițiativă a conducerii I.A.S.-Ului hușean, de ’a avea un loc unde să se producă degustări de vinuri, unde să se organizeze expoziții viticole și unde frumosul trebuie să fie prezent, alături renumelui podgoriei Huși. Pentru toate acestea, s-a apelat la talentul și dăruirea tînărului Romila. Il rog pe Iosif Romila să-mi vorbească despre el și despre lucrările lui. La un medalion sculptat, din cele pe care le realizează acum, muncește 3—4 zile, uneori mai mult, alteori mai puțin, în funcție de complexitatea lucrării. Este conștient că ceea ce face se situează la granița dintre meserie și artă. Peste o zi speră să termine medalionul lui Cuza, pe urmă pe cele ale altor și altor domnitori, istorie nesecată de fapte și bărbați ! După ce va termina „galeria voievozilor“, va sculpta scene inspirate din „Descrierea Moldovei" și din istoria viticolă a zonei Huși. Medaliile, multe și strălucitoare, aduse de vinurile hușene, vor fi și ele sculptate, la o scară, se înțelege, mai mare, și toate acestea vor placa pereții și tavanul unei viitoare cramemuzeu. IOAN AL. PLEȘU însemnări Convertirea meșteșugului in artă Programul manifestărilor cultural - artistice și sportive ce vor avea loc in județ in zilele de 4 și 5 mai 1974 ORAȘUL VASLUI SIMBATA, 4 MAI 1974 Orele 10—14 ESTRADA DIN PARCUL COPOU — Manifestări artistice susținute de : Fanfara Casei de cultură a sindicatelor , Orchestra și soliștii de muzică ușoară ai Casei de cultură ; Formația de dansuri a Casei de cultură ; Formația de muzicuțe a Întreprinderii județene de construcțiimontaj ; Formația de dansuri de la Filatura de bumbac; Orele 14—18 — Orchestra „Izvorașul“, soliștii și grupul vocal de la Casa pionierilor ; Fanfara Casei de cultură a sindicatelor. Ora 19 — Carnavalul tineretului (la Grădina de vară a sindicatelor). ESTRADA DIN PADUREA PRODOC Orele 10—18 — Serbare cîmpenească . Cîntă orchestra de muzică ușoară a Oficiului județean de turism. Manifestări sportive TERENUL ASOCIAȚIEI SPORTIVE „CONFECȚIA“ Orele 10,30—13 — Handbal fete : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 2 ; Handbal băieți : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 2 ; Handbal fete : Șc. gen. nr. 3 — Șc. gen. nr. 4 ; Handbal băieți : Șc. gen. nr. 3 — Șc. gen. nr. 4; Ora 10,30 — Volei fete : Filatura de bumbac — Sănătatea. Ora 17 — Volei fete : Confecția — Filatura. STADION Ora 15 — Fotbal : Liceul nr. 1 — Liceul economic. Ora 17 — Fotbal : Liceul nr. 2 — Șc. prof. ventilatoare. DUMINICA, 5 MAI 1974 Extrada din Parcul Copou Orele 10—14 — Manifestări artistice susținute de: Fanfara Casei de cultură a sindicatelor . Orchestra de muzică ușoară a întreprinderii de confecții ; Formația de dansuri a întreprinderii de confecții ; Formația de muzică ușoară și soliștii Spitalului județean Vaslui ; Formația de dansuri a întreprinderii comerciale ; Formația de dansuri a Spitalului județean. Orele 15—18 — Spectacol susținut de formații ale Clubului tineretului ; Taraful de muzică populară al Liceului nr. 2 ; Formația de dansuri populare a Liceului economic ; Formația de muzicuțe a Școlii profesionale de ventilatoare ; Formația de muzică ușoară „Alma“ ; Formația de muzică ușoară „Ritmic“. Ora 21 — Seară distractivă în incinta Clubului tineretului. ESTRADA DIN PADUREA PRODOC — Cîntă orchestra de muzică ușoară a Oficiului județean de turism. Manifestări sportive TERENUL ASOCIAȚIEI SPORTIVE „CONFECȚIA“ Orele 9—13 — Handbal fete : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 3 ; Handbal băieți : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr.3 ; Handbal fete : Șc. gen. nr. 5 — Șc. gen. nr. 3 ; Handbal fete : Confecția — Filatura de bumbac. STADIONUL ORĂȘENESC (teren II) Ora 9 — Fotbal : Șc. gen. nr. 5 — Șc. gen. nr. 2. Ora 10:30 — Fotbal : Șc. gen. nr. 4 — Șc. gen. nr. 1. • Ora 15 — Fotbal : „Viitorul“ — juniori — Selecționata școlilor generale. TERENUL ASOCIAȚIEI SPORTIVE „CONFECȚIA“ Ora 10 — Volei : Sănătatea — Filatura de bumbac. STADION Ora 11 — Fotbal: Viitorul Vaslui — Petrolul Moinești. MUNICIPIUL BÎRLAD SIMBATA: 4 MAI 1974 GRADINA DE VARA A CINEMATOGRAFULUI „VICTORIA“ Ora 11 — Program artistic susținut de : Fanfara Casei de ajutor reciproc a pensionarilor ; Orchestrele de muzică ușoară și populară ale Liceului pedagogic „Al. Vlahuță“; Formația de dansuri a sindicatului I.R.B. ; Formația de dansuri a Liceului nr. 1 ; Recitatori ; Ansamblul județean de cîntece și jocuri „Trandafir de la Moldova". Ora 16 — Program artistic susținut de : Formația sindicatului I.R.B. ; Orchestra de muzică populară „Brîulețul“ a sindicatului I.R.B.; Formația de dansuri a sindicatelor I.C.S.M. și F.M.M.P. ; Formația de dansuri a Grupului școlar industrial ; Recitatori. Manifestări sportive în cadrul „Cupei 1 Mai" STADIONUL TINERETULUI Ora 11 — Atletism : Asociațiile sportive „Rulmentul“ și „Confecția“, elevi ai liceelor de cultură generală și de specialitate. Ora 14:30 — Fotbal : I. R. Bîrlad — Gloria ; Fotbal : C.F.R. — Metalul: PISTA DE POPICE „CONSTRUCTORUL" Ora 11 — Metalul — C.F.R. Ora 14 — I. R. Bîrlad — Voința CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Ora 10 — Șah . participă sportivi din asociațiile sportive : Rulmentul, Sănătatea, Spartac, Voința, C.F.R., Știința, Gloria și Metalul. DUMINICA, 5 MAI 1974 Manifestări artistice GRADINA DE VARA A CINEMATOGRAFULUI „VICTORIA" Ora 11 — „Flori de mai“ — program artistic susținut de formații pionierești. Ora 16 — Program artistic susținut de Fanfara sindicatului I.R.R. CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Ora 19 — Carnavalul tineretului. Manifestări sportive STADIONUL TINERETULUI Ora 9 — Atletism : „Cupa 1 Mai“ — elevi din școlile generale. Ora 10 — Fotbal : Finala „Cupei 1 Mai“. Ora 10,30 — Rugbi, divizia A : Rulmentul — Știința Petroșani. Ora 13 — Fotbal : Campionatul republican al juniorilor: Rulmentul — Liceul sportiv Focșani. PISTA DE POPICE „CONSTRUCTORUL“ Ora 10 — Finala „Cupei 1 Mai“. TERENUL SPORTIV „VOINȚA“ Ora 10 — Handbal: Finala „Cupei 1 Mai“ . Gloria — Voința (masculin). Ora 1I — Confecția — Voința (feminin). CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Ora 10 — Șah : Finala „Cupei 1 Mai“. Ora 10 — Tenis de masă : Finala „Cupei 1 Mai“. ORAȘUL HUȘI SIMBATA. 4 MAI 1974 PARCUL „1 MAI“ Ora 15 — Program artistic susținut de : Taraful, formația de muzică ușoară și soliștii Casei de cultură, Huși ; Formația de dansuri a I.C.L.S. Huși ; Ansamblul artistic „Victoria“ Huși. Ora 20 — Petrecere populară. Manifestări sportive STADIONUL „23 AUGUST“ Ora 10 — Cupa „1 Mai“ la fotbal : Hușana — Avîntul Ora 12 — Victoria — Tricotierul: TEREN SĂNĂTATEA — Volei: Tricotierul — Viitorul (feminin). «... DUMINICĂ, 5 MAI 1974 PARCUL CINEMA, HUȘI Ora 10 — Cîntece pentru fanfară, PARCUL „1 MAI“ Ora 15 — Program artistic susținut de : Ansamblul Casei pionierilor Huși ; Brigăzile artistice ale Fabricii de încălțăminte, Cooperativei „Zorile“, Cooperativei de consum, spitalului și Secției de ciorapi ; Recitatori, soliști vocali și instrumentiști ai sindicatelor. Ora 20 — Petrecere populară. Manifestări sportive Ora 9 — Volei : Dinamo Huși — Știința Huși (M) ; Sănătatea Huși — Victoria Huși. LICEUL AGRICOL Ora 10 — Handbal: Tricotierul — Viitorul (F) ; Liceul „Cuza Vodă — Liceul „M. Kogălniceanu“ (M). ORAȘUL NEGREȘTI SIMBATA, 4 MAI 1974 Ora 9 — Adunare festivă cu prilejul zilei de 1 Mai, în sala Casei orășenești de cultură. Orele 10,30—12,30 — Spectacol muzical-coregrafic susținut de Ansamblul de cîntece și dansuri „Hora“ al Casei orășenești de cultură. Orele 12,30—14 — întreceri sportive . Orele 14—20 — Serbare cîmpenească în pădurea Valea Mare. Orele 18 și 20 — Spectacol de film. DUMINICA, 5 MAI 1974 Orele 10—12 — Spectacolul „Te laud și te cînt, patria mea" Orele 12—13 — Crosul tineretului: „Cupa orașului Negrești". Orele 15—20 — Petrecere populară în pădurea Valea Mare. 3 agenda J BUCUREȘTI ^ SiMBÄTÄ, 4 MAI 1974 ‘ \ I l PROGRAMUL !. La orele 5 ; ’ 9 ; 10 ; 11 ; 13 : 15 ; 16 ; 22 ; 24 ; 2 ;4 , radiojurnale și bulei tine de știri ; 6,05 Concertul dimineții ; 7,15 Țara mea cu ochii frumoși ; 8,10 Ilustrate muzicele ; 9,30 Partidului, un dulce grai ; 10,35 Bună dimineața, primă- vară ; 10,50 Arpegii de primăvară - muzică ușoară ; 11,20 i Album de muzică populară cu 7 Maria Tănase, Fănică Luca, 1 Grigoraș Dinicu, Maria Lătărețu și Aurelia Fătu-Răduțu ; 12 De t toate pentru toți ; 13,15 Duete din operete ; 13,30 Unda veselă ; 1 14 Succese ale artei românești , peste hotare ; 14,30 Interpreți ai șlagărului românesc Doina Badea, Margareta Pîslaru și Gicăi Petrescu ; 15,05 Divertisment muzical ; 19,15 Estrada melodiilor ; 20,30 Hanul veseliei cu Ioana Radu, Ion Lucian, Rodica Bujor, Ileana Sărăroiu, Marcel Budală, frații Petreuș, Fărâmiță , Lambru, Nicușor și Victor Predescu, Petre Gusti și Olga Stănescu ; 21,30 Consemnări ; 22,30 ? In lumea ritmurilor dansului ; 1 :i 0,056 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 7 : 17,30 ; 12 ; 13 ; 14 ; 16 ; 17 ; 19 , 23 ; 0,55 : radiojurnale și buletine de știri ; 6,05 Matineu muzical ; 7,35 Mîndru-i jocul pe la noi ; 7,55 Moment poetic ; 9,15 Din discografia soliștilor Doina Spătaru-Olinescu și Chris Doerk; 19,30 Atlas cultural ; 11 In parcul de distracții ; 13,15 Microresvista șlagărelor ; 13,30 Recital I Dinu Lipatti ; 14,45 „Lie, lie, ciocîrlie" ; 15,10 Valsuri nemuritoare ; 16,45 Ipostaze sonore - Mozart ; 18 Popoarele lumii cîntă ! 18,40 Fonoteca de aur ; 19,15 Balul operetei ; 19,50 Noapte bună, copii ! Povestea „Privighetoarea" ; 22,15 Romanțe și cîntece de petrecere ; 23 Pagini din istoria muzicii ; 24 Jazz după miezul nopții. 1 IAȘI SIMBATA: 4 MAI 1974 PROGRAMUL DE DIMINEAȚA: 8 în direct cu preferințele dv. ; Știri : 8,05 Ritm și voie bună - muzică ușoară ; 8,30 Zi de lucru pe ogoare ; 8,40 Cîntecul care mi-e drag ; 9 Cintare omului ; 9,25 Marșuri executate de fanfară ; 9,30 Unde mergem azi și mîine ? ; 9,35 Raliul melodiilor ; 10 Incursiune în săptămîna muzicii românești ; 10,10 Raliul melodiilor ; 10,30 Pe teme de circulație ; 10,35 Raliul melodiilor ; 10,50 Recomandări din programul de după-amiază. PROGRAMUL DE SEARA : 17 Radiojurnal ; 17,15 Cîntece și jocuri populare românești ; 17,30 Revista melodiilor ; 18,15 Jurnalul artelor; 19 Șlagărele operetei ; 19,15 Transmisie în direct de la Filarmonica „Moldova" din Iași; 20 Melodii de pretutindeni; 20,30 Romanțe și cîntece de petrecere ; 21 O samă de cuvinte ; 21,15 Muzică de dans ; 22 Radiojurnal și sport ; 22,30 Muzica in lume. ^ VINERI, 3 MAI 1974 16-17 Teleșcoală • Botanică (clasa a V-a) : Sfecla de zahăr • Chimie (anul IV) ; Intrebuințările acetilenei • Geografe (clasa a V-a): Ghețarii • Electrotehnică (pregătire tehnică productiva): Circuite electronice de automatizare ; 17,30 Emisiune în limba germană; 19,10 mile eroice din istorie • Aniverarea marii demonstrații antirasiste din 1 Mai 1939 ;" 19,30 Teojurnal; 20 „1001 de seri" , „Povestea lui Rumcass" ; 20,10 r lomănia • anul XXX — revistă social-politică Tv.; 20,45 „In frumoasa lună mai" - pagini din J inerete; 21,10 Film artistic; " Structura cristalului" - producie a studiourilor cinematografice poloneze; 22,25 „24 de ore". 1 VASLUI. Cinema Modern : " ațtinderi" - ambele serii (sale : 10 , 14,30 ; 17,30 ; 20,30) ; 1erna Vaslui : „Și salută vin,-? ielele" (la orele : 14 , 16 ; 20) ; BIRLAD. Cinema Vic A a : „Chemarea străbunilor“.și completare: „Vizita oficială tovarășului Nicolae Ceaușescu \ Republica Columbia" (la ol :: 9; 11,15; 14,30; 16,30;* 50 ; 20,30) ; Cinema Bîrladu : j spada fierbinte" (la orele: 14; 18 ; 20) ; HUȘI : „Capcana", completare : „Vizita oficială avarășului Nicolae Ceaușescu Republica Cuba" (la orele: 16 ; 18 ; 20) ; NEGREȘTI : berarea" - seriile IV-V; IRGENI : „Dragostea începe on" ; FĂLCIU : „Departe de nea dezlănțuită" - ambele Lii [