Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1851-03-29 / nr. 71

Abonamentu. G0­­Iașii și ținuturi: Prepuț pe unu anu 75 lei. - șese luni 40­­­­ roțiiiițerilor ne unu rându este 25 parale. Martie, 55 abonamentul. Ce -aue în Iași, la Tipografiea Bu­­ciumului Romanu, mi aa Libre­­rie a fraților Gheorghiu sap la ținuturi de la Doșnni Profesorii. Astă sone esă Lunea mi Goiea dese suplemente in­ 8. ne fie carez lună R.­­si 25­­ E­­. c. r Cesina Miltia. Camera Lorzilor în seanța din 25 Mart. au primitu unu bilu de restrănge în oare­care formalități pinderea arsepicului. După a­­ceea s'au îndeletnicitu, însă fără a decida, despre concurența obinei spangeze cu acea de locu, cerănduse o rificare pentru oăina streină.­­ Pentru anul curgătoriu nu se vor face înaintiri nici în armiea de uscatu, nici in cea de mare. Giudețul cel mare al Ilix­­imților de la esposițiea Londrei, se va al­­cătui din 270 mădulari, din care 135 vor fi englezi și 135 streini. Belgica au că­­pătatu numirea de 11 giurați. — Kamera a doua a Prusiei au primitu îm­­părtășire despre progretul de lege asupra presei, votatu in Camera întăia. Acestu pro­­gistu s'au supusu unei comisii de 21 de mă­­dulări. Totu in acea seam­ă din 24 Mari, săvărșinduse bugeturile deosebitelor minis­­trrii, s'au potatu bugetul generalu al Statu­­lui pe 1851, al căruia țifră se ridică pen­­tru venituri an 933,234,959 taleri, mi­rcea de cheltuială la 96,367,532 taleri, cheltueli ordinare, și 3,326,593­­ nnepi, cheltueli estraordinare. Diuroul Mupelilor de Viena anunță, că Regele Greciei va sosi la Trieste în tim­­pul petrecerei Împăratului Austriei in astă politie, și că de acolo se va îmbărca spre Greciea Peau­ste multe răspăndite pretindu că ne 4a 30 Apro­ape a isbucni o ridicare ge­­nerală în toată Italiea, de la Piemontu pă­­nă la Neapoli. Însă 30 Aup­ Ba trece și rescularea nu va urma, aceasta se poate pre­­și în toată împregiura­­ztce mai denainte , cea ce poate zice de­siguru că, in Pie­­montu nu va isbucni acuma o asemine rescoa­­lă. În 12 Mart. la Roma s'au depusu și Franțiea în privirea liniei a pămănturilor ce au se țină trupele a­­mănduror acestor puteri în Staturile roma­­în momentul acesta asupra ministrului de­­­poului giurămăntul de cătră mădulările Consiliul de Statu, înființatu prin edictul pontificalu din 10 Cent. 1850 și după ț­re­­monie îndată au mi începutu a lucra.­­ Tru­­pele franțeze după insorgimento cutrieră provințiile, agiutăndu trupele pontificale în urmărirea bandiților care măru și in curaju. Unii crescu și în mu­­zica că soldații franțezi au suferitu căte-va perderi, alții semnatu in acestu momentu; și acesta'i că pretindu din protivă; pe voea însă de a ai ce trimite întărituri dovedește că touii ce află în putere.­­ Este unu lucru vrednicu de în- - - - € h 4 » n Li H N toți voescu­l da sfaturi Piemontului, mi a­ fimanță din Belgica și asupra bancei de a sed­e sfaturi suptu foarte contrazicătoare. Presa franțeză mai cu samă pu crură pimi­­că, și aceea ce'i mai curiosu, este că giurnalele legitimiste care nu recunoscu de cătu pe mo­­narhie pe care o numescu legitimă, toc­­manoil, și încă Rege legitimu, dacă au mai fostu ca el­ că el este ne cătu unu suveranu liberalu ne arăta­ți legitimu? Este îngăduitu de a crede, de unde trebui­a și încheie, Ku dacă eriditariul ( clironomul ) tronului Franției, după prinținnile dreptului Divinu, era unu Vurbonu reformatoriu și liberalu din o de­­plină încredințare, de bună samă că aru fi perdutu de îndată razămul advocaților, care acumu se arată atătu de zeloși întru apărarea drepturilor sale.­­ De la Roma din­colo- D. Freru ce încuipă la înlespitoriul și Vanca la obiectul unui privilegiu pe mă­­suratu, care împreună alcătuescu unu feliu de prălări visteriei publice. Camera Deputaților au votatu in 18 fapt. din legea despre ridicarea de 35,000 ma asupra ei se arată mai multu postori de art. 2 rău, mai dușmani asupra tănărului Rege E­ de oamini, art. fu votatu cu magjoritatea de Nu este aceasta oare pentru 26 voturi.­­ Se zice că Marchizul de Val­­degamas (Donoto Cortes) scrie istorica re­­genței Reginei Cristina, care va cuprinde însemnătoare descoperiri asupra istoriei pe­­ninsulare. Înștiințările de la San-Francesco suntu pănă la 1 și de la Șarju pănă la 25 Fev. Nori-America au adusu la New-iorga 150,000 dolari în pulbere de auru. Lmpiri- Citi ce aela la Șarju cu alți 750,000 de, iară steamerul lvon au purcesu de la Șarju la Cartagena cu 800,000 d. de argintu în vergi 9 Mapt. ce zice in gazeta ofiată de Vensiiea și unu milionu de dolari dă auru. Alte doue că dons o convenție zeta Parma anunță Stocholmu in turnănduse­­­ție­ne: Austrienii din colo zii nu bor, M­. sase­­­nop trece litie in 11 care sa­ încheieră între Austriea de demarca­­ae sositu la Cristianica, s'au ridicatu nu se vor painti nici de cumu de districtul Otricoli, ș Franțe­­a Contelui și Contesei de Sam­­de Civita-Castelano. pornisă sosirea în această de la Venețiea, Martie aveau a porni spre Modena. Regele Suediei în 14 Mart. .. îndată au desfăcutu guvernul în neființa în culpare foarte mare de la în Ga­­po­­12 ce să­­ Domnule redactor. Începăndu cetirea osebitelor articule ce au în­­undatu Foiletonul Zimbrului cu păzuință de a îneca piesa D. Neculae Istrate, nu mi amu fostu deodată pruncaiu­­rii asupra iscăliturei ce le încununa și pe care le predeau date de provincialul acela care tinerăndu ulițile, oprindu ne trecători ai întreba unde se văndi versuri? și cumpăra mai mul­­te exemplare totu­l aceluiași uvraju, Ka să le a­­rupte ne urmă, sub cuvăntu­­B nu ar avea hazu­ i altele. N'ar fi de mirare că ne băgăndu în samă iscălitura articulilor să le fi atribuitu unui pro­­pinciu­ ce nu ap avea pintre ceasloave mi Pealu­rii de cătu pr'e căteva gramatici, a cărora număru­­l videau astăzi lămuritu și nebrăcuitu, mulțămită tot acestora articule. De vreme ce critica se măr­­ginește mai cu samă în arătarea de nepotriviri gra­­maticale (*) așa fi pututu cugeta că articulele zise ar produce și avantajul de a încuraja scoierii cei mai capricioși să scormolească în toate productele li­­teraturei căte o nepotrivire gramaticală spre a se scuti de studii de oare ne au dreptu esemplu, ne pro­­vincialul uitatu, de mi înfățoșatu Ka neșiutoru, totuși prin al seu disgusiu literaru agiunge a nu ce deosebi de geniile cele mari, care îndeplinindu prin sine toate trebuințele chemărei lor, numai simtu de la o vreme nevoea de a ceti pe alții, de cătu în­­doue cazuri, sau întru ai critica; dară aceasta o facu cu indulgință, precum Guote mi Volter adi­­vărate genii, sau spre a adormi după vre o izbăndă ca Napoleonii și Fredericii.­­ Toate ca toate dară că nu amu văzutu figurăndu la iscălitura lor unu nu­­­ me­seriu (de­și mărturisescu că numai sentimentul dreptului să face a apăra o scriere națională) ș'am grăbitu a respunde prin căteva scurte luări aminte. Se părea de o dată prin esclamațiile ce le răsu­­flă articulul întăiu că critica s'ar înalța pănă la aceea a artei, dară din protivă ea se mărginește, nu arăta că urește versurile albe, că preferează pe acele rimate și se anină de prefață, găsindu greșele gramaticale, în sfărșitu pretinde ca poezie a - întrunească gustul cu geniul. Analogie a preferărilor date în aces­te timpuri unor lucrări literare au creatu gustul, această gra­­ție naturală ce se desvălește și prin educație. A­­șa­dară prin ue s'au doveditu că Mersea duce lipsă de adevăr și de frumuseță? Nu agiunge spre acea­­ste dictatoriala declarație că versurile arse n'ar avea în eu. Oare poeziile cele mai nemuritoare n'au fostu scrise în versuri albe? Oare pentru că săntu albe, săptu mai puținu frumoase versurile lui O­­msir, a lui Esn­adu, a lui Fosu, Ghiote ne care redactorul articulilor, ca să fie consecventu, ar fi pututu prea b­sne să se bizuiască , le critica, că nici ele p'au rime? În Migul ideea este mai liberă și mai puținu chi­­nuită, mai apropiată de adevăr și mai înaltă, de cătu în multe din poeziile care de mi dobăndesc a lureală vremelnică a fiecăriea scrieri atingătoare, bine sau rău întemeeate, suntu înse supuse la drep­­tele și conștiințioasele deșteptări a opiniei. Dar ce­ i mai dișănțatu în articulile uitate este Penisl ce ce cere neapăratu în literatura noastră născăndă, fără limbă formată, fără multe altele. Oare ar mai trebui să mai amorțimu puținii noștri scriitori cu această presumțioase apetengie ? Oare ar trebui să mai cerimu în protiva celui mai firescu ar­­gumentu Geniuri, căndu abiea avemu căte un talentu­le ce vede astăzi amenințatu de vre­unu Geniu pri­­gonitoriu? Oare ar trebui să osindimu lucrările o­­riginale căndu ne săntu bine venite și prelucră­­rile? Oare ar trebui să cerimu Geniuri (fără epi­­tetu) în Moldova, căndu ai găsimu atăta de greu în­­ mans postru în Franțiea, în Angliea și în Ger­­maniea? După atătea considerații nu credu că în articulul țitatu au fostu serie cerirea GPeniului, Pol­­[Le KB scriitorul lui au înțălesu numai Poeniul limbei de vreme ce se ocupă mai mult cu observații grama­­ticale, dară mi în acestea ce înșală, căci fra­­­­zele cu nume de greșeli, sacrificiu făcutu cadenții versurilor, subiectul în multuratecu și verbul ca să ce le arată eia stilul încercare de limbele moarte a întroduce unu obiceiu în care ce întrebuința nu săntu unu ce păstratu în căte odată o mai mare tărie în singuraticu. mi enepric. numai o (') Critica nu e sfărșită; ne numerul viitoriu va eși ur­­marea. Redacție a­­­ re.AAE.i

Next