Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-07-31 / nr. 9
Iașii, Luni in 31 iulie. -- - --Abonamentu. Iași și ținuturi. Prețul ne unu anu 75 lei. _— șese luni 40 - --înființerilor ne unu rându este 25 parale. SIMBRUE. - voitu a adresa Î. re învoește nu se va mai MO.LDAVIE A. Iașii. Înalta Poartă luăndu în considerație că tractatele de come închiete cu cea mai mare parte din Puteri aa 1838 și în anii următori, a pututu pănă astăzi să se aplice în Moldaviea; că din această stare de cruzi rezulta o vătămare simțitoare pentru fiscul acestui Principatu, au loii S. Principelui Domnitoriu un Firmanu Împărătescu p și de 12 la sută pentru acele de esportație. Iată cuprinderea acestui Firmanu: Traducerea firmanului Împărăteescu adresatu Î. S. Principelui Grigorie Ghica, cu data din cele dintăi zile a luminei Regebu 1266 (Maiu 1850.) „Sau statornicitu, după noul tractatu de comerțu închietu între N Poartă și cea mai mare parte din Puterile amice, că mărfurile împar în Sfaturile Mele de cătră neguțitori streini voru plăti la sosirea lor de umedie, și în momentul vănzărei lor facu peste totu 5 0/0 de vamă; că o pe facu peste lua pentru aceste totu 129/0; că cei mărfuri nici de la vănzătoriu nici de la cumpărătoriu oriunde vor cercula, că pentru toate mărfurile asemine, producte a Staturilor Mele, se va lua căndu le vor coboră la șcheli spre a le îmbărca în corăbii, 900 de amedie mile ce ocupează cu comerțul din luuntru adecă neguțitorii streini, ce cumpără în Staturile Mele productele industriale și agricole spre a le revinde iarăși în lăuntrul Staturilor Mele vor timpul cumpărărei și a vănzărei cumu le plătescu neguțiorii înaltei Mele Porți cei mai favoriți care se ocupează cu comerțul din lăuntru. Oricumu va fi, fiindu că au agiunsu la cunoștința Mea că dispozițiile zisului tractatu n'au pututu pănă acumu să se aplice cu scumpătate și să se urmeză în Valahiea și în Moldaviea unde au urmatu a nu lua de cătu 30/9 atătu asupra împortațiilor cătu și asupra esportațiilor, și că această stare de lucruri aduce vătămare veniturilor vămilor a Guvernului Tău, iată hotărărele ue au eșuu din Înnalta Me voință Suverană. De acumu înainte se vor lua în Valahiea și în Moldaviea de la toți neguțitorii supuși ai Puterilor cuprinse înzisul tractatu cele 5 mi cele 120 de bamă, după exemplul celoralalte părți ale Sfaturilor Mele Împărătești; nimică mai multu nu se va cere subtu nici unu titlu. Căndu odinioară Curtea Austriei au primitu provizoricu zisul tractatu de comerțu. Ea au deosebitu oarecare părți din provințiile Imperiei Mele, și ambele Principate Guvernului Moldaviei a luaselor tractate, o dare de vamă de 5 potrivitu cu cuprinderea susu la sută pentru obiectele de împort dată ce s'au plătitu această dare, nimică 30/0 căndu le încarcă în corăbii, cao dare adăogitoare de 20/0. 3 Kape Jii CEE FERRERRERRRERERRR. 1850. Abonamentul ce Face în Iași la Tipografie a Buciumului Romanu, și la Librerie a f Fraților Feoplis, iar la ținuturi pe la corespondenții D.sale. Astă sonc esă Lunea și Golea, cu dese suplemente in 8. ne fiecare lună, voulu adresser à MOLDAVIE. Yassi. La sublime Porte prenant en considération que les traités de commerce conclus avec laplupart des Puissances en 1838 et dans les années subséquentes n'ont pu jusqu'à ce jour être appliqués à la Moldavie; que de cet état des choses il résultait un préjudice sensible pour le fisc de cette principauté, a bien S. A. 5. le Prince Règnant un Firman Impérial qui autorise le Gouvernement moldave à percevoir, conformément à la teneur des susdits traités un droit de douanes de 5 pour cent sur les objets d'importation et de 12 pour cent sur ceux d'exportation. Voici la teneur de ce firman: Traduction du firman Impérial adressé à 8. A. 8. le Prince Grégoire Ghyka, en date des premiers jours de la lune de Redjeb 1266 (Mai 1850). „Pest établi, d’après le nouveau traité de Commerce conclu entre Ma Sublime Porte et la plupart des Puissances amies, que les marchandises importées dans Mes États par des négociants étrangers ragegont à leur arrivée 30,9 d'amédié, et au moment de leur vente un droit additionnel de 20/9; ce qui fait en tout 50/0 de douane; qu'une fois ce droit acquitté, rien ne sera plus perçu pour ces marchandises, ni du vendeur ni de l'acheteur partout où elles sigeșegont; que pour toptes ces marchandises aussi, produits de Mes États, il sera perçu quand on les fait descendre aux echelles pour les embarquer à bord des bâtimens, 90/0 d'amédié et 30/09 lorsqu'on les charge à bord des bâtimens, ce qui fait en tout 120); que ceux qui s'occupent du commerce intérieur, e. à. d. les négotiants étrangers qui achètent dans Mes États les produits industriels et agricoles pour les esețție encore dans l'intérieur de Mes États en payeront les droits lors de l'achat et de la vente comme les payent les négociants de Ma Sublime Porte les plus favorisés s'ossprant du commerce intérieur. Quoi qu'il en soit, comme il est parvenu à Ma connaissance que les dispositions du dit traité n’ont pu jusqu'à présent être exactement appliquées et suivies en Valachie et en Moldavie où l'on a continué de ne percevoir que 30/a tant sur les importations :que sur lés exportations et que cet état de choses porte préjudice aux rentes douanières de Ton Gouvernement, tions qui viennent d'émaner de Ma Haute volonté Souveraine: Dorénavant il sera perçu en Valachie et en Moldavie de tous les négociants sujets des Puissances comprises dans le dit traité le 5 et le 120/9 de douane à l'instar des autres parties de Mes États Impériaux; rien de plus n'y sera geclamé à aucun titre. Lorsque naguère la Cour d'Autriche a accepté provisoirement le dit traité de Commerce, Elle en a excepté certaines parties des provinces de Mon Empire, et les deux Principautés ont été comprises dans ce cercle voici les résolu- FOILETONUL ZIMBRULUI BIVUACURI Însă ne ținu îndelungu timpu cu arma de numere. În adevăr, tabăra dinaintea Vienii mi s'aru fi părutu și mie însumi foarte supărăcioasă, fără varistatea, mișcarea și chiar sgomotul ce domnea între noi. Trupele ce încungiurase politica înfățoșau minunatu de bine turnul Babilonului a împărăției Austriene. Suptu sigur și uniforme de toate feliurile: femei, Di zice văzind ne acestu chiur asicriu a lui Valmoden, că i unu cavaleriu din vecul de mijlocu; calul boecului. miana pe care el încalecă este colosal ca și stăpânul său, fără eleganție, fără rămjosime, însă admirabilă pentru o năvălire de cavalerie în gramadă. Aceștiea, ușori și sprintini sântu din infante- Alții veniți din Carpații de miazămai selbateci, cu anevoe se supunu glasului ofițerilor lor, în arăta selbateca lor neatărnare și i scumpă, de șevdejeri de Crevu, Bei afla Tirolieni, Pa de colorit închisu, lieni, chiar și copii de a Veneției, a cărora frați și în protiva noastră pe țermul rii Adriatice. Ei sântu cunoscuți de pe eleganți ca mercă cineva putea să numere peste doue sului lor, de pe grațiea costrumurilor lor și de pe în 20 din sălbaticii mei așa de rău înbrăcați, și așa de mănătatea cu care ei mănuescu caii lor. Uniforme, trăin, preoți, sălbatici, eleganți, comedieni nimică nu limbă, idiomă, fisionomii nimică nu ce asamănă. Englezul este lăngă Serbu, Danemarchezul lăngă Italianu, Boesvicea. Tabăra lui Valenstain aru fi fostu, lăngă a noastră, unu modelu de ordine și de uniformitate. În fiecare zi trupe nouă nu soseau din toate părțile imperiei. Iată chiar aserii boemieni din regementele lui Ruesperg și a lui Valmoden: capete marine și osoase, cu casca albă ce lucește, zepa neagră și grea, cu gulerul argintatu și cu sabiea ven lată dreaptă sau palașul aninatu de cingătoare copii, bămeanul lăngă Valonu. Din căndu în căndu se ivescu din cu măntările lor căptuște cu roșu, seriositatea lor dă făptul turnurilor și cliturilor de boambe figurile și taliile elegante a femeilor croate și a fetelor otocane aceia au ce au acompaniatu pe barbații sau frații lor. Părul cel "4 părinți se baturăĂtrăstează disențatu cu sgomotul resbelicu a bivua Căndu li căuta, nu vezi de cătu zgomotu, veselie și libertate. La aceste lungi mese de lemnu de molidu, în giurul cărora se reunescu cadeții fiecăruia regementu, radu, vorbescu, și căntările vesele restubite. Unii din soldați șuerăndu grijescu caii lor obosiți de lungul drumu ce au făcutu pe drumurile cele rele ale Boemiei, pitoare. Aceste tunuri scria cărora guri înturnate în partea Vienii, sântu căutate de oamenii în costtumuri simple și ce se gioacă cu giiulelile KA și copiii cu bilele și facu din ele piramide regulate chiar alăture cu focul. Puținu mai diparte, în giurul unui trunchiu de stecaru părlitu, se tologiră vre-o de curioși înnăscuți încătu unu zugravu ar fi pututu găsi unu admirabilu sufetu de tablonu. Trentele ce au pe trupu nu-i în pedică de a fi măreți neclintită, lungile lor mustețe negre umbrindu buze fine desemnate și dinți albi, nasul lor subțireti cu și arcatu, fruntea lor naltă și ochii lor mari dulci lungu negru înpletitu în două gățe lăsănduse mai grosu liniștiți ce nu se aprindu de cătu în mănie și în de talie, ochii cei mari negri, și bonetele cele cusute după moda grecească, confustele cele scurte luptă. Țaranii sosescu aducăndu provizii sau mănănciu căruți mari pline cu pae, cu răni sau cu AMINTIRI DIN și din cămpiile bătăliei în cursul resbelului din Ungariea (18418 — 1519) prea de Nasau, noapte, nervoși, sumeți. În regementul acesta