Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-02-26 / nr. 62
Aronunuliu. - -Iași și ținuture Prețul ne unu anu 75 lei. - șese lupi 40 — --înțtiințerilor ne unu rându este 25 - -Iașii, Luni in 26 Fevruarie, Auumumilustul Se face în Iași, la Tipografiea Buciumului Romanu, și la Libreriea fraților Gheorghiu iar la ținuturi pe la Domnii Profesorii. Astă soncesă Lunea mi Golea cu doue suplemente in 8. pe fiecare luna. Revista rnin La sosirea trupelor imperiale în Samosa, resculații s'au venitu în cunoștință și s'au supusu fără de'vreo împrotivire. În 4 Des. Regele Oto ni au purcesu din Minxen [UNK] înturnănduse în Grecia cu fiul fratelui său Leopoldu succesorul său la tronu. După sosirea sa se crede că neapăratu va urma schimpa pe În ministeriu. Senatul au respinsu progretul înfățoșatu de ministeriu pentru pensiea de 300 deaxme pe lună ca să cedea văduvei ministrului de religie Kopæiotari. Hoțiile urmează în provințiile Greciei răsăritene și apusene. Regina Amalie a spre sămnu de mulgămire pentru împreuna lucrare a sinistrilor sei au datu fie căruia din ei căte o medalie de argintu, avăndu pe de o parte portretul său, iarăț pe celalaltă trei femiesi; această medalie nu o voru purta la peplu, ce numai o voru pastra ca suveniru. Camera deputaților din ducatul Oldemourgu în seama din 14 Fev. cu o majoritate de 22 în contra a 17 glasuri, au lepădatu cerirea de creditu pentru ministerul de resbelui ce s'au fostu propusu de guvernu. Se crede că votul acesta va fi semnalul desfacerei camerei, ce va urma a patra oară in cursu de doi ani. Camera a doua a Prusiei in 19 Des. s'au ocupatu cu potul definitivu al legei ce privește tacirca asupra veniturilor. Astă lege s'au primitu cu unanimitate. Camera a doua din Dresda s'au rostitu înprotiva statornicirii de facșă pentru giurnarea sa de a fi partașă la instalarea unei puteri centrale, mai nainte de ce toate Staturile germane nu'și voru arăta ideile lor despre cveștiea reviziei legei organice a Confederației. Prințul de Swartenberg este cu totul contrariu astei propuneri. După gazeta de Coloni rezemată de o corespondență din 20 Fev, din Verlinu, de rezervă care au cerutu slobozirea de prin cazerme la vetrele familiei lor, li s'au răspunsu, nu numai că nu li se va îngădui concedie, dară și că rezerva întreagă se va chema subu stindarde ( steaguri). În seama camerei comunilor din 19 Fevruarie Lord von Rusel au anunțatu că nn 24 va propune camerei lumrea în privire a întrebării atingătoare despre primirea israiliților în sinul Parlamentului. Camera Comunilor s'au ocupatu cu interpelariea lui sir B. Hal țintitoare la întroducerea de rituri catolice în liturghiea anglicană; desbaterea aceasta s'nau mai amănatu încă ne al Taimicsa vices Lord Goon Ruselau ministerială în se, Prințul Svartenberg a primi o notă de la Prusiea, in care ce rostește neprimista el începe a mușămi îI lui Norvegiei despre mărturisirile ce au datu famili- tă dată, depusu di misiunea Reginei, și nu Ba sta încă la cărmă, decătu pănă lu formarea unui cabinetu pou: această desfacere de cabinetu se poate privi ca de o mare însămnătate în împregiurările în care se află astăzi Europa. Camera deputaților Sardiniei în 17 Fev. au votatu desfiinmțarea Fideicomisilor, ce ce adoptase de cătră Senatu. Stortingul ordisau deschisu la Hristi- Mănele nahu al Norvegiei amea în 11 Dev. de Regele Oscaru, care au rostitu unu cuvăntu de tronu. În acea oamenilor ei regești, la ocaziea căsătoriei princepelui ereditariu (clironomu.) Apoi adaoge: „Puterile noastre trebue să țintească la desvălirea propășirei înțelesuale și materiale și spre îmbunătățirea soartei clasei celei puținu favorită de norocu, Acemine vorbește despre drumul de ferit de la Hristianicn la Magiosen, despre relațiile amicale în care se află cu puterile streine și încheie mulțămind Stortingului (Adunărei) de fondurile menite pentru săvărșirea rezidenției sale Regești. Prin decrete din 201ev. D. Generalul Opriu, trimisu estraordinaru și ministru plenipotențiaru lăngă Înalta Poartă, s'au numitu Ambasador lăngă M. S. Regina Enghiterei. D. Lavaletti, ministru plenipotențiaru in disponibilitate, s'au numitu trimisu estraordinaru și Ministru plenipotențiaru lăngă Poarta Otomană. Contele Bucl-Lauenstainu, ambasador al Austriei la Curtea Rusiei s'au numitu Ministru plenipotențiaru la Enghitera. Ziua de 24 Fevruarie s'au petrecutu așa de liniștitu pin departamente ba și chiar în Paris. Aice, cu învoirea prefectului de poliție, o mare parte din membrii Muntelui au datu unu banchetu în memorie a confraților căzuți în 24 Fev. Acestu banchetu s'au urmatu în cea mai mare liniște și ordine. Șara Romănească. Recuitopia Romanescu No. 10 cuprinde urmatoarele: DIN înalta poruncă A M. s. pA-înălțăatului nostru rombu: „Între jerbile de astăzi am primitu una cu căte-va iscălituri fără de vreo pricină, ci numai subt cuvăntu, că ar fi auzind că o să se impue dăjdii împovăroase pe orășani. Departamentul din năuntru le va face cunoscut pe soluțiea următoare: POILETONUL ZIMDCCIN PASCALU BRIANO. (5pma) Rueda era momentul ce'l aștepta brigadierul, momentu hotăritoriu în care trebuia să joace totul pentru totul, vieață pentru vieață, capu pentru capu. Se rădică rezămânduse de măna lui cea stăngă, întinsă încetișoruli fără ca să șirdă din videre pe Briuno, măna spre carabină, o luă, apoi remase o minută astfelu fără de a îndrăsni să facă o mișcare mai multu, în entiăntatu de bădea inimei lui ce p aru fi pututu auzi banditul dacă p'aru fi fostu atătu de distratu; apoi, văzindu că se trăda oarecumu singuru, reluă încredere, se rădică într'unu genunchiu, aruncă o mai de pe urmă căutătură asupra ferestrei, singurul seu mijlocu de retirată, văzămă arma de umărul seu, ținti pe Briuno ca unu omu de mie că vieața lui atărnă de Briuno se plecă liniștitu, culese ceva de pe goprivi obiectul la lumină, și întorcânduse spre brigadieru mutu și uimitu de mirare. Camarade, "mi zise, căndu Bei voi să tragi în șine, e glonte de argintu, căci almintrilea, vezi, ești, le se voru lăți ca aceasta. Cu toate aceste, suntu foarte bucurosu că ți-ai benuu în simțire începe a'mi fi foame, și avemu să cinămu. Brigadierul rămăsese în aceeași pozitură, cu părul rădicatu în susu și cu sudoarea pe frunte. În acelașu momentu, se deschise ușa, și Ali, cu iataganul în mănă se repezi în cămară. Nuii nimica, copilul meu, nu'i nimika și zise Briuno în limba francă, frigadieriul și'au descărcatu carabina, iată totu. Du te dară de te culcă în liniște și nu te teme de nimica pentru mine. Ali eși fără să răspundă, și să duse dese întinse dinaintea ușei întăia, pe pelea de panteră ce'i servea de așternutu. - Ei bine continuă riota întorcânduse spre brigadieriu, și turnăndu vinu în ambele pahare, num'ai auzitu ? - Ba te-amu auzitu, respunse, mi brigadieriul sculănduse fiindu că n'amu pututu să te omoru, măcar GTPicându aceste, se duse cu unu pasu statornicu masă, luă păharul, ciocni cu Briuno, și dădu totu păharul pe gâtu. - Cumu te numești? zise Briuno. - Paolo Tomazi, brigadieru de jandarmerie, spre a vă servi. - Ei sine, Paolo Tomazi, continuă Briuno, puindu'i măna pe umăru, ești unu bravu, vine poftă să'ți dau o Făgăduință. — Ve făgăduință? ui mi Bună idee ai, răspunsă brigadierul. Da însă cere ca să fie coaptă, zise Briuno, pănă atuncea, fiindu că nu'fu încă obositu de vieață, să șidemu, și să cinămu mai tărziu vomu vorbi iarăși despre acestu lucru. - Potu să'mi facu semnul crucei mai nainte de a mănca? zise Tomazi, - în voea cea bună, respunse Briuno - Mă temeamu ca să nu te supere asta. Nu se săngeleseu cel trece, mi trase pracul să fii, amu să beu cu Da! spre Aceea de a nu lăsa pe altul de singuru ca să căștigi acele trei s'au făgăduitu pentru capul meu, șie uneori .... — Niui de rom, câtune Da mii de galbini ce „Negn-