Vremea Nouǎ, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1957)
1974-04-17 / nr. 1907
y V A Proletari din toate țarile, unificat Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VII, nr. 1907 Miercuri, 17 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani La Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc IN PRIZINTA PREȘEDINTELUI NICOUI CEAUȘESCU Ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Cuvintarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU In prezența președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii Adunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G.S. vicepreședintele Dhillow (India) și E.J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum și de alte personalități politice care au adus președintelui României uin cald omagiu. A urmat o scurtă conversație caracterizată de convingerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu în succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naționale a Președintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, mulțumit președintelui Ceaușescu , pentru cinstea de a fi onorat cu prezența la inaugurarea lucrărilor sesiunii și a adresat tuturor participanților salutul deputaților români. In continuare, a luat cuvîntul tovarășul Miron Constaritinescu, președintele Marii Adunări Naționale. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la București, însoțit de aplauzele întregii asistențe, a urcat la tribună președintele României, Nicolae Ceaușescu. In numele parlamentarilor prezenți la sesiune, președintele Grupului român a exprimat mulțumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta apreciere dată activității Uniunii Interparlamentare. „Ideile generoase cuprinse în cuvîntarea șefului statului român oferă lucrărilor sesiunii noastre cele mai fericite auspicii. Ele vor anima — sînt convins — dezbaterile și hotărîrile care vor fi adoptate“. A luat apoi cuvîntul Gurdial Singh Dhillani, președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar. Cu aceasta, s-a trecut la lucrările pe comisii, studierii, problemelor consacrate politice ale securității internaționale și dezarmării; problemelor parlamentare, juridice și ale drepturilor omului ; problemelor economice și sociale ; problemelor, privind educația, știința și cultura ; problemelor privind teritoriile autonome și problemelor etnice. (Agerpres). Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalități marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situației politice internaționale actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră iși propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așezarea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare națională a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate și respect reciproc între națiuni, de pace și colaborare între state. O importanță deosebită are faptul că sesiunea reunește parlamentari din țări cu orinduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că in condițiile de astăzi opinia publică și reprezentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluției politice mondiale, în promovarea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activității politice în viața internațională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestinjenit, în lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în mod grav pacea și securitatea planetei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între națiuni. O semnificație deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în direcția normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea și desfășurarea conferinței general-europene. In același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sînt forțe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominație și dictat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și consecvență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internațional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate internațională, acționează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relații dintre state, pentru triumful colaborării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și reprezentanții unui număr mare de state, milităm activ pentru soluționarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor și popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe principiile egalității și respectului mutual și, în același timp, de a acționa pentru întronarea unor norme noi, democratice, in întreaga viață internațională. Punem la baza relațiilor noastre cu celelalte state principiile independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, eliminarea forței și amenințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte și al cauzei progresului și civilizației umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clădi o lume a păcii și prieteniei. (continuare în pag. a 3-a) k Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți, pe G.S. Chillon, președintele Adinterim al Consiliului Interparlamentar și Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E. J. Derwinski, vicepreședinte al Comitetului Executiv, P. C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, pe membrii Comitetului Executitiv al Uniunii—J.A. England (Australia), E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveția), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Șitikov (U.R.S.S.). La întrevederi au participat Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară. Intreținîndu-se cordial cu reprezentanții conducerii Uniunii Interparlamentare, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat rolul important pe care uniunea, parlamentele și parlamentarii pot și trebuie să-l joace în înfăptuirea unei politici noi, în statornicirea în relațiile interstatale , a principiilor dreptului internațional, în edificarea unei lumi bune și mai drepte, o lume mai păcii, înțelegerii și cooperării. In a acest sens, s-a subliniat cu satisfacție că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare sunt înscrise de larg interes. Dialogul probleme dintre șeful statului român și membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluția vieții internaționale pune în evidență noi elemente pozitive în această direcție, că tot mai multe țări își aduc contribuția la rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. In cadrul convorbirii, au fost abordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuția pe care trebuie să și-o aducă Uniunea Interparlamentară și în acest domeniu. In deplin consens, s-a relevat necesitatea așezării relațiilor economice pe baze noi, echitabile, exprimîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate țările — mici, mijlocii și mari — să participe la găsirea, în comun, a soluțiilor pe care le reclamă rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic și social al tuturor popoarelor. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă de caldă prietenie. 4 Primiri la tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rodnice avute cu prilejul vizitei șefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., constatîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colaborării și înțelegerii dintre cele două state, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oamenii politici, precum și între reprezentanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții internaționale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbunătățirea climatului politic în lume și s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relații noi între state, bazate pe echitate, și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspirațiilor legitime de pace, progres și bunăstare ale tuturor națiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy. Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Șeful delegației egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marți după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Waffa, șeful delegației egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de față Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București. Oaspetele a transmis președintelui Nicolae Ceaușescu un cald salut din partea președintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admirația sa față de personalitatea șefului statului român. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmită președintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum și urări de pace și prosperitate poporului egiptean. Președintele Nicolae Ceaușescu și deputatul Mahmoud Abou- Waffa au avut, apoi, o convorbire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relațiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie și cooperare statornicite între țările și popoarele noastre, raporturi care, spre satisfacția ambelor părți, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor și înțelegerilor convenite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat. A fost exprimată dorința comună de a se pune în valoare, într-o măsură și mai mare, posibilitățile existente pentru intensificarea și diversificarea în continuare a conlucrării reciproce, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieții internaționale, îndeosebi cele referitoare la situația din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acțiunile pozitive întreprinse de România, personal de președintele Nicolae Ceaușescu, în direcția soluționării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, în conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, în folosul păcii și destinderii în lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. La ordinea tiei ÎN AGRICULTURĂ • Însămînțarea porumbului © Menținerea apei în sol • Extinderea suprafețelor irigate Au fost semănate cu porumb ZONA VASLUI - 340 HA In zona de activitate a consiliului intercooperatist Vaslui s-a lucrat, în ultimele zile, la însămînțat porumb, cu zece semănători. Au fost insămințate — potrivit informațiilor furnizate de tovarășa Mărioara Rusu de la S.M.A. Vaslui — 340 de hectare, dintre care 200 la Tanacu, cite 50 la Mintești, Vaslui și 40 la Munteni de Jos. IVEȘTI - 300 HA Pe ogoarele unității agricole cooperatiste din comuna Ivești s-a lucrat susținut la semănatul porumbului, reușindu-se ca pe aproape 300 de hectare sămința să fie încorporată în sol. De remarcat că aici acționează zilnic 6 agregate în schimburi prelungite. Așa după cum a ținut să ne spună tovarășul Iacob Sava, secretarul comitetului comunal de partid, suprafața destul de mare afectată acestei culturi — 1.050 hectare — a determinat pe specialiștii unității să ia măsuri de impulsionare a*»ÂV vitezei zilnice de lucru. I.A.S. LAZA — 200 HA De la Laza — întreprindere care în actuala campanie se menține consecvent pe un loc de frunte pe județ — am fost informați, ieri, că însămînțatul porumbului a început de trei zile. Se acționează concomitent cu 11 semănători S.P.C.G. în cadrul fermelor Laza I, Buznoaia, Hirșova, Buhăești, Birzești, Glodeni și Todirești. In primele zile, porumbul a fost introdus in brazdă pe mai bine de 200 de hectare, din care 50 pentru boabe și 150 pentru siloz. Acțiunea continuă, suprafața pregătită existentă cifrîndu-se la mai bine de 500 de hectare. 1 a Agregatele funcționează continuu și în unele zone ale județului a plouat, cantitatea precipitațiilor căzute nu satisface cerințele plantelor și, de aceea, stațiile de pompare și agregatele, de distribuire a apei trebuie să funcționeze, în continuare, la capacitatea maximă, pentru ca toate suprafețele ce pot fi irigate să primească, de urgență, ață. Mai mult ca oricînd, deci, aplicarea corectă a udărilor, prin respectarea normelor planificate și a intervalului dintre două udări, sînt cerințe majore: întrebarea este: eforturile depuse pentru efectuarea irigațiilor sînt pe măsura acestor cerințe ? Să vedem. Fălciu. La comitetul comunal de partid, tovarășa Iuliana Tolea, locțiitoare a secretarului comitatului comunal de partid, ne relata că, paralel cu efectuarea însămînțărilor, irigațiile constituie o permanență în activitatea cooperatorilor și a mecanizatorilor. Spre edificare, ni s-a prezentat un program de lucru în care erau precizate orele la care se pornesc stațiile de pompare și se pun în funcțiune A.P.T.-urile, repartizarea mecanicilor și a muncitorilor pe schimburi și agregate, precum și cadrele de specialitate care îndrumă și controlează activitatea desfășurată. Aflăm, de asemenea, că, în perioada de iarnă, cooperatorii au folosit din plin timpul favorabil pentru efectuarea decolmatării a 1.040 m.l. de canale, pentru revizuirea și repararea V. AGHEORGHIELEI (continuare în pag. a 3-a) D Comuna Tutova la cota anilor XXX In pagina a 2-a clișeu : aspect din secția Foto : V. Petrescu Filatura de bumbac Vaslui. In fluiere I