Vremea Nouǎ, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1957)

1974-04-17 / nr. 1907

y V A Proletari din toate țarile, unifi­ca­t Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VII, nr. 1907 Miercuri, 17 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani La Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc IN PRIZINTA PREȘEDINTELUI­­ NICOUI CEAUȘESCU Ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Cuvintarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU In prezența președintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 16 a­­prilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința i­­naugurală a sesiunii de primă­vară a Uniunii Interparlamenta­re. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bod­­naraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popes­­cu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor per­manente ale Marii Adunări Na­ționale, reprezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Bucu­rești. Sosind la Palatul Marii Adu­nări Naționale, președintele Re­publicii a fost salutat cu cordi­alitate de președintele­­ ad-inte­­rim al Consiliului Interparla­mentar, G.S. vicepreședintele Dhillow (India) și E.J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum și de alte per­sonalități politice care au adus președintelui României uin cald omagiu. A urmat o scurtă con­versație caracterizată de convin­gerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu în succesul misiunii de pace și largă coope­rare pe care Uniunea Interparla­mentară și-a asumat-o, în contri­buția pozitivă așteptată din par­tea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțu­miri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naționale a Președintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, mulțumit președintelui Ceaușescu , pentru cinstea de a fi onorat cu prezența la inaugurarea lucră­rilor sesiunii și a adresat tutu­ror participanților salutul depu­taților români. In continuare, a luat cuvîntul tovarășul Miron Constaritinescu, președintele Marii Adunări Na­ționale. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Te­renzio, a transmis mesajul adre­sat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniu­nii de la București, însoțit de aplauzele întregii a­­sistențe, a urcat la tribună pre­ședintele României, Nicolae Ceaușescu. In numele parlamentarilor pre­zenți la sesiune, președintele Grupului român a exprimat mul­țumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta aprecie­re dată activității Uniunii Inter­parlamentare. „Ideile generoase cuprinse în cuvîntarea șefului statului ro­mân oferă lucrărilor sesiunii noastre cele mai fericite auspicii. Ele vor anima — sînt convins — dezbaterile și hotărîrile care vor fi adoptate“. A luat apoi cuvîntul Gurdial Singh Dhillani, președintele ad-in­­terim al Consiliului Interparla­mentar. Cu aceasta, s-a trecut la lu­crările pe comisii, studierii, problemelor consacrate politice ale securității internaționale­ și dezarmării; problemelor parlamen­tare, juridice și ale drepturilor omului ; problemelor economice și sociale ; problemelor, privind educația, știința și cultura ; pro­blemelor privind teritoriile auto­nome și problemelor etnice. (Agerpres). Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă a­­dresa un salut cordial dumnea­voastră, participanților la lucră­rile sesiunii de primăvară a U­­niunii Interparlamentare, perso­nalități marcante ale vieții poli­tice din peste 60 de țări ale lu­mii, și să-mi exprim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațio­nală. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează proble­me majore ale situației politice internaționale actuale, vor con­tribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contac­telor și a relațiilor dintre parla­mente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru insta­urarea pe planeta noastră a u­­nei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră iși propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așe­zarea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocolonialismului, pentru im­pulsionarea luptei de eliberare națională a popoarelor și respec­tarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Abordarea unui aseme­nea larg cerc de probleme de că­tre acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretu­tindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de e­­galitate și respect reciproc între națiuni, de pace și colaborare între state. O importanță deosebită are faptul că sesiunea reunește par­lamentari din țări cu orinduiri sociale diferite, reprezentînd o­­pinia publică de pretutindeni, nă­zuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și demo­cratice. Subliniez în mod deose­bit aceasta pornind de la faptul că in condițiile de astăzi opinia publică și reprezentanții ei, ma­sele largi populare din toate ță­rile joacă un rol tot mai m­are în determinarea evoluției politice mondiale, în promovarea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activității poli­tice în viața internațională a ma­selor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoare­lor de a se dezvolta liber și ne­­stinjenit, în lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, so­ciale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcția destinderii și colabo­rării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluțio­nate un șir de probleme ce afec­tau în mod grav pacea și secu­ritatea planetei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între națiuni. O semnificație de­osebită are, în acest sens, de a­­semenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în di­recția normalizării raporturilor dintre statele continentului nos­tru, începerea și desfășurarea conferinței general-europene. In același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sînt forțe politice interesate să perpe­tueze vechea politică de inegali­tate, dominație și dictat, de a­­gresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul destin­derii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continua­rea cu și mai mare fermitate și consecvență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războ­iului rece“, pentru normalizarea întregului climat internațional. Pornind de la aceste con­siderente, Republica Socialistă România desfășoară o largă ac­tivitate internațională, acționea­ză din toate puterile pentru ac­celerarea proceselor pozitive ca­re au loc pe arena mondială, pen­tru promovarea noilor principii de relații dintre state, pentru tri­umful colaborării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, a­­lianță și colaborare cu toate sta­tele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu po­poarele care pășesc pe calea dez­voltării economico-sociale inde­pendente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lu­mii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și reprezentanții u­­nui număr mare de state, milităm activ pentru soluționarea proble­melor care confruntă omenirea contemporană în interesul tutu­ror statelor și popoarelor, al res­pectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane. In ul­timii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, De­clarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe principiile egalității și respectului mutual și, în ace­lași timp, de a acționa pentru în­tronarea unor norme noi, demo­cratice, in întreaga viață inter­națională. Punem la baza relați­ilor noastre cu celelalte state principiile independenței și suve­ranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne și avantajului reci­proc, eliminarea forței și ame­nințării cu forța ca mijloc de re­zolvare a diferendelor și litigi­ilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asigura o co­laborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte și al cauzei progresului și civilizației umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clădi o lume a păcii și prie­teniei. (continuare în pag. a 3-a) k Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți, pe G.S. Chillon, președintele Ad­­interim al Consiliului Interparla­mentar și Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E. J. Derwinski, vicepreședinte al Comitetului Executiv, P. C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, pe membrii Comitetului Execu­ti­tiv al Uniunii—J.A. England (A­­ustralia), E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (El­veția), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Șitikov (U.R.S.S.). La întrevederi au participat Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai­ Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Miron Con­­stantinescu, președintele Marii Adunări Naționale, George Ma­­covescu, ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, pre­ședintele Grupului român din U­­niunea Interparlamentară. Intreținîndu-se cordial cu re­prezentanții conducerii Uniunii Interparlamentare, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat ro­lul important pe care uniunea, parlamentele și parlamentarii pot și trebuie să-l joace în înfăptui­rea unei politici noi, în statorni­cirea în relațiile interstatale , a principiilor dreptului internațio­nal, în edificarea unei lumi bune și mai drepte, o lume mai păcii, înțelegerii și cooperării. In a acest sens, s-a subliniat cu satis­facție că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparla­mentare sunt înscrise de larg interes. Dialogul probleme dintre șeful statului român și membrii Comitetului­ Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat fap­tul că evoluția vieții internațio­nale pune în evidență noi ele­mente pozitive în această direc­ție, că tot mai multe țări își aduc contribuția la rezolvarea problemelor ce confruntă omeni­rea. In cadrul convorbirii, au fost abordate, de asemenea, unele as­pecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea sesiunii extraordina­re a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, con­tribuția pe care trebuie să și-o aducă Uniunea Interparlamenta­ră și în acest domeniu. In de­plin consens, s-a relevat necesi­tatea așezării relațiilor economi­ce pe baze noi, echitabile, expri­­mîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate țările — mici, mijlocii și mari — să participe la găsirea, în comun, a soluțiilor pe care le reclamă rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic și social al tuturor popoarelor. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă de caldă prietenie. 4 Primiri la tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la a­­miază, pe senatorul democrat a­­merican Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rodnice avute cu pri­lejul vizitei șefului statului ro­mân în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., con­­statîndu-se cu satisfacție evolu­ția lor pozitivă îndeosebi în ul­timii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în con­tinuare pentru dezvoltarea cola­borării și înțelegerii dintre cele două state, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oamenii politici, precum și între repre­zentanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vie­ții internaționale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îm­bunătățirea climatului politic în lume și s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destin­dere, prin promovarea unor re­lații noi între state, bazate pe e­­chitate, și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă as­pirațiilor legitime de pace, pro­gres și bunăstare ale tuturor na­țiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatoru­lui american, doamna Joan Ken­nedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senato­rul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy.­­ Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească. Șeful delegației egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marți după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Waffa, șeful delegației e­­giptene la sesiunea Uniunii In­terparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de față Osman Assal, ambasadorul Re­publicii Arabe Egipt la Bucu­rești. Oaspetele a transmis președin­telui Nicolae Ceaușescu un cald salut din partea președintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, îm­preună cu admirația sa față de personalitatea șefului statului român. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se trans­mită președintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, pre­cum și urări de pace și prospe­ritate poporului egiptean. Președintele Nicolae Ceaușescu și deputatul Mahmoud Abou- Waffa au avut, apoi, o convor­bire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relațiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deo­sebită apreciere raporturilor de prietenie și cooperare statornici­te între țările și popoarele noas­tre, raporturi care, spre satis­facția ambelor părți, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor și înțelegerilor con­venite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat. A fost exprimată dorința comună de a se pune în valoare, într-o măsură și mai mare, posibili­tățile existente pentru intensi­ficarea și diversificarea în conti­nuare a conlucrării reciproce, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii și colabo­rării internaționale. Totodată, au fost discutate as­pecte actuale ale vieții interna­ționale, îndeosebi cele referitoare la situația din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acțiunile po­zitive întreprinse de România, personal de președintele Nicolae Ceaușescu, în direcția soluționă­rii politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlo­ciu, în conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din aceas­tă regiune, în folosul păcii și destinderii în lume, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă caldă, prieteneas­că. La ordinea ti­ei ÎN AGRICULTURĂ­­ • Însămînțarea porumbului © Menținerea apei în sol • Extinderea suprafețelor irigate Au fost semănate cu porumb ZONA VASLUI - 340 HA In zona de activitate a consiliului intercooperatist Vaslui s-a lucrat, în ultimele zile, la însămînțat porumb, cu zece semănă­tori. Au fost insămințate — potrivit informațiilor furnizate de tovarășa Mărioara Rusu de la S.M.A. Vaslui — 340 de hectare, dintre care 200 la Tanacu, cite 50 la Mintești, Vaslui și 40 la Munteni de Jos. IVEȘTI - 300 HA Pe ogoarele unității agricole cooperatiste din comuna Ivești s-a lucrat susținut la semănatul porumbului, reușindu-se ca pe aproape 300 de hectare sămința să fie încorporată în sol. De remarcat că aici acționează zilnic 6 agregate în schimburi pre­lungite. Așa după cum a ținut să ne spună tovarășul Iacob Sava, secretarul comitetului comunal de partid, suprafața des­tul de mare afectată acestei culturi — 1.050 hectare — a de­terminat pe specialiștii unității să ia măsuri de impulsionare a­­*»ÂV vitezei zilnice de lucru. I.A.S. LAZA — 200 HA De la Laza — întreprindere care în actuala campanie se menține consecvent pe un loc de frunte pe județ — am fost informați, ieri, că însămînțatul porumbului a început de trei zile. Se acționează concomitent cu 11 semănători S.P.C.­G. în cadrul fermelor Laza I, Buznoaia, Hirșova, Buhăești, Birzești, Glodeni și Todirești. In primele zile, porumbul a fost introdus in brazdă pe mai bine de 200 de hectare, din care 50 pentru boabe și 150 pentru siloz. Acțiunea continuă, suprafața pregă­tită existentă cifrîndu-se la mai bine de 500 de hectare. 1 a Agregatele funcționează continuu­ ­ și în unele zone ale ju­dețului a plouat, cantita­tea precipitațiilor căzute nu satisface cerințele plan­telor și, de aceea, stațiile de pompare și agregatele­, de dis­tribuire a apei trebuie să func­ționeze, în continuare, la capa­citatea maximă, pentru ca toate suprafețele ce pot fi irigate să primească, de urgență, ață. Mai mult ca oricînd, deci, aplicarea corectă a udărilor, prin respecta­rea normelor planificate și a in­tervalului dintre două udări, sînt cerințe majore: întrebarea este: eforturile depuse pentru efectua­rea irigațiilor sînt pe măsura a­­cestor cerințe ? Să vedem. Fălciu. La comitetul comunal de partid, tovarășa Iuliana To­­lea, locțiitoare a secretarului comitatului comunal de partid, ne relata că, paralel cu efectua­­­rea însămînțărilor, irigațiile con­stituie o permanență în activi­tatea cooperatorilor și a mecani­zatorilor. Spre edificare, ni s-a prezentat un program de lucru în care erau precizate orele la care se pornesc stațiile de pom­pare și se pun în funcțiune A.P.T.-urile, repartizarea meca­nicilor și a muncitorilor pe schim­buri și agregate, precum și ca­drele de specialitate care îndru­mă și controlează activitatea des­fășurată. Aflăm, de asemenea, că, în perioada de iarnă, coope­ratorii au folosit din plin timpul favorabil pentru efectuarea de­­colmatării a 1.040 m.l. de canale, p­entru revizuirea și repararea V. AGHEORGHIELEI (continuare în pag. a 3-a) D Comuna Tutova la cota anilor XXX In pagina a 2-a clișeu : aspect din secția Foto : V. Petrescu Filatura de bumbac Vaslui. In fluiere I

Next