Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-04-02 / nr. 72
ip m. . Abonamentă. RT Iașii și ținuturi:Prețul ne unu amu 75 lei. Suu anunu.40 - -puțiițerilor ne unu rându este 25 parale. Iașii, Luni în 2 Aprilie, CVCN abonamentul. Ce face în Iași, la Tipografiea Bușila Libreciumului Romani, riea fraților Gheorgiu iar la ținuturi pe la Domnii Profesorii. Astă sonc esă Lunea și Golea cu doue suplemente in 8. pe fiecare lună . E Re. = z E EJL2.232J--373 EEE 5 - MOAIDABIE A. Iașii. O nanaxids cunebră s'au făcutu alaltaeri în biserica Să.piridonu la ocaziea aniversarii morței răposatului Logof. Alecu Ghișa părintele JU C. Domnul Stăpănitoriu, DD. Ministrii, Înalții funcționeri și mădulările Familiei au fostu față la această firimonie. Prrin decrete Domnești din 29 a lunei trecute subu No. 18 și 21, s'au rănduitu. Diregătoriu ținutului Romanului, D. Capitanul Dimitrie Vărnavu, în locul D-sale Lascarachi Mihalachi, ce și au datu dimisiea: Diregătorui ținutului Tecuciului, D. Ioanu G. Sturdza, în locul D-sale Vasilie Bucșinescu asemine demicionapis. — Komitetsa Sanataței în cunoștiința sia prin adresul cu No. 1579 pa Pe temeiul raportului D-sale dregătoriului ținut. Putini cu No. 2 arătătoriu că principatul Țerei Romănești este curat de molipsitoarea boală, ce exista mai nainte între vitele cornorate, supunăndusă Preînălțatului Domn această înpregiurare, cu propunere, că dacă se va găsi de cuviință să se rădice cu desăvărșire paza graniței despre Țara Romănească, ci să rămăie slobodă comunicația vitelor de la o parte la alta, ca cu chipul de față să scape pe de o parte locuitorii de nevoile ce au suferitu îndelungatu timpuu cu șiderea la pază, iar pe de alta să oțul dorita înflorire între aceste doue țări medie- Ca au bine voit a însămna următoriul apostili: credințare luată, se va rădica în totul caransură Ka pe ce Ba și publica,„ Această înaltă bună Comitetul puinduo în lucrare prin locurile competente, NPcă spre obșteasca știință, KB comunicația vitelor din Moldova și Țara Romănească este slobodă. Ce cetește în giurnalul de Constantinopoli din 4 Aprilie, (23 Martie). rriectele productelor moldave au sositu alaltaeri la Ministeriul de comerțu. D. Maiorul „M. Cogălniceanu după ce au făcutu o vizită lui Ali Pașa, s'au dusu la Ministeriea de „comerțu și au îmfățioșatu obiectele aceste lui Ismail Pașa ce iau făcutu primirea „cea mai măgulitoare; între aceste obiecte se află unu însemnătoriu număr ce au multă„știu foarte multune acestu Ministru, șni care vor figura cu onor la espozițiea universală de la Londra.” Noi putem adăogi încă că colecțiea de lemne, de grăne, de pei mi de metaluri au plăcutu foarte multu. Din lucrurile fabricate mai multe s'au văzutu de tot Divanul miști după aceia s'au cerut de însuși M. S. Sultanul care te au văzutu, arătănduise de cătră Ismail Tama. Fregata de vaporu s'au pornitu în 26 Martie la Londra, avănd în ea aceste producte cumu și acele ale feliuritelor provinții, a Împărăției Otomane. E MOLDAVIE. Jassy. Unservice funébre a eu lieu avant hier dans Péglise de St Spiridon à l’occasion de lanniversaire de la mort de feu Mr le Lovotnete Alexandre Ghyka père de 8. A. le Prince Règnant. — Le Prince, les Ministres , les hauts fonctionnaires et les à cette cérémonie. mois dernier sous membres de la famille ont assisté - Par décrets rghinsiegu en date du 29 du No 18 et 21, ont été nommés : Administrateur du district de Romano, Mr le Capitaine en retraite Dimitge Varnaw, en remplacement de Mr Lascaraki Mihalaky, démissionnaire : Administreteur du district de Tékoutch, Mr Jean S. Stourdza, en remplacement de Mr. Basile Boukchanesko, démissionnaire . - Le Comité sanitaire par son adresse sub No. 1579 porte que: le rapport de Mr GAdminiutgatepg du district de Roptna, sonutatant que la principauté de Valasnie est entièrement délivrée de la maladie contagieuse des bîtes à corne quia sévi pendant un cerlain temps, ayant été soumis à S. À. avec la proposition de lever enfièrement la quarantaine sur la frontiere valaque et de permettre Ja libre communication du bétail entre les deux pays afin que par là, les paysans échappent aux dificultés dont ils ont eu à souffrir pendant un long laps de tems et que le commerce entre ces deux pays limitrophes prenne l'essor désiré. 8. A. a bien voulu apposer lappostille suivante ,, à la suite de ces données positives Ja quarantaine sur le bétail sera entièrement supprimée et cette mesure sera publiée. „LDe Comité ayant mis à exécution cette mesure bienfaisante par les autorités compétentes, fait savoir publiquement que le commerce du bétail entre la Moldavie et la Valachie est libre. - On lit dans le journal de Constantinople de 4 Avril (n. s): Des objets des » produits Major M » Cogalniceano aprés avoir fait une visite à Aali Pacha, s'est rendu au Ministère du commerce moldaves sont arrivés avant-hier au Ministère du Commerce. Mr le » et a présenté ces objets à Ismail Pacha qui lui a fait le plus bienveillant accueil; ilen est „pn grand nombre qui ont complètement satisfait ce ministre, et qui figureront honorablement „a l'exposition universelle de Londres . Nous pouvons ajouter à ce qui précéde que la collection de bois, de céréales, de peaux et de métaux a été très favorablement accueillie, plusieurs des objets fabriqués ont été vus par le Divan et présentés même à 8. M. le Sultan par Ismaïl Pacha. Les produits ont été à vapeur qui est partie de Constantinople le 26 Mars. (V S.) - embarqués aves) ceux des autrs provinces sur une frégate FOILETONUL ZIMBRULUL M Domnule redactor. Romanu. 26 Martie. În gazeta de Moldova N-0 22 mi 23, ce vădu publicate dese articule, ca răspunsu la critica operei Mihul, începută în 3/mbru. Motivul ue au îndemnatu publicarea acestor articule este înțălesul ueilor au datu literilor inițiale cuprinse în acea critică, și în care după explicația D. Sionu, nu trebue să se înțăleagă nimine. Dacă însă oare cine s'au cetitu singuri în acele litere paguba este a dlorsale care nu ar fi trebuitu a ne scoate din îndoeala ne ne aflam de ați putea găci, însă calul cu sagna așa ape naram. Eu lasu la o parte Opera și critica ei, căci meritul unei producții originale și literare este cear fama ca, Dlor însă tupilănduse în dosul Mihului, asvăzlu cu peaspra încoace mi încolo mi pemerindu mi în biata gramatică, o trătează întru unu modu foarte nemeritatu. Nu știu dacă Dlor cunoscu importanța ue trebue să aibă Gramatica unei limbi și mai alesu la noi, căci altu feliu nu ap zice unul că ea este detreabă de scolerașu, și altul că Ce aseamănă cu + Sopma literilor și mai alesu cu R, întitultul de D.llui îngămfaiu di impertinentu, închindu apoi că . fiecare pană ape gramatica ei. Iată o bună definiție de gramatică ue ns ape trebuință de recomendație. - Nu știu ce ai gănditu Domnule căndu ai scrisu aceste? De ar lua cineva de serios zisele Drale ar trebui să creadă că grămatica este un haosu și că limba noastră nu are nici o gramatică. Romănii atuncea ț'ar fi recunoscători pentru ocara ce le dai. Noi știmu că toate gramaticile eșite pănă acum în limba romănă deși nu se potrivescu în oarecare privinți, însă mai toate și mai ales cele mai bune se întemeează pe aceleși regule și prințipii generale, și literații noștri, fără să mai aștepte a fi cercetată și întărită de Divanul ad-hoc, precum zici Dla, săntu credincioși regulilor ei, și nu urmează caprițiilor penei. Cetește-te bine și te vei convinge. Căt pentru opiniea ce-și dă Dllui asupra versurilor rimate și nerimate, vezi poezii populare publicate de D. V. Alecsandri. Asfeliu înțălege romanul poeziei, el nu vra să știe de oameni erudiți, de versuri latine și grecești și apoi n'ai cei face, trebue să'i conține gustul lui de ești lăutaru. Noi știmu că rima este unu lucru, cu care și poeții cei mai sărăcuți în idei ă își acopăr slăbăciunea: căte poezioare, logogrife și anecdote nu au alt meritu, de căt că săntu lustruite cu rime. De scotul lor rimele din dicționaru sau din sacu precum zice unul din acele articule și înșirându frase fără analogie, le înnoadă cu rime, lauda este a Dlor sale, ne asemine poeți am sfătui să se lase de poetomanie. Însă oricum fie urmați Domnilor poeți inspirației Dlor voastre, publicul nostru știe a prețui pe fiecare Ceea ce m'au ap înțălege D.lui are în părți, lasa poeților postri ai stima socotința. din acel număr, urmezu ceea ce face și populul, îmi place a ceti versuri bune și rimate. - Romanul este cam voluptuosu în perechile sale, versurile cu cadință și rimate, producu pentru el o armonie ce ăl încăntă, ele se întipărescu ușor în memoria lui, le căntă și el fiilor și acestii altora, și așa videmi atătea suvenire istorice conservate în tradițiile popului numai pentru că erau rimate. El zice lăutariului care este poetul seu, căntă, și păzască'l sfăntul de ai cănta în versuri nerimate. Căntă'și zice căntecul Cășii dragu ca sufletul cum sau albe și negre îndemnatu a să așeze Eu ne avăndu onoare asi le spune respunde este opinia că românii ce unii nu au gramatică, deși vroescu D. Sion că săntu publicate pănă acumu 30, afară de acele căte mai săntu în fagrigă. Z. Roman, dar ma : MITIUL. (închiere) III. Dar să espunem sugetul așa precum este ca să vedem ce este întrănsul. Autoriul găsindu un uric (spicos), de care ce găsescu foarte ușor prin buzunările răzășilor a croitu !