Ziarul de Sibiu, septembrie 2007 (Anul 4, nr. 518-536)

2007-09-03 / nr. 518

_ "O să urmăm toate procedurile legale, având ca model Muzeul Brukenthal" Reprezentanții Bisericii Evanghelice speră însă ca legea să fie modificată. "Noi luăm exemplul Un document lipsă Surse din cadrul Ministerului de Interne susțin că imobilul din Sibiu, strada Arhivelor, a fost pierdut în favoarea Bisericii Evanghelice datorită lipsei unui document - cel prin care să ateste că națion­alizarea a fost făcută de Regalitate, și nu de către regimul comunist. —IU— 3 septembrie 2007 f 2 Administrație / Politic Document din 1546, prin care a fost executat primul inventar al patrimoniului arhivistic Biserica Evanghelică cere arhivele înapoi După ce instanța de judecată le-a retrocedat clădirea care, acum, adăpostește sediul Arhivelor Statului, reprezentanții Bisericii Evanghelice solicită și retrocedarea arhivelor propriu-zise. Urmare din pagina 1 Cererea de retrocedare a patrimo­niului arhivistic al Consistoriului Evanghelic vine în contradicție cu articolul 19 al Legii 16 din 1996, privind Arhivele Statului. "Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României o dată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naționale și/sau ale direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepția celor predate în custodie", se arată în articolul respectiv, retrocedării Muzeului Brukenthal. Și acolo am primit documente înapoi. Noi am sperat că odată cu retro­cedarea imobilului ne vor fi retroce­date și bunurile mobile aferente aces­tui imobil, existente la data preluării lui de către stat. Din păcate, nu se aplică aceeași legislație", declară Friedrich Gunnesch, secretarul gene­ral al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice. El spune că, în cazul retrocedării, patrimoniul arhivistic va rămâne în circuitul public, iar adminis­trarea va fi acordată unor persoane de spe­cialitate. "Noi o să urmăm toate proce­durile legale pentru recuperarea fondului arhivistic, având ca model Muzeul Brukenthal. Sper ca proiectul pentru noua lege a arhivelor să restabili situația, actuala lege fiind una foarte restrictivă", a declarat Gunnesch. Mulțumiri, deși o lege Actualul­ director al Arhivelor, Alexiu Tatu, a refuzat să comenteze situația. In ceea ce privește reprezen­tanții Ministerului Internelor, aceștia au ținut să precizeze în repetate rânduri că mulțumesc Bisericii Evanghelice că a semnat contractul de închiriere a imobilului pe o perioadă de cinci ani. Deși acest lucru este prevăzut de lege­­ orice clădire retro­cedată către fostul proprietar, trebuie lăsată în chirie celui care a locuit-o cel puțin cinci ani. "Noul proprietar al imobilelor, respectiv Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România a dat dovadă de bunăvi­ață, de înțelegere pentru interesul general și a oferit beneficiul închirierii imobilu­lui pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea pre­lungirii contractu­lui, în condițiile unei chirii stabilite conform hotărârii de Guvern. In con­cluzie, considerăm că noul proprietar a dat dovadă de bună înțelegere, deoarece este de acord să renunțe la folosința imobilului pe o perioadă determinată, pentru beneficiul unui interes general, acela al conservării în bune condiții a fondului arhivistic. Prin prisma bunăvoinței noului pro­prietar, Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu a propus Ministerului Internelor delegarea unor reprezen­tanți pentru semnarea actului de predare și încheierii contractului de închiriere, în condițiile propuse", se arată în răspunsul dat de reprezen­tanții în teritoriu ai Ministerului de Interne. Procedurile de predare a imobilului se desfășoară chiar în aces­te zile. Documente prețioase în prezent. Arhivele Statului Sibiu gestionează o bază arhivistică ce măsoară peste cinci kilometri liniari. Documentele sunt extrem de vechi, având în vedere că primul inventar al patrimoniului arhivistic a fost întocmit în 1546. Consistoriul Evanghelic socilită retrocedarea a mai bine de jumătate din actualul patri­moniu al Arhivelor. ^ Traian DELEANU Am solicitat pa­trimoniul arhivistic, cel de până în 1945, nu și cel de după. Ce am cerut reprezintă mai mult de jumătate și e și cel mai valoros". Friedrich Gunnesch a­fl­ă forumul" Scmitiu iiiimfi/i mit­­sio rimo­­ vittinum" Dincolo de valoarea imobilului. între pereții Arhivelor Statului se află documente de mare valoare Aproape 1.000 de oameni, în majoritate sibieni, au semnat o petiție on-line pentru urgentarea lucrărilor la centura ocolitoare a Sibiului. Sibianul care, acum două spătămâni, a lansat ideea protestului spontan de la intersecția străzilor Milea, Semaforului și Rahovei a inițiat și o petiție on-line pentru urgentarea lucrărilor la centura ocolitoare a Sibiului. In cele nici două săptămâni scurse de la inițierea petiției s-au strâns aproape 1.000 de semnături. Majoritatea celor care au semnat sunt sibieni, iar mesajele postate de ei sunt relevante. "Vrem centura! îmi e milă de săracii oameni care stau pe străzile cir­culate de tiruri! Știu cum este pentru că stau pe Mihai Viteazu și cât timp a fost închisă strada Rahovei tirurile au circu­lat tot pe Mihai Viteazu", semnează Licaret Robert Cristian. "Vreau să nu mai locuiesc pe cea mai circulată stradă din România. Vreau să nu mai trăiesc în fiecare zi o aventură când mă duc acasă și vreau să nu mai moară un om în fiecare lună pe strada mea. Locuiesc în Cristian, pe strada principală, DN1, "șoseaua morții"", scrie și Dani Bunea. Cei care doresc să semneze petiția au la îndemână un link către a­­ceasta, de pe site-ul www. cenzurasibi­­ului.com. Cu sprijinul autorităților locale, în zilele următoare, ZIARUL de Sibiu va amplasa în centrul Sibiului câteva roll-up-uri, pe care sibienii să poată scrie mesaje către reprezentanții Guvernului, responsabili de mersul lucrărilor la centura ocolitoare a orașului. (T­O.) 356 de zile fără centură Semnați petiția pentru centură 9 9 , Campania continuă Campania "Zile fără centură" continuă. Și nu numai în paginile ZIARULUI. După lansarea sitelui www.centurasibiului.com, în parteneriat cu mai multe societăți locale și, sperăm noi, cu acordul municipalității, în oraș vor fi amplasate bannere și print-uri prin care să atragem atenția autorităților cu privire la necesitatea centurii ocolitoare, în pregătire este și organizarea unui marș de protest pe 12 septembrie, când se împlinește un an de când sibienii ar fi trebuit să beneficieze de o centură ocolitoare. Cei care au alte sugestii pentru această campanie sunt rugați să scrie pe adresa redactia@ziaruldesibiu.ro. f Știri 9 Mitea e superficial Președintele PD Sibiu, Nicolae Neagu, îl critică pe liderul PNL, Eugen Mitea, despre care spune că gândește superficia. "Abordarea lui Mitea este corectă, dar modul de inter­pretare este superficial", a spus Neagu, referindu-se la declarațiile liberalului conform cărora primăriile PD și PSD ar fi beneficiat de mai mulți bani din partea guvernului, decât primăriile conduse de membrii PNL. "Pe fond, Mitea relatează corect Primăriile PD și-au găsit însă suport pe Hotărârea de Guvern 300, emisă în perioada guvernului Tăriceanu I. In schimb, ultimele hotărâri s-au emis pe o presiune a PSD-ului la PNL, care s-a manifestat inclusiv pe modul de repartizare a ba­nilor", a mai spus Neagu. (A. R.) Jandarmeria rurală - 114 ani 114 ani de la înființarea Jandarmeriei Rurale în România. S-a sărbătorit în 1 septembrie, iar în Unitatea de Jandarmi au avut loc simpozioane, colocvii, vizite documentare și alte manifestări prilejuite de acest eveniment din viața Arme. La 1 septembrie 1893, a intrat în vigoare "Legea pentru organizarea Gendarmeriei Rurale", promulgată prin Decret Regal de către Carol I, lege care prevedea instituirea unui Corp de pază și ordine cu caracter mili­tarizat în toate localitățile rurale din țară, deoarece structurile ante­rioare nu făceau față situației complexe de pe teren și nu cores­pundeau unui stat modern euro­pean. Atribuțiile Jandarmeriei Rurale erau încă de pe atunci ace­lea de a "veghea în localitățile rurale la siguranța publică, la menținerea ordinii și executarea legilor". Până în anul 1998,1 sep­tembrie era și Ziua Jandarmeriei Române, însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii de organizare și funcționare a Jandarmeriei, aceas­ta se sărbătorește la 3 Aprilie, zi care marchează promulgarea, de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, în anul 1850, a primului act de înființare a cor­pului de jandarmi pe teritoriul României - "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor­­ în jandarmi". (G. R.) “ ■* QE Sibiu "■ Ziarul Renașterea naționalismului în templul capitalismului Naționaliștii de la Vatra Românească și-au anunțat vineri dorința de a intra pe scena politică în "templul" capitalismului din Sibiu, Hotelul Ramada. "De 17 ani ne vin­dem țara. Așa a ajuns ca Petrom (n.r. Rompetrol) să fie vândut unui stat, în acest caz nu mai putem vorbi de altce­va decât de o lovitură de stat organi­zată de interesele altora, o crimă. Și cine a avut interesul să o facă? Cei care au organizat mascarada din decembrie 1989. Ne preocupă adevărul", a spus liderul mișcării Vatra Românească, Ioan Coja, din fotoliul unui hotel cu franciză în toată lumea. "Vom fi altceva" Din grupul partidelor naționaliste ce strângeau în anii 90 peste 20 la sută nu a mai rămas astăzi aproape nimic. Rând pe rând, PUNR, PDA, Partidul Ecologist sau PNȚ s-au refor­mat, au fost absorbite de altele sau pur și simplu și-au încetat activitatea. Vatra Românească își propune să fie inamicul tuturor, dar și prietenul lor. "Nu ne considerăm adversarii nimănui, nici măcar­ ai UDMR. Noi dorim să așezăm pe masă adevărul, în special pentru tineri, pentru că și de ei este mare nevoie în această țară", a spus Coja. Cu toate acestea, Coja con­damnă toate partidele politice. "Nu vom fi un partid politic, așa cum sunt ele percepute astăzi, vom fi altceva, o mișcare a oamenilor care intenționează să acționeze pozitiv. Scena politică românească a fost umplută până acum de partide care și-au urmărit propriul interes", a mai spus Ioan Coja. ** Alin BR/ A DE SIBIU : Ziarul Publicație editată de S.C. Ziarul de Sibiu S.R.L. Director executiv: Călin BUCUR (0742-042.619) Redactor șef: Alin BRATU (0742-977.928) REDACȚIE Redactor șef-adjunct: Traian Deleanu (tel: 0740-503.228) Editor: Bogdan Brylynski (tel: 0743-091.876) Șef de p. economic: Laurențiu PARNICĂ Eveniment: Gabriela ROMAN Cultură: Ștefan DOBRE Social: Magda CADE Sănătate: Anca MARIN IT/DTP: Ovidiu DUGULAN Raul CRĂCIUN Fotoreporter: Silvana ARMAT ADMINISTRAȚIE Director Publicitate: Nicoleta TRIF (tel: 0748-110.998) Consilier juridic: Coraliu OLTEAN Asistent difuzare: Virgil MOHANU Tipărit la CONCEPȚIE GRAMM, Brașov bite Articolele publicate în Ziarul de Sibiu nu pot fi reproduse parțial sau integral decât cu acor­dul scris al directorului publicației, conform Legii Drepturilor de autor, membru ASOCIAȚIA PATRONALA A­­/.AI­UL, EDITORILOR LOCALI ZIARUL este reprezentat de agenția de publicitate ARBOMEDIA Membru BRAT ZIARUL folosește serviciile agenției de presă Mediafax Str. Zaharia Boiu nr. 2, et. 1 - Sibiu, tel./fax: 0369-101.434 wefa: www.ziaruldesibiu.ro, e-mail: redactia@ziaruldesibiu.ro

Next