Vremea Nouǎ, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1957)

1974-05-03 / nr. 1921

i A " i. A T VREMEA NOUĂ Eficiența lecțiilor in activitatea zilnică D­in organizația de partid la care sunt propagandist fac parte și trei șoferi : Guță Constantinescu, Gheorghe Dediu și Ioan Bîrlădeanu, care nu-și întrețineau in bune condițiuni mașinile, mai lipseau uneori de la serviciu. Iată, însă, că atunci cînd am pus în dezba­tere, în cadrul învățămîntului de partid, tema despre respectarea disciplinei și obligațiile comu­niștilor, ceilalți participanți con­cretized partea teoretică a dez­baterilor, i-au dat ca exemplu negativ și i-au antrenat și pe ei în dezbateri. Rezultatul acestei lecții a fost următorul : astăzi, sunt participanți activi la discu­ții în adunările generale, și-au schimbat comportarea la serviciu ba, mai mult, au venit ei înșiși cu propuneri de îmbunătățire a muncii. Ca urmare a propuneri­lor lor, s-a îmbunătățit activi­tatea de întreținere a autovehicu­lelor pe care le avem în dotare. Relatarea aparține tovarășului Vasile Comănescu, propagandist într-una din organizațiile de partid ale Fabricii mixte de industrie locală din municipiul Bîrlad, un­de am avut, recent, o discuție pe tema desfășurării învățămîntului în acest an, care se apropie de final. Secretarul unei organizații de bază de la sectorul metal, tova­rășul Aurel Melinte, ne spunea că și în organizația din care face parte era un comunist, Ștefan Vi­­zante, care nu se prea împăca cu disciplina. Dezbaterile purtate în cadrul învățămîntului de partid l-au ajutat, astăzi răspun­­zînd la toate chemările organiza­ției și ale conducerii sectorului. Sînt numai două din exemplele care ne-au fost aduse ca argu­mente ale creșterii eficienței în­vățămîntului de partid în aceste organizații, exemple care pro­bează și faptul că îndeplinirea planului de producție pe primul trimestru al anului și depășirea lui la unii indicatori (producție marfă — cu 4 procente, export — cu 6 procente etc.), cu toate gre­utățile pe linie de aprovizionare întîmpinate mai ales în primele două luni, nu sînt întîmplătoare, ci reprezintă și o consecință di­rectă a modului în care s-a des­fășurat învățămîntul de partid. De asemenea, nu întîmplător este faptul că absențele nemotivate au scăzut simțitor față de perioa­da corespunzătoare a anului tre­cut. în învățămîntul de partid la F.M.I.S Bîrlad De altfel, iată ce ne spune, în acest sens, un alt propagandist, tovarășul Constantin Chiriac : Am înțeles bine necesitatea an­corării mai puternice în viață a învățămîntului de partid. In a­­cest an, noi, propagandiștii, în­drumați de birourile organizațiilor de bază, care ne-au sprijinit mai mult ca în trecut, am combinat temele lecțiilor cu temele care urmau să se dezbată în adunările generale, în vederea creșterii pu­terii lor de influențare. Astfel, în luna aprilie, de exemplu, dis­­cutînd despre disciplina de partid, am adus în dezbatere ca­zuri de nerespectare a disciplinei în realizarea planului. In acest fel, planul de măsuri adoptat de adunare este mai bine ancorat în realitate. Mai buna organizare, în acest an, a învățămîntului de partid în organizațiile de partid, de la F.M.I.L. o dovedește și creșterea numărului propunerilor privind îmbunătățirea muncii în toate compartimentele. Este edificatoa­re în acest sens relatarea tovară­șului ing. Gheorghe Donciu, pro­pagandist la una din formele de studiere a politicii economice partidului . Numai în luna mar­t­tie la tema „planificarea forței de muncă și dezvoltarea cores­punzătoare a învățămîntului, sistemului de pregătire și per­­­fecționare a cadrelor", numărul propunerilor de îmbunătățire a propriei noastre activități (cea de la sectorul lemn — mobilă — n.n.) a fost substanțială. Comu­niști ca tehnicianul Petru Neacșu, Pavel Romanenco și Gheor­ghe Tiron au propus cursuri de calificare și policalifi­care procurarea unui ma­terial documentar tehnic, mai bogat pentru toate meseriile care se întîlnesc în acest sector, ini­țierea unor cursuri de ucenicie la locul de muncă etc., propuneri care, sînt sigur, aplicate în prac­tică, cu sprijinul organizației de partid, vor duce la creșterea in­dicatorului de productivitate a muncii. Exemplele pe care le-am citat pînă acum demonstrează că la F.M.I.L., în acest an de învăță­­mînt, s-au făcut pași însemnați în creșterea eficienței La aceasta a contribuit, lecțiilor, după cum ne relata Dumitru Bostaca, responsabil cu probleme de pro­pagandă în comitet, și preocu­parea mai atentă a cabinetului de partid municipal care a tratat, mai des decât în ceilalți ani, în cadrul pregătirii propagandiști­lor, probleme de metodică, de orientare a acestora în conduce­rea dezbaterilor în acest nou cadru — adunarea generală de partid. Sperăm să putem consem­na această creștere a eficienței și în alte organizații din munici­piu, mai ales la convorbirile re­capitulative care se apropie. EMILIAN MUNTEANU • RALUSMi Proiectul Legii ipW­­ sfîmvân­area teritoriului­­ și localităților urbane și rurale Agriculturii — noi suprafețe productive N­e-am dat oare toți sea­ma, în toa­te împre­jurările, că viața noastră­­ mai bună, mai îmbel­șugată depinde de rodnicia pămîn­­tului și ne stră­duim îndeajuns să avem grijă de el așa cum se cuvi­ne ? Din păcate, mulți, foarte mulți dintre noi nu i-am acordat atenția meritată. Altfel nu s-ar putea ex­plica de ce unele suprafețe nu sunt lucrate și folosite cum trebuie în multe comune, de ce sunt diminuate suprafețele ara­bile prin construc­ții neraționale @1Q, Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Ro­mân și Conferin­ța Națională din 1972 au stabilit o­­biectivele și di­recțiile principale ale sistematizării teritoriului și lo­calităților, meni­te să asigure or­ganizarea armo­nioasă a teritoriu­lui țării, a tuturor unităților admi­­nistrativ-teritori­­ale și să contribu­ie la repartizarea rațională și echi­librată a forțelor de producție, pe baza îmbinării or­ganice a criterii­lor de eficiență economică cu ce­le de ordin social, să asigure organi­zarea și amenaja­rea pe bază de plan a orașelor și satelor, în con­cordanță cu pro­gresul și social economic general, restrîngerea peri­metrului construi­­bil al localităților la strictul nece­sar și folosirea optimă a terito­riului acestora, transformarea u­­nor localități ru­rale, care au per­spective de dez­voltare, în centre economice și so­ciale cu caracter urban, ridicarea întregii activități economice, sociale și culturale a sa­telor și apropie­rea treptată condițiilor de via­­­ță din sate de cele din orașe. Dezvol­tarea pe bază de plan a orașelor și satelor, cerință o­­biectivă a societă­ții socialiste, se desfășoară în strînsă corelare cu progresul general al țării, activita­tea de sistemati­zare ținînd seama de legăturile și influențele reci­proce dintre loca­lități, de necesi­tatea corelării strînse a dezvol­tării orașelor satelor cu cea și a zonelor în care se află. Murgenii, vii­tor centru de polarizare urban in­­tercomunală, la ora actuală are schiță de sistema­­­tizare, care a fost dezbătută cu ma­sa largă de cetă­țeni și adoptată de sesiunea consi­liului popular. Ea a fost avizată fa­vorabil de comi­sia județeană de sistematizare și aprobată de Co­mitetul executiv al popular Consiliului jude­țean. nea, s-a de aseme­încheiat și acțiunea de pe­­rimetrare a vetrei satelor, proiectul Studiind Legii privind sistemati­zarea teritoriului și localităților ur­bane și rurale, consider că tre­buie să revedem schița și perime­­trările. Sunt nece­sare îmbunătățiri care să ducă la u­­tilizarea superioa­ră a spațiului construibil din in­teriorul fiecărei localități în par­te. In centru de comună, vom tre­ce la amplasarea noilor obiective și construcția lor de la centru spre pe­riferie. Adoptarea și a­­plicarea în prac­tică a prevederi­lor proiectului noii legi vor asi­gura, totodată, a­­părarea cu stric­tețe și gospodări­rea cu chibzuință a fondului fun­ciar, urmărindu­­se prin toate mij­loacele economisi­rea terenului, a­­ceastă importan­tă avuție naționa­lă. In consecință, consider că este necesar ca, îm­preună cu toți factorii de pondere din răs­co­mună, consultînd masele largi de cetățeni, să cău­tăm și să aplicăm soluțiile cele mai bune, care să con­ducă la gospodă­rirea cît mai judi­cioasă a fondului funciar, la asigu­rarea de noi su­prafețe, care să fie folosite pen­tru sporirea pro­ducției agricole. Exprimîndu-mi to­tala adeziune fa­ță de proiectul noii legi, consi­der că adoptarea lui va contribui la organizarea ju­dicioasă a terito­riului țării, a ju­dețelor, a locali­tăților urbane și rurale, funcțională, zonarea păs­trarea și îmbună­tățirea mediului înconjurător, creș­terea eficienței e­­conomice și soci­ale a investițiilor și îmbunătățirea continuă a condi­țiilor de muncă, de locuit și de o­­dihnă pentru în­treaga populație. V. NEDELCU, primarul comunei Murgeni IRIGAȚII.. . (urmare din pag. 1) rănii cooperatori Nicolae Apos­tol și Mir­cu Pițu, au realizat, într-un timp scurt, obiectivul propus. La Bîrzești, de­materia­lizarea obiectivelor privind iri­gațiile, răspund tovarășul Gheor­­ghe Iacob, inginerul șef al coope­­rativei agricole, și Gheorghe Lungu, secretarul comitetului de partid pe unitate. In satul Mun­tenești, de asemenea acțiuni răspunde tovarășul Ioan Grecu, vicepreședintele comitetului exe­cutiv al consiliului popular co­munal, iar în satul Călugăreni — tovarășul Constantin Grume­­za, președintele cooperativei a­­gricole Bîrzești. Dar tovarășii de la Bîrzești au și o altă inițiati­vă. Ei au propus ca, la kilometrul 45, pe șosea, în locul unde dato­rită unor alunecări de teren a fost săpat un canal, pentru o nouă albie a rîului Bîrlad, cu ajutorul unui dig apa amintitu­lui rîu să fie deviată pe șes, după care, asigurînd irigarea prin inundare, a minimum 100 de hectare de teren proprietate obș­tească și vreo 200 proprietate de stat, ar urma să-și continue cursul, pe vechea albie. Este necesar, ca forurile de speciali­tate să ia în discuție sugestia, să o analizeze atent. Pînă atunci însă, tovarășii de la cooperativa agricolă Bîrzești folosesc sursele de apă mai mici — pîrîiașe, iz­voare și mlaștini — străduindu­­se să irige cu­ mai mari supra­fețe cu diferite culturi. Tovarășii de la ferma de stat au posibilitatea să irige unele culturi cu apă din rîul Bîrlad, folosind utilajele speciale pe care le au de mai mulți ani. In bună măsură, ei au transformat această posibilitate în realitate. Numai că, în unele zile, datorită unor defecțiuni de ordin organi­zatoric, se face risipă de timp, apă și forțe. Este nevoie, se pare, ca atît forurile locale, cit și reprezentanții I.A.S. Laza, să-i controleze mai îndeaproape și mai concret pe tovarășii de la ferma de stat Bîrzești. , C­obor cîteva zeci de trepte. La capătul lor, dincolo de ușa grea pe care am des­chis-o, m-au oprit bătăi a­­dînci, ca venite din inima pământului. Mă aflu la una din cramele I.A.S. Huși și scopul vi­zitei mele este de a-l cunoaște pe utecistul Iosif Romila. Rătă­cesc printre poloboacele mari, caut să ajung la locul unde bă­tăile nu contenesc și, în sfîrșit, de pe un postament rezemat de căpătîiul unui butoi, coboară, cu dalta și ciocanul în mînă, Iosif Romila. Este muncitor, tîmplar, și me­seria a îndrăgit-o ca unul din cei născuți la poalele unor pă­duri seculare, cum sînt acelea care străjuiesc, de aproape, Hu­­șul. Mă duce în fața unor butoaie culcate leneș pe postamente din beton. Pe frontispiciile unui șir de coloși, un butoi are între 4 500—5 000 litri, zăresc, încrus­tat în lemn gălbui de stejar, un Decebal, crescut dintr-o viță­ de­­vie, apoi un Ștefan, un Mircea, un Rareș, o întreagă galerie voievozilor neamului nostru, în­­­țeleg adevăratul sens al muncii lui Iosif Romila, înțeleg cum munca și pasiunea au transfor­mat un muncitor în artist. Su­fletul, și ochiul, și dalta acestui om fură netezimii lemnului chi­puri măiestrite, pînă acum în număr de 16, dar, în această cra­mă, sînt peste 40 de butoaie, și toate vor purta pecetea muncii lui. Este o inițiativă a conduce­rii­ I.A.S.-Ului hușean, de ’a­ avea un loc unde să se producă de­gustări de vinuri, unde să se organizeze expoziții viticole și unde frumosul trebuie să fie prezent, alături renumelui pod­goriei Huși. Pentru toate acestea, s-a apelat la talentul și dăruirea tînărului Romila. Il rog pe Iosif Romila să-mi vorbească despre el și despre lu­crările lui. La un medalion sculptat, din cele pe care le realizează acum, muncește 3—4 zile, uneori mai mult, alteori mai puțin, în func­ție de complexitatea lucrării. Este conștient că ceea ce face se si­tuează la granița dintre meserie și artă. Peste o zi speră să termine medalionul lui Cuza, pe urmă pe cele ale altor și altor domnitori, istorie nesecată de fapte și băr­bați ! După ce va termina „ga­leria voievozilor“, va sculpta sce­ne inspirate din „Descrierea Mol­dovei" și din istoria viticolă a zonei Huși. Medaliile, multe și strălucitoare, aduse de vinurile hușene, vor fi și ele sculptate, la o scară, se înțelege, mai mare, și toate acestea vor placa pere­ții și tavanul unei viitoare crame­­muzeu. IOAN AL. PLEȘU însemnări Convertirea meșteșugului in artă Programul manifestărilor cultural - artistice și sportive ce vor avea loc in județ in zilele de 4 și 5 mai 1974 ORAȘUL VASLUI SIMBATA, 4 MAI 1974 Orele 10—14 ESTRADA DIN PARCUL COPOU — Manifestări artistice susținute de : Fanfara Casei de cultură a sindicatelor , Orchestra și soliștii de muzică u­­șoară ai Casei de cultură ; Formația de dansuri a Casei de cultură ; Formația de muzicuțe a Întreprinderii județene de construcții­­montaj ; Formația de dansuri de la Filatura de bumbac; Orele 14—18 — Orchestra „Izvorașul“, soliștii și grupul vocal de la Casa pionierilor ; Fanfara Casei de cultură a sindicatelor. Ora 19 — Carnavalul tineretului (la Grădina de vară a sindi­catelor). ESTRADA DIN PADUREA PRODOC Orele 10—18 — Serbare cîmpenească . Cîntă orchestra de mu­zică ușoară a Oficiului județean de turism. Manifestări sportive TERENUL ASOCIAȚIEI SPORTIVE „CONFECȚIA“ Orele 10,30—13 — Handbal fete : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 2 ; Handbal băieți : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 2 ; Handbal fete : Șc. gen. nr. 3 — Șc. gen. nr. 4 ; Handbal băieți : Șc. gen. nr. 3 — Șc. gen. nr. 4; Ora 10,30 — Volei fete : Filatura de bumbac — Sănătatea. Ora 17 — Volei fete : Confecția — Filatura. STADION Ora 15 — Fotbal : Liceul nr. 1 — Liceul economic. Ora 17 — Fotbal : Liceul nr. 2 — Șc. prof. ventilatoare. DUMINICA, 5 MAI 1974 Extrada din Parcul Copou Orele 10—14 — Manifestări artistice susținute de: Fanfara Casei de cultură a sindicatelor . Orchestra de muzică ușoară a în­treprinderii de confecții ; Formația de dansuri a întreprinderii de confecții ; Formația de muzică ușoară și soliștii Spitalului județean Vaslui ; Formația de dansuri a întreprinderii comerciale ; Forma­ția de dansuri a Spitalului județean. Orele 15—18 — Spectacol susținut de formații ale Clubului ti­neretului ; Taraful de muzică populară al Liceului nr. 2 ; Formația de dansuri populare a­ Liceului economic ; Formația de muzicuțe a Școlii profesionale de ventilatoare ; Formația de muzică ușoară „Alma“ ; Formația de muzică ușoară „Ritmic“. Ora 2­1 — Seară distractivă în incinta Clubului tineretului. ESTRADA DIN PADUREA PRODOC — Cîntă orchestra de muzică ușoară a Oficiului județean de turism. Manifestări sportive TERENUL ASOCIAȚIEI SPORTIVE „CONFECȚIA“ Orele 9—13 — Handbal fete : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 3 ; Handbal băieți : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr.­­3 ; Handbal fete : Șc. gen. nr. 5 — Șc. gen. nr. 3 ; Handbal fete : Confecția — Fila­tura de bumbac. STADIONUL ORĂȘENESC (teren II) Ora 9 — Fotbal : Șc. gen. nr. 5 — Șc. gen. nr. 2. Ora 10:30 — Fotbal : Șc. gen. nr. 4 — Șc. gen. nr. 1. • Ora 15 — Fotbal : „Viitorul“ — juniori — Selecționata școlilor generale. TERENUL ASOCIAȚIEI SPORTIVE „CONFECȚIA“ Ora 10 — Volei : Sănătatea — Filatura de bumbac. STADION Ora 11 — Fotbal: Viitorul Vaslui — Petrolul Moinești. MUNICIPIUL BÎRLAD SIMBATA: 4 MAI 1974 GRADINA DE VARA A CINEMATOGRAFULUI „VICTORIA“ Ora 11 — Program artistic susținut de : Fanfara Casei de ajutor reciproc a pensionarilor ; Orchestrele de muzică ușoară și populară ale Liceului pedagogic „Al. Vlahuță“; Formația de dansuri a sindi­catului I.R.B. ; Formația de dansuri a Liceului nr. 1 ; Recitatori ; Ansamblul județean de cîntece și jocuri „Trandafir de la Moldova". Ora 16 — Program artistic susținut de : Formația sindicatului I.R.B. ; Orchestra de muzică populară „Brîulețul“ a sindicatului I.R.B.; Formația de dansuri a sindicatelor I.C.S.M. și F.M.M.P. ; Formația de dansuri a Grupului școlar industrial ; Recitatori. Manifestări sportive în cadrul „Cupei 1 Mai" STADIONUL TINERETULUI Ora 11 — Atletism : Asociațiile sportive „Rulmentul“ și „Con­fecția“, elevi ai liceelor de cultură generală și de specialitate. Ora 14:30 — Fotbal : I. R. Bîrlad — Gloria ; Fotbal : C.F.R. — Metalul: PISTA DE POPICE „CONSTRUCTORUL" Ora 11 — Metalul — C.F.R. Ora 14 — I. R. Bîrlad — Voința CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Ora 10 — Șah . participă sportivi din asociațiile sportive : Rul­mentul, Sănătatea, Spartac, Voința, C.F.R., Știința, Gloria și Metalul. DUMINICA, 5 MAI 1974 Manifestări artistice GRADINA DE VARA A CINEMATOGRAFULUI „VICTORIA" Ora 11 — „Flori de mai“ — program artistic susținut de formații pionierești. Ora 16 — Program artistic susținut de Fanfara sindicatului I.R.R. CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Ora 19 — Carnavalul tineretului. Manifestări sportive STADIONUL TINERETULUI Ora 9 — Atletism : „Cupa 1 Mai“ — elevi din școlile generale. Ora 10 — Fotbal : Finala „Cupei 1 Mai“. Ora 10,30 — Rugbi, divizia A : Rulmentul — Știința Petroșani. Ora 13 — Fotbal : Campionatul republican al juniorilor: Rul­mentul — Liceul sportiv Focșani. PISTA DE POPICE „CONSTRUCTORUL“ Ora 10 — Finala „Cupei 1 Mai“. TERENUL SPORTIV „VOINȚA“ Ora 10 — Handbal: Finala „Cupei 1 Mai“ . Gloria — Voința (masculin). Ora 1I — Confecția — Voința (feminin). CASA DE CULTURA A SINDICATELOR Ora 10 — Șah : Finala „Cupei 1 Mai“. Ora 10 — Tenis de masă : Finala „Cupei 1 Mai“. ORAȘUL HUȘI SIMBATA. 4 MAI 1974 PARCUL „1 MAI“ Ora 15 — Program artistic susținut de : Taraful, formația de muzică ușoară și soliștii Casei de cultură, Huși ; Formația de dan­suri a I.C.L.S. Huși ; Ansamblul artistic „Victoria“ Huși. Ora 20 — Petrecere populară. Manifestări sportive STADIONUL „23 AUGUST“ Ora 10 — Cupa „1 Mai“ la fotbal : Hușana — Avîntul Ora 12 — Victoria — Tricotierul: TEREN SĂNĂTATEA — Volei: Tricotierul — Viitorul (feminin). «... DUMINICĂ, 5 MAI 1974 PARCUL CINEMA, HUȘI Ora 10 — Cîntece pentru fanfară, PARCUL „1 MAI“ Ora 15 — Program artistic susținut de : Ansamblul Casei pio­nierilor Huși ; Brigăzile artistice ale Fabricii de încălțăminte, Co­operativei „Zorile“, Cooperativei de consum, spitalului și Secției de ciorapi ; Recitatori, soliști vocali și instrumentiști ai sindicatelor. Ora 20 — Petrecere populară. Manifestări sportive Ora 9 — Volei : Dinamo Huși — Știința Huși (M) ; Sănătatea Huși — Victoria Huși. LICEUL AGRICOL Ora 10 — Handbal: Tricotierul — Viitorul (F) ; Liceul „Cuza Vodă — Liceul „M. Kogălniceanu“ (M). ORAȘUL NEGREȘTI SIMBATA, 4 MAI 1974 Ora­­ 9 — Adunare festivă cu prilejul zilei de 1 Mai, în sala Casei orășenești de cultură. Orele 10,30—12,30 — Spectacol muzical-coregrafic susținut de Ansamblul de cîntece și dansuri „Hora“ al Casei orășenești de cul­tură. Orele 12,30—14 — întreceri sportive . Orele 14—20 — Serbare cîmpenească în pădurea Valea Mare. Orele 18 și 20 — Spectacol de film. DUMINICA, 5 MAI 1974 Orele 10—12 — Spectacolul „Te laud și te cînt, patria mea" Orele 12—13 — Crosul tineretului: „Cupa orașului Negrești". Orele 15—20 — Petrecere populară în pădurea­­ Valea Mare. 3 agenda J BUCUREȘTI ^ SiMBÄTÄ, 4 MAI 1974 ‘ \ I l PROGRAMUL !. La orele 5 ; ’ 9 ; 10 ; 11 ; 13 : 15 ; 16 ; 22 ;­­ 24 ; 2 ;­4 , radiojurnale și bule­­­i tine de știri ; 6,05 Concertul di­­mineții ; 7,15 Țara mea cu ochi­i frumoși ; 8,10 Ilustrate muzicele ;­­ 9,30 Partidului, un dulce grai ;­­ 10,35 Bună dimineața, primă-­­ vară­­ ; 10,50 Arpegii de primă­­­­vară - muzică ușoară ; 11,20 i Album de muzică populară cu 7 Maria Tănase, Fănică Luca, 1 Grigoraș Dinicu, Maria Lătărețu­­ și Aurelia Fătu-Răduțu ; 12 De t toate pentru toți ; 13,15 Duete­­ din operete ; 13,30 Unda veselă ; 1 14 Succese ale artei românești , peste hotare ; 14,30 Interpreți ai­­ șlagărului românesc­­ Doina­­ Badea, Margareta Pîslaru și Gică­­i Petrescu ; 15,05 Divertisment­­ muzical ; 19,15 Estrada melodi­­­­­­ilor ; 20,30 Hanul veseliei cu­­ Ioana Radu, Ion Lucian, Rodica­­ Bujor, Ileana Sărăroiu, Marcel­­ Budală, frații Petreuș, Fărâmiță , Lambru, Nicușor și Victor Pre­­­­descu, Petre Gusti și Olga Stă­­­­nescu ; 21,30 Consemnări ; 22,30 ? In lumea ritmurilor dansului ; 1 :i 0,05­6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 7 : 1­7,30 ; 12 ; 13 ; 14 ; 16 ; 17 ; 19 ,­­ 23 ; 0,55 : radiojurnale și bule­­t­­ine de știri ; 6,05 Matineu mu­­­­zical ; 7,35 Mîndru-i jocul pe la­­ noi ; 7,55 Moment poetic ; 9,15­­ Din discografia soliștilor Doina­­ Spătaru-Olinescu și Chris Doerk; 1­9,30 Atlas cultural ; 11 In par­­­­­cul de distracții ; 13,15 Microre­­s­vista șlagărelor ; 13,30 Recital I Dinu Lipatti ; 14,45 „Lie, lie, cio­­­­cîrlie" ; 15,10 Valsuri nemuri­toare ; 16,45 Ipostaze sonore - Mozart ; 18 Popoarele lumii cîntă ! 18,40 Fonoteca de aur ; 19,15 Balul operetei ; 19,50 Noapte bună, copii ! Povestea „Privighetoarea" ; 22,15 Roman­țe și cîntece de petrecere ; 23 Pagini din istoria muzicii ; 24 Jazz după miezul nopții. 1 IAȘI SIMBATA: 4 MAI 1974 PROGRAMUL DE DIMINEAȚA: 8 în direct cu preferințele dv. ; Știri : 8,05 Ritm și voie bună - muzică ușoară ; 8,30 Zi de lucru pe ogoare ; 8,40 Cîntecul care mi-e drag ; 9 Cintare omului ; 9,25 Marșuri executate de fan­fară ; 9,30 Unde mergem azi și mîine ? ; 9,35 Raliul melodiilor ; 10 Incursiune în săptămîna mu­zicii românești ; 10,10 Raliul melodiilor ; 10,30 Pe teme de circulație ; 10,35 Raliul melodi­ilor ; 10,50 Recomandări din programul de după-amiază. PROGRAMUL DE SEARA : 17 Radiojurnal ; 17,15 Cîntece și jocuri populare românești ; 17,30 Revista melodiilor ; 18,15 Jurna­lul artelor; 19 Șlagărele opere­tei ; 19,15 Transmisie în direct de la Filarmonica „Moldova" din Iași; 20 Melodii de pretutindeni; 20,30 Romanțe și cîntece de pe­trecere ; 21 O samă de cuvinte ; 21,15 Muzică de dans ; 22 Radio­jurnal și sport ; 22,30 Muzica in lume. ^ VINERI, 3 MAI 1974 16-17 Teleșcoală • Botanică (clasa a V-a) : Sfecla de za­­hăr • Chimie (anul IV) ; Intre­­buințările acetilenei • Geogra­­fe (clasa a V-a): Ghețarii • El­ectrotehnică (pregătire tehnică productiva): Circuite electronice­­ de automatizare ; 17,30 Emi­siune în limba germană; 19,10 mile eroice din istorie • Aniver­­area marii demonstrații antiras­­iste din 1 Mai 1939 ;" 19,30 Te­­ojurnal; 20 „1001 de seri" , „Po­­v­estea lui Rumcass" ; 20,10 r lomănia • anul XXX — revistă s­ocial-politică Tv.; 20,45 „In fru­­m­­oasa lună mai" - pagini din J inerete; 21,10 Film artistic; " Structura cristalului" - produc­­­­ie a studiourilor cinematografice­­ poloneze; 22,25 „24 de ore". 1 VASLUI. Cinema Modern : " ațti­nderi" - ambele serii (sa­­­le : 10 , 14,30 ; 17,30 ; 20,30) ; 1­­erna Vaslui : „Și salută vin­,-? ielele" (la orele : 14 , 16 ;­­­­ 20) ; BIRLAD. Cinema Vic­ A a : „Chemarea străbunilor“.și completare: „Vizita oficială t­ovarășului Nicolae Ceaușescu \ Republica Columbia" (la o­­l :: 9; 11,15; 14,30; 16,30;­* 50 ; 20,30) ; Cinema Bîrladu­ : j spada fierbinte" (la orele: 14;­­ 18 ; 20) ; HUȘI : „Capcana", completare : „Vizita oficială avarășului Nicolae Ceaușescu Republica Cuba" (la orele:­­ 16 ; 18 ; 20) ; NEGREȘTI : berarea" - seriile IV-V; IRGENI : „Dragostea începe on­" ; FĂLCIU : „Departe de nea dezlănțuită" - ambele L­ii [

Next