Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-03-29 / nr. 71
Abonamentu. G0Iașii și ținuturi: Prepuț pe unu anu 75 lei. - șese luni 40 roțiiiițerilor ne unu rându este 25 parale. Martie, 55 abonamentul. Ce -aue în Iași, la Tipografiea Buciumului Romanu, mi aa Librerie a fraților Gheorghiu sap la ținuturi de la Doșnni Profesorii. Astă sone esă Lunea mi Goiea dese suplemente in 8. ne fie carez lună R.si 25 E. c. r Cesina Miltia. Camera Lorzilor în seanța din 25 Mart. au primitu unu bilu de restrănge în oarecare formalități pinderea arsepicului. După aceea s'au îndeletnicitu, însă fără a decida, despre concurența obinei spangeze cu acea de locu, cerănduse o rificare pentru oăina streină. Pentru anul curgătoriu nu se vor face înaintiri nici în armiea de uscatu, nici in cea de mare. Giudețul cel mare al Iliximților de la esposițiea Londrei, se va alcătui din 270 mădulari, din care 135 vor fi englezi și 135 streini. Belgica au căpătatu numirea de 11 giurați. — Kamera a doua a Prusiei au primitu împărtășire despre progretul de lege asupra presei, votatu in Camera întăia. Acestu progistu s'au supusu unei comisii de 21 de mădulări. Totu in acea seamă din 24 Mari, săvărșinduse bugeturile deosebitelor ministrrii, s'au potatu bugetul generalu al Statului pe 1851, al căruia țifră se ridică pentru venituri an 933,234,959 taleri, mircea de cheltuială la 96,367,532 taleri, cheltueli ordinare, și 3,326,593 nnepi, cheltueli estraordinare. Diuroul Mupelilor de Viena anunță, că Regele Greciei va sosi la Trieste în timpul petrecerei Împăratului Austriei in astă politie, și că de acolo se va îmbărca spre Greciea Peauste multe răspăndite pretindu că ne 4a 30 Aproape a isbucni o ridicare generală în toată Italiea, de la Piemontu pănă la Neapoli. Însă 30 Aup Ba trece și rescularea nu va urma, aceasta se poate preși în toată împregiuraztce mai denainte , cea ce poate zice desiguru că, in Piemontu nu va isbucni acuma o asemine rescoală. În 12 Mart. la Roma s'au depusu și Franțiea în privirea liniei a pămănturilor ce au se țină trupele amănduror acestor puteri în Staturile romaîn momentul acesta asupra ministrului depoului giurămăntul de cătră mădulările Consiliul de Statu, înființatu prin edictul pontificalu din 10 Cent. 1850 și după țremonie îndată au mi începutu a lucra. Trupele franțeze după insorgimento cutrieră provințiile, agiutăndu trupele pontificale în urmărirea bandiților care măru și in curaju. Unii crescu și în muzica că soldații franțezi au suferitu căte-va perderi, alții semnatu in acestu momentu; și acesta'i că pretindu din protivă; pe voea însă de a ai ce trimite întărituri dovedește că touii ce află în putere. Este unu lucru vrednicu de în- - - - € h 4 » n Li H N toți voescul da sfaturi Piemontului, mi a fimanță din Belgica și asupra bancei de a sede sfaturi suptu foarte contrazicătoare. Presa franțeză mai cu samă pu crură pimică, și aceea ce'i mai curiosu, este că giurnalele legitimiste care nu recunoscu de cătu pe monarhie pe care o numescu legitimă, tocmanoil, și încă Rege legitimu, dacă au mai fostu ca el că el este ne cătu unu suveranu liberalu ne arătați legitimu? Este îngăduitu de a crede, de unde trebuia și încheie, Ku dacă eriditariul ( clironomul ) tronului Franției, după prinținnile dreptului Divinu, era unu Vurbonu reformatoriu și liberalu din o deplină încredințare, de bună samă că aru fi perdutu de îndată razămul advocaților, care acumu se arată atătu de zeloși întru apărarea drepturilor sale. De la Roma dincolo- D. Freru ce încuipă la înlespitoriul și Vanca la obiectul unui privilegiu pe măsuratu, care împreună alcătuescu unu feliu de prălări visteriei publice. Camera Deputaților au votatu in 18 fapt. din legea despre ridicarea de 35,000 ma asupra ei se arată mai multu postori de art. 2 rău, mai dușmani asupra tănărului Rege E de oamini, art. fu votatu cu magjoritatea de Nu este aceasta oare pentru 26 voturi. Se zice că Marchizul de Valdegamas (Donoto Cortes) scrie istorica regenței Reginei Cristina, care va cuprinde însemnătoare descoperiri asupra istoriei peninsulare. Înștiințările de la San-Francesco suntu pănă la 1 și de la Șarju pănă la 25 Fev. Nori-America au adusu la New-iorga 150,000 dolari în pulbere de auru. Lmpiri- Citi ce aela la Șarju cu alți 750,000 de, iară steamerul lvon au purcesu de la Șarju la Cartagena cu 800,000 d. de argintu în vergi 9 Mapt. ce zice in gazeta ofiată de Vensiiea și unu milionu de dolari dă auru. Alte doue că dons o convenție zeta Parma anunță Stocholmu in turnăndusețiene: Austrienii din colo zii nu bor, M. sasenop trece litie in 11 care sa încheieră între Austriea de demarcaae sositu la Cristianica, s'au ridicatu nu se vor painti nici de cumu de districtul Otricoli, ș Franțea Contelui și Contesei de Samde Civita-Castelano. pornisă sosirea în această de la Venețiea, Martie aveau a porni spre Modena. Regele Suediei în 14 Mart. .. îndată au desfăcutu guvernul în neființa în culpare foarte mare de la în Gapo12 ce să Domnule redactor. Începăndu cetirea osebitelor articule ce au înundatu Foiletonul Zimbrului cu păzuință de a îneca piesa D. Neculae Istrate, nu mi amu fostu deodată pruncaiurii asupra iscăliturei ce le încununa și pe care le predeau date de provincialul acela care tinerăndu ulițile, oprindu ne trecători ai întreba unde se văndi versuri? și cumpăra mai multe exemplare totul aceluiași uvraju, Ka să le arupte ne urmă, sub cuvăntuB nu ar avea hazu i altele. N'ar fi de mirare că ne băgăndu în samă iscălitura articulilor să le fi atribuitu unui propinciu ce nu ap avea pintre ceasloave mi Pealurii de cătu pr'e căteva gramatici, a cărora numărul videau astăzi lămuritu și nebrăcuitu, mulțămită tot acestora articule. De vreme ce critica se mărginește mai cu samă în arătarea de nepotriviri gramaticale (*) așa fi pututu cugeta că articulele zise ar produce și avantajul de a încuraja scoierii cei mai capricioși să scormolească în toate productele literaturei căte o nepotrivire gramaticală spre a se scuti de studii de oare ne au dreptu esemplu, ne provincialul uitatu, de mi înfățoșatu Ka neșiutoru, totuși prin al seu disgusiu literaru agiunge a nu ce deosebi de geniile cele mari, care îndeplinindu prin sine toate trebuințele chemărei lor, numai simtu de la o vreme nevoea de a ceti pe alții, de cătu îndoue cazuri, sau întru ai critica; dară aceasta o facu cu indulgință, precum Guote mi Volter adivărate genii, sau spre a adormi după vre o izbăndă ca Napoleonii și Fredericii. Toate ca toate dară că nu amu văzutu figurăndu la iscălitura lor unu nu meseriu (deși mărturisescu că numai sentimentul dreptului să face a apăra o scriere națională) ș'am grăbitu a respunde prin căteva scurte luări aminte. Se părea de o dată prin esclamațiile ce le răsuflă articulul întăiu că critica s'ar înalța pănă la aceea a artei, dară din protivă ea se mărginește, nu arăta că urește versurile albe, că preferează pe acele rimate și se anină de prefață, găsindu greșele gramaticale, în sfărșitu pretinde ca poezie a - întrunească gustul cu geniul. Analogie a preferărilor date în aceste timpuri unor lucrări literare au creatu gustul, această grație naturală ce se desvălește și prin educație. Așadară prin ue s'au doveditu că Mersea duce lipsă de adevăr și de frumuseță? Nu agiunge spre aceaste dictatoriala declarație că versurile arse n'ar avea în eu. Oare poeziile cele mai nemuritoare n'au fostu scrise în versuri albe? Oare pentru că săntu albe, săptu mai puținu frumoase versurile lui Omsir, a lui Esnadu, a lui Fosu, Ghiote ne care redactorul articulilor, ca să fie consecventu, ar fi pututu prea bsne să se bizuiască , le critica, că nici ele p'au rime? În Migul ideea este mai liberă și mai puținu chinuită, mai apropiată de adevăr și mai înaltă, de cătu în multe din poeziile care de mi dobăndesc a lureală vremelnică a fiecăriea scrieri atingătoare, bine sau rău întemeeate, suntu înse supuse la dreptele și conștiințioasele deșteptări a opiniei. Dar ce i mai dișănțatu în articulile uitate este Penisl ce ce cere neapăratu în literatura noastră născăndă, fără limbă formată, fără multe altele. Oare ar mai trebui să mai amorțimu puținii noștri scriitori cu această presumțioase apetengie ? Oare ar trebui să mai cerimu în protiva celui mai firescu argumentu Geniuri, căndu abiea avemu căte un talentule ce vede astăzi amenințatu de vreunu Geniu prigonitoriu? Oare ar trebui să osindimu lucrările originale căndu ne săntu bine venite și prelucrările? Oare ar trebui să cerimu Geniuri (fără epitetu) în Moldova, căndu ai găsimu atăta de greu în mans postru în Franțiea, în Angliea și în Germaniea? După atătea considerații nu credu că în articulul țitatu au fostu serie cerirea GPeniului, Pol[Le KB scriitorul lui au înțălesu numai Poeniul limbei de vreme ce se ocupă mai mult cu observații gramaticale, dară mi în acestea ce înșală, căci frazele cu nume de greșeli, sacrificiu făcutu cadenții versurilor, subiectul în multuratecu și verbul ca să ce le arată eia stilul încercare de limbele moarte a întroduce unu obiceiu în care ce întrebuința nu săntu unu ce păstratu în căte odată o mai mare tărie în singuraticu. mi enepric. numai o (') Critica nu e sfărșită; ne numerul viitoriu va eși urmarea. Redacție a re.AAE.i